Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


RÃSPUNDEREA CONTRAVENTIONALÃ

Resurse umane



+ Font mai mare | - Font mai mic



RÃSPUNDEREA CONTRAVENTIONALÃ

Este acea forma a raspunderii juridice ce consta in aplicarea de sanctiuni contraventionale persoanelor vinovate de incalcarea dispozitiilor legale care prevad si sanctioneaza contraventiile.



Contraventia este fapta savarsita cu vinovatie care prezinta un pericol socialmai redus decat infractiunea si care este prevazuta si sanztionata ca atare prin acte normative.

Raspunderea contraventionala pentru fapta salariatului privind incalcarea obligatiilor de serviciu in timpul grevei este angajata in conditiile prevazute de art. 54 din lege, alin. 2 din Legea 168/1999,aceasta lege stabilind prin art.88, fapta ce constituie contraventie si sanctionata cu amenda de la 3 milioane- 10 milioane lei vechi,daca nu a fost savarsita in astfel de conditii incat potrivit legii penale sa fie considerata infractiune.

Raspunderea contraventionala este o forma de raspundere juridica de sine statatoare care, insa, ca institutie juridica, spre deosebire de raspunderea disciplinara, nu face parte din obiectul de reglementare al dreptului muncii42.

Legislatia muncii prevede, disparat, o serie de fapte contraventionale, atat prin Codul muncii (art. 276), cat si prin alte acte normative (cum ar fi, spre exemplu, contraventiile reglementate prin Legea nr. 90/1996 a protectiei muncii, Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, Legea nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii s.a.).

La nivelul Codul muncii a fost preluata, intr-o formulare similara, contraventia prevazuta prin art. 88 alin. 1 din Legea nr. 168/1999: "Fapta persoanei care prin amenintari ori prin violente,

impiedica sau obliga un salariat sau un grup de salariati sa participe la greva sau sa munceasca in timpul grevei, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei, daca fapta nu a fost savarsita in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerata infractiune".

Art. 276 alin. 1 lit. c din Codul muncii dispune: "Constituie contraventie si se sanctioneaza astfel urmatoarele fapte: impiedicarea sau obligarea, prin amenintari ori prin violente, a unui salariat sau a unui grup de salariati sa participe la greva sau sa munceasca in timpul grevei, cu amenda de la 15.000.000 lei la 30.000.000 lei vechi".

a) Un prim aspect ce trebuie lamurit consta in a stabili care este in prezent temeiul juridic al sanctionarii persoanelor - subiecte active ale faptelor contraventionale interzise de cele doua texte. Altfel spus, in cuprinsul procesului-verbal de constatare a contraventiei, pentru ca acesta sa nu fie lovit de nulitate absoluta din cauza lipsei (partiale) a temeiului de drept, agentul constatator va fi obligat sa mentioneze ambele texte sau este suficient sa faca trimitere exclusiv la art. 276 alin. 1 lit. c din Codul muncii?

In aceasta ipoteza nu poate opera integral art. 298 alin.2 ultima liniuta - prin care se abroga expres indirect "orice alte dispozitii contrare" celor cuprinse in Cod, in aceeasi materie - deoarece intre redactarea celor doua texte nu exista contrarietate, cu exceptia cuantumului amenzii contraventionale. Rezulta ca art. 88 alin. 1 din Legea nr. 168/1999 nu este abrogat.

Pentru evitarea in practica a oricaror situatii echivoce, consideram necesar ca agentul constatator sa mentioneze ambele temeiuri de drept, urmand a stabili o amenda intre limitele (majorate) prevazute de Codul muncii.

Solutia logica ar fi fost cea a abrogarii exprese directe prin Codul muncii a acelor norme juridice anterioare care cuprind texte similare sau identice.

b) In ipoteza in care fapta a fost savarsita in astfel de conditii incat sa fie considerata infractiune, raspunderea contraventionala va fi inlaturata, persoana sau persoanele vinovate de impiedicarea salariatului/salariatilor de a participa la greva sau de a munci in timpul grevei urmand a raspunde penal.

Ipoteza nu a fost reluata in formularea art. 276 alin. 1 lit. c din Cod, insa ea se impune prin aplicare art. 88 alin. 1 ultima ipoteza din Legea nr. 168/1999.

c) Subiect activ al contraventiei prevazute de art. 276 alin. 1 lit. c din Codul muncii si art. 88 alin. 1 din Legea nr. 168/1999 poate fi:

- orice salariat grevist care impiedica un alt salariat sau un grup de salariati sa munceasca in timpul grevei ori sa participe la greva;

- orice membru al organizatiei sindicale (persoana care indeplineste atributia de organizator al grevei) care, fara a fi salariat al angajatorului la nivelul caruia greva se deruleaza, are aceeasi conduita;

- persoana din cadrul conducerii angajatorului care ii impiedica pe salariati sa participe la greva.

O a doua fapta contraventionala care ar putea avea relevanta, incidental, in materia grevei este prevazuta de art. 276 alin. 1 lit. d prima ipoteza. Ea consta in primirea la munca a unei persoane pentru care nu a fost intocmit contract individual de munca. Contraventia se poate regasi in practica in situatia in care, pe parcursul derularii unei greve, legale sau chiar ilegale, angajatorul apeleaza la alte persoane ("spargatori de greva") spre a presta munca in locul salariatilor grevisti, fara insa a incheia cu acestea contracte individuale de munca.

Amenda contraventionala aplicabila in aceasta ipoteza poate consta intr-o suma cuprinsa intre 20.000.000 lei si 50.000.000 lei vechi.

Potrivit art. 88 alin. 4 din Legea nr. 168/1999, nerespectarea de catre organizatorii grevei, impreuna cu conducerea unitatii in cadrul careia greva s-a declansat, a obligatiei de a proteja bunurile unitatii si de a asigura functionarea continua a utilajelor si instalatiilor a caror oprire ar putea constitui un pericol pentru viata sau pentru sanatatea oamenilor, poate antrena raspunderea lor contraventionala, in cazul in care condita lor constituie obiectul material al unei contraventii.

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor contraventionale

In prezent, constatarea contraventiilor reglementate prin legislatia muncii si aplicarea sanctiunilor contraventionale se realizeaza, potrivit art. 276 alin. 2 din Codul muncii, de catre inspectorii de munca.

Mentionez ca prin art. 88 alin. 3 din Legea nr. 168/1999, persoanele carora le reveneau atributii de constatare si sanctionare a contraventiilor prevazute de lege urmau a fi stabilite prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, act normativ care, dupa mai mult de 4 ani de la intrarea in vigoare a legii, nu a fost adoptat. Este interesant de semnalat ca aceasta norma, ulterioara Legii nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii44, prin care au fost prevazute atributiile inspectorilor de munca, inclusiv in materia constatarii si sanctionarii contraventiilor, nu-i indica pe acestia, expres, ca agenti constatatori. Se pare ca legiuitorul, din ratiuni pe care nu le putem identifica, a urmarit prin formularea art. 88 alin. 3 din Legea nr. 168/1999 sa creeze premisele acordarii acestor atributii unor alte persoane decat inspectorii de munca. Daca aceste ratiuni au subzistat, se pare ca prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei se poate identifica, in continuare, o atare solutie.

In ceea ce ma priveste, sunt de parere ca nu trebuie sa se creeze, in domeniul raporturilor de munca, un regim diferentiat in materia constatarii contraventiilor si aplicarii sanctiunilor contraventionale, din punct de vedere al persoanelor care au atributii in acest sens. Instituirea

cu astfel de atributii exclusiv a inspectorilor de munca este solutia pe care o consider ca ar trebui mentinuta.

Potrivit art. 28 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor - dreptul comun in materia constatarii si sanctionarii contraventiilor cuantumul amenzii contraventionale minime stabilite prin procesul-verbal de sanctionare se reduce la jumatate daca amenda se achita in termen de 48 de ore de la constatarea contraventiei, cu conditia ca aceasta posibilitate sa fie prevazuta in mod expres in actul normativ de stabilire a contraventiilor. Cum nici in Codul muncii, nici in Legea nr. 168/1999 o astfel de posibilitate nu este prevazuta, rezulta ca persoana sanctionata pentru savarsirea uneia dintre contraventiile la care m-am referit va plati integral amenda stabilita de catre inspectorul de munca.



Drept administrativ si stiinta administratiei, vol. al II-lea, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 1999, p.383-414.

I.T. Stefanescu, S. Beligradeanu, Codul muncii. Analiza textelor esentiale. Textul

integral, loc. cit., p. 105-106.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1585
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved