ATEROSCLEROZA

ATEROSCLEROZA

Date generale

Este o boala cu raspandire universala, de care suferim aproape cu totii. Numele ei ii cuprinde in parte si explicatia: este vorba despre prezenta in artere a unor placi formate din grasimi si cristale de colesterol, numite aterom. Cu timpul, acestor leziuni li se adauga ulceratii, cheaguri (tromboze), spasme arteriale, putandu-se ajunge la astuparea arterei sau la hemoragii provocate de ruperea peretilor arteriali. Gravitatea aterosclerozei consta in faptul ca provoaca jumatate din mortalitatea generala, dand nastere la tot atatea decese ca si cancerul, accidentele de circulatie si bolile infectioase la un loc, motiv pentru care este o problema majora de sanatate si cercetare. Aspectul dramatic al bolii consta in accentuarea ei, o data cu inaintarea in varsta.

Aparitia bolii

Leziunile aterosclerotice sunt prezente deja la copii, asa ca la adolescenti, ele sunt bine constituite. Vasul lezat isi pierde insusirea de a iriga cu suficient sange toate portiunile unui organ, ajungandu-se astfel la 'infarct', adica la moartea celulelor. De-a lungul vietii, arterele noastre sunt supuse la o multime de factori solicitanti, motiv pentru care, daca nu vom sti sa le aparam din vreme, vom avea de suferit. Boala aterosclerotica evolueaza lent, cu semne minore, foarte variate, de sorginte cardiovasculara, neuropsihica, endocrina, metabolica, musculara, osteoarticulara, cutanata, hematologica, digestiva, renala etc.

Cauzele bolii

Sangele - atunci cand isi pierde parametrii calitativi sau cantitativi normali, isi pierde si capacitatea de irigare integrala a peretelui arterial.

Colesterolul - prezenta sa in sange este considerata de lumea medicala ca fiind sinonima cu debutul aterosclerozei.

Coagularea sangelui - defectiunile produse in aceasta zona initiaza sau completeaza fenomenul de ateroscleroza, care are o progresie lenta, atingand un maximum in al 6-lea deceniu de viata.

Calciul - depunerea sa in exces poate duce la calcifierea masiva a peretelui arterial, provocand pierderea elasticitatii in acel punct si aparitia unui anevrism (dilatare arteriala) ce se poate rupe oricand.
Factorii genetici joaca un rol important in aceasta boala, ea fiind mai frecventa la persoanele ce au in familie rude care au suferit de aceasta maladie.

Factorii de risc

Alimentatia - o dieta bogata in calorii, cu multe grasimi si zaharuri rafinate, are o pondere importanta in formarea leziunilor de aterom.

Obezitatea si superponderabilitatea pot fi considerate cauze, riscuri, dar si semne de ateroscleroza, stiindu-se ce efect are excesul de grasimi si de zahar asupra sangelui. In paranteza, e bine de stiut ce pericole prezinta excesul de kilograme: diabet, boli de inima, insuficienta de irigatie cerebrala, oprirea respiratiei in somn, guta, litiaze, unele cancere (san, uter, prostata). S-a subliniat, nu o data, ca reducerea excesului de greutate prelungeste viata, reducand mortalitatea. La o greutate optima, boala de inima este mai redusa cu 25 , iar insuficienta cardiaca si infarctul la creier - cu 35

Diabetul zaharat - mai ales cel insulino-dependent - poate sa provoace deteriorarea arterelor. (Copiii ai caror parinti sufera de diabet sunt mai amenintati de ateroscleroza decat ceilalti). De mare importanta este cunoasterea faptului ca rata mortalitatii la diabeticii obezi este de 8 ori mai mare decat la diabeticii cu greutate normala.

Factorii de mediu - frigul, caldura, radiatiile, poluarea pot avea un impact negativ, declansand sau agravand ateroscleroza.

Stressul are, si el, acelasi efect.

Medicamentele - mai ales cele hipotensoare si diuretice, care cresc vascozitatea si lipidele sangelui, acesta devenind mai greu perfuzabil.

Doparea - cu anabolizante si halucinogene.

Pilula anticonceptionala - folosita timp indelungat, poate provoca boli canceroase (ovar, san, uter), obezitate, tromboflebite, dar si accidente vasculare, cardiace, cerebrale sau periferice, riscurile fiind mai mari la femeile fumatoare.

Exercitiile fizice - s-a demonstrat ca ele reprezinta un risc pentru suferinzii aterosclerotici, mai ales la cei fara simptome, si atunci cand efortul depus e prea mare.

Sedentarismul accentuat se coreleaza cu existenta si progresia rapida a leziunii ateromatoase.

Microbii si virusurile - faptul ca structuri componente ale lor au fost identificate in placile de aterom, este dovada ca participa la initierea sau dezvoltarea celei mai raspandite boli in randul oamenilor.
Fumatul - reprezinta un risc crescut al acestei boli, atat prin toxicitatea nicotinei, cat si prin scaderea oxigenarii sangelui (hipoxie).

Alcoolismul - in afara de bolile care i se imputa curent (ciroza ficatului, afectiuni digestive, pancreatice, cancere, alterari ale nervilor, ale muschiului inimii), recent i se atribuie si rol in ateroscleroza, mai ales in localizarea cerebrala, o forma predispozant-hemoragica.

Pilula albastra (Viagra) - poate fi si 'moarte roza' pentru cei care uita ca arterele nu mai sunt ca la tinerete.

Semnele aterosclerozei

Fiindca fiecare organ poate fi afectat de lezarea arterelor sale, jumatate din toate bolile se datoreaza formarii placilor de aterom. Ametelile, durerile de cap, senzatia de cap greu, zgomote in urechi, jena dureroasa in ceafa, dureri oculare, senzatie de voma, vedere incetosata, insomnie, tulburari de memorie, depresie, anxietate, cefalee migrenoasa, tulburari pasagere de vorbire, slabiciuni musculare, carcei, mers usor instabil s.a., toate aceste semne pot sugera prezenta aterosclerozei creierului, fapt ce poate fi confirmat prin electro-encefalograma, tomografie computerizata, rezonanta magnetica, ecografie, angiografie etc. Si din partea inimii pot fi acuze multiple, incepand cu jena dureroasa din dreptul sau, caracteristic fiind faptul ca apare la efort si cedeaza in cateva minute la repaus sau la pastila de nitroglicerina tinuta sub limba. De asemenea, palpitatii, durere intre omoplati ori in lungul membrului superior stang mergand pana in degetul mic, batai neregulate ale pulsului, in cazurile mai grave o frica cu senzatie de moarte, toate acestea tradeaza insuficienta irigare a cordului, a muschiului miocardic, de catre arterele coronare, suferinta ce poate fi confirmata prin examene radiologice, ecocardiografie, angioradiografie, accesibila electrocardiograma si nu in ultimul rand controlarea pulsului si ascultarea inimii cu batranul stetoscop. Poate surprinde ca la o cercetare, 75 din pacientii avand cardiopatie ischemica descoperita pe electrocardiograma, nu au avut dureri in zona inimii, ceea ce inseamna ca trebuie intens cautate aceste forme fara simptome care, netratate, sunt foarte periculoase. Semne din partea pielii: un pliu oblic pe lobul urechilor, pielea imbatranita precoce (imbatranirea precoce cutanata poate fi interpretata ca primul semn al unei imbatraniri vasculare inca 'mute', fenomen care precede starea de ateroscleroza clinica). Un alt semn cutanat frecvent este prezenta sub piele a xantelasmei (mici depuneri de grasime alb-galbuie, mai ales la baza nasului catre unghiul pleoapelor). Alte semne: durerile abdominale profunde pot fi datorate unor placi mari de aterom si anevrism al aortei, ce poate fi depistat din vreme prin ecografie sau examen tomografic.

(In nr. viitor: Tratamentul aterosclerozei)