APARATUL CARDIO-VASCULAR

APARATUL CARDIO-VASCULAR

PREPARATE DE DESENAT

Tesutul muscular miocardic, sectiune longitudinala si transversala, col. HE

Artere si vene, col. HE

Capilar tipic, sectiune longitudinala si transversala, col. HE

PREPARATE DEMONSTRATIVE

Artera de tip elastic, col. Orceina, HE

Artera de tip muscular, col. HE

Arteriole si venule, col. HE

Capilar atipic , glanda suprarenala, col. HE

Capilar limfatic, ganglion spinal, col. HE

Tesut nodal, col. HE

Endocard, col. HE

Pericard, col. HE

Vena, col. Tricromic Masson

APARATUL CARDIO-VASCULAR

Inima sau cordul organul central al aparatului cardio-vascular, este un organ cavitar, musculos, situat in mediastinul anterior. Peretele sau este format preponderant din tesut muscular cardiac, care asigura prin contractii ritmice, circulatia sangelui si a limfei prin vase . Inima este deci organul propulsor, colector si distribuitor al sangelui si limfei.

Din punct de vedere histologic peretele inimii este structurat din trei tunici concentrice care se continua cu tunicile vaselor sanguine care vin sau pleaca de la cord, motiv pentru care inima este considerata un vas sanguin cu perete modificat. Aceste tunici sunt :

-endocardul

-miocardul

-pericardul

Endocardul, sau tunica interna a cordului, tapeteaza peretii cavitatilor cardiace si se continua cu tunica interna a vaselor care pleaca sau vin la inima. Este constituit din : endoteliu, stratul subendotelial si stratul subendocardic. Endoteliul este format dintr-un epiteliu pavimentos simplu, asezat in strat continuu pe o membrana bazala. Stratul subendotelial sau lamina propria este reprezentat de o lama de tesut conjunctiv lax, in care se gasesc rare celule conjunctive, fibre de colagen fine orientate in toate directiile, rare fibre de reticulina si fibre elastice. Stratul subendocardic este alcatuit din tesut conjunctiv lax, ce se continua cu tesutul conjunctiv interstitial al miocardului.

Tesutul muscular cardiac sau miocardul este alcatuit din fibre musculare striate (miocardocite lucratoare) anastomozate intre ele.In ochiurile determinate de anastomoza lor se gaseste un tesut conjunctiv vascularizat si inervat.

Fibra musculara cardiaca are unele trasaturi care amintesc de caracterele fibrei musculare netede, altele care amintesc de fibrele musculare striate dar prezinta si caractere proprii.

Tabel nr. 1

Fig.1 Miocard. Schema. Intr-o sectiune longitudinala prin miocard, fibrele apar ca niste benzi mai inguste decat cele ale fibrei striate scheletice si care nu sunt paralele intre ele ci se anastomozeaza .In axul acestor benzi se vad nuclei ovalari, iar in toata fibra apar striatii atat longitudinale cat si transversale acestea din urma fiind mult mai evidentiate. Pe preparatele colorate cu hematoxilina ferica sau cu impregnare argentica se vad si striurile scalariforme

In stuctura miocardului mai intalnim un tesut cardionector sau nodal, care microscopic prezinta caractere particulare distincte de cele ale miocardului propriu zis si o structura variabila dupa diferitele regiuni ale acestui tesut.

Aceste elemente sunt grupate in nodulul sinusal, atrio-ventricular, etc. Celulele Purkinje care alcatuiesc acesti noduli sau fascicule prezints unul sau doi nuclei centrali, o sarcoplasma abundenta in jurul lor si putine miofibrile striate dispuse la periferie. Miofibrilele formeaza retele sau impasliri ce trec dintr-o celula in alta.

Aceasta dispozitie morfologica explica transmiterea in toate directiile a excitatiei contractiei. Celulele tesutului nodal se continua cu miocardocitele lucratoare prin forme de tranzitie.

Contractia cardiaca si automatismul ritmic sunt sub dependenta tesutului nodal.

Fig.2 Tesut nodal. Schema Pe o sectiune transversala din acest tesut se observa fibre musculare, unele mai groase , altele ma subtiri, cu 1-2 nuclei centrali dispusi intr-o sarcoplasma abundenta si putine miofibrile striate dispuse spre periferia celulei.

Fig. 3 Retea Purkinje, col HE, ob X40

Pericardul, sau tunica externa a cordului este o seroasa care protejeaza cordul dar il si ancoreaza de organele din jur.

Este alcatuit din 2 foite :

-pericardul seros, sau foita interna

-pericardul fibros, sau foita externa

Pericardul seros poarta denumirea de epicard. Este format de la exterior spre interior (spre miocard) din :

-mezoteliu

-membrana bazala a mezoteliului

-tesutul conjunctiv submezotelial

Pericardul fibros sau foita externt continut la baza cordului pericardul seros. Are o structura identica pericardului seros, cu deosebirea ca in tesutul conjunctiv gasim mai multe fibre de colagen si mai putine vase sanguine si limfatice.

Vasele sanguine

1. Arterele sunt caracterizate prin grosimea peretelui lor, care are o soliditate elastica. Ele nu colabeaza cand vasul este golit de sange si de aceea in sectiune transversala, lumenul lor apare rotund. Peretele lor este alcatuit din 3 tunici :tunica interna, tunica medie si tunica externa sau adventicea.

Tunica interna sau intima, are un endoteliu obisnuit, alungit in sensul torentului circulator. In afara endoteliului se gaseste o patura de tesut conjunctiv slab diferentiat, numita endartera. In afara acesteia se gaseste o membrana elastica numita limitanta elastica interna, care pe sectiune transversala a vasului apare ca o lamela elastica fina, mai mult sau mai putin ondulata.

Tunica medie este groasa, formata din elemente fibroase, elastice si musculare netede a caror proportie si dispozitie difera de la un tip de artera la altul. Aceasta tunica este delimitata de asemenea la periferie de o membrana elastica ondulata numita limitanta elastica externa prin care peretele arterial se leaga cu tesutul conjunctiv periferic. Acest tesut conjunctiv periferic formeaza tunica externa a arterei sau adventicea.

Adventicea este alcatuita dintr-un tesut conjunctiv lax si numeroase fibre elastice. In ea se gasesc vasa vasorum si numeroase terminatiuni nervoase .

In raport cu repartitia cantitativa intre fibrele elastice si cele musculare din tunica medie arterele se clasifica in : artere de tip elastic si artere de tip muscular.

Tabel. Nr. 2 Caracteristicile principale ale arterelor de tip elastic si a arterelor de tip muscular.

Fig.4 Artera elastica Schema   O sectiune transversala prin peretele aortei ne arata dispozitia in lamele suprapuse a tesutului elastic, care formeaza media acestui vas. Endoteliul este abia vizibil, cu nucleii turtiti, proeminand usor in lumenul vasului. Endartera este subtire, limitanta elastica interna slab vizibila. Lamelele elastice apar ca niste linii ondulate , suprapuse, intre ele gasim si fibre de colagen si rare fibre musculare netede. Limitanta elastica externa nu exista.  

Fig. 5 Artera musculara. Schema. O sectiune transversala prin peretele arterei de tip muscular ne arata un perete gros, in structura caruia distingem urmatoarele structuri dinspre lumen spre exterior  limitanta elastica interna, formand o membrana ondulata pe a carei fata interna se disting nucleii endoteliului care par lipiti de aceasta limitanta din cauza ca endartera este foarte redusa. In afara limitantei interne se gaseste o patura de fibre musculare netede dispusa circular in care distingem nucleii bastoniformi dispusi si ei in cercuri concentrice. La periferia fibrelor musculare gasim limitanta elastica externa si adventicea. Adventicea se continua fara nici o delimitare cu tesutul conjunctiv al organului caruia ii apartine vasul.

2. Venele, sunt caracterizate prin peretele lor mai subtire, mai mult conjunctiv, prin lumenul lor relativ turtit si prin prezenta in unele din ele a valvulelor venoase. Cele mai multe valvule venoase sunt perechi. In peretele venelor distingem, ca la orice vas 3 tunici concentrice :

Tunica interna, cuprinde un endoteliu obisnuit, in afara caruia gasim o patura de tesut conjunctiv, endovena, delimitata la exterior de o limitanta elastica interna, inconstanta. Endoteliul are celulele mai putin alungite si mai largi decat cele ale arterelor. Endovena si limitanta elastica interna sunt mai reduse decat la artere.

Tunica medie contine formatiuni conjunctive, musculare si elastice care in ansamblu iau o directie circulara. La periferia acestei tunici se distinge limitanta elastica externa.

Tunica externa este de natura conjunctivo-elastica, avand o dispozitie longitudinala a fibrelor predominant colagene, intre care distingem uneori si fibre musculare netede, precum si vasa vasorum si terminatii nervoase libere.

Variatiile cantitative ale fibrelor musculare sau conjunctive care intra in alcatuirea tunicii medii a venelor permite clasificarea acestora in 3 grupe : vene fibroase, fibro-elastice si musculare.

Tabel nr.3

3. Arteriolele si venulele sunt conducte interpuse intre artere , vene si capilare. Arteriolele sunt alcatuite dintr-un endoteliu obisnuit descris la artere in afara caruia la arteriolele mari se afla limitanta elastica interna foarte fina, care la arteriolele foarte mici lipseste. Tunica medie a arteriolelor este alcatuita din 2-3 paturi de fibre musculare netede dispuse circular. Adventicea este subtire, alcatuita din fibre conjunctive si rare fibre elastice.

Fig. 7 Arteriola si venula, schema.

4. Capilarele, prezinta variatii structurale care permit diferite gradiente de schimburi metabolice intre sange si tesuturi.

Clasificare capilare :

-capilare tipice

-capilare atipice (fenestrate si sinusoide)

Capilarele tipice sunt cele mai numeroase din organism si se prezinta in organism sub forma de tuburi de calibru regulat, anastomozate in retele variabile. . Se gasesc in musculatura scheletica, tesutul nervos, tesutul conjunctiv, glande exocrine. Diametrul capilarelor este variabil: unele sunt mai largi, 20-30 microni, altele sunt mult mai inguste, 5-6 microni. Hematiile avand un diametru mai mare decat al acestora din urma trebuie sa se deformeze cand le traverseaza.

Fig. 8 Structura diferitelor  tipuri de capilare. Schema

Peretele lor este format din:

-endoteliu

-membrana bazala

-periteliu

Endoteliul este continuu, fiind alcatuit dintr-un epiteliu simplu pavimentos, in care celulele se jonctioneaza intre ele prin interdigitatii , zonule ocludens si macula adherens. In citoplasma celulelor se gasesc numeroase vezicule de pinocitoza. Membrana bazala de natura reticulara lamelara, este continua. La periferia capilarului se gasesc numeroase pericite.

Fig.9 Structura capilarului tipic. Schema

Pericitele sunt celule mezenchimale cu prelungiri citoplasmatice lungi, care inconjoara partial celulele endoteliale. Sunt prezente din loc in loc .In cazul unor traumatisme locale, pericitele prolifereaza si se diferentiaza pentru a forma noi vase de sange sau alte celule ale tesutului conjunctiv care participa la procesele reparatorii.

Capilarele atipice au unele particularitati structurale :

Capilarele fenestrate, se caracterizeaza prin prezenta unor fenestratii largi in peretele celulelor endoteliale. Se intalnesc in organe cu schimburi rapide de substante intre sange si tesut : rinichi, intestin, glande endocrine. Fenestratiile reprezinta un mecanism de transport mai rapid decat transportul prin pinocitoza.

Fenestratiile sunt acoperite sau nu de diafragme, care sunt mai subtiri decat membrana bazala si nu prezinta structura trilaminara a acesteia. Membrana bazala are aceeasi structura ca si la capilarele tipice. Periteliul poate lipsi.

Capilarele sinusoide au lumenul si traiectul neregulat, la nivelul lor viteza de circulatie a sangelui se reduce foarte mult. Endoteliul este discontinuu datorita faptului ca celulele endoteliale lasa spatii foarte mari intre ele. Membrana bazala este aici discontinua, iar periteliul lipseste.

Le intalnim in ficat, medulosuprarenala, splina, maduva osoasa.

Functiile capilarelor :

-functie de bariera cu permeabilitate selectiva

-functie de metabolizare a diferitelor substante organice

-functie antitrombogenica.