Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

GENETICA SI CANCERUL MAMAR

sanatate


GENETICA SI CANCERUL MAMAR

Cancerul e o boala determinata genetic. Leziunile ce duc la initiere, promovarea si progresiunea procesului malign isi au sediul la nivelul moleculelor informationale de AND. Leziunile sunt alterari mutationale ale unor gene ce guverneaza realizarea programelor de crestere, proliferare, diferentiere, apoptoza si mentinere a stabilitatii genomice. Mutatia unei astfel de gene perturba activitatea celulara, celula dobindind capacitatea de a sustrage constrangerile impuse de mecanismele de control interogativ si devin autonome.

Cancerul e un proces multistadial. Realizarea fenotipului malign presupune parcurgerea multor etape in care se acumuleaza mutatii genice aditionale si intervin mecanisme epigenetice. O singura mutatie nu poate produce cancer; transformarea maligna presupune producerea a cel putin 2 mutatii. Dupa transformare, instabilitatea genomica favorizeaza producerea si acumularea multor alterari genetice ce prin actiunea lor dau celulelor caracter malign. Procesul dezvoltarii cancerului se termina prin dobandirea potentialului invaziv si metastazant. Numarul genelor potential capabile sa intervina in aparitia si dezvoltarea cancerelor este de ordinul sutelor si se impart in:  1.protooncogene-prin activare devin oncogene dominante determinand transformarea maligna a celulelor purtatoare; 2.antioncogene-recesive-prin inactivarea alelica dau celulelor capacitate nelimitata de proliferare; 3.gene de stabilitate (modulatoare)-prin mutatii duc la imposibilitatea repararii leziunilor AND aparute spontan sau induse de agenti mezologici: destabilizarea genomului genereaza multe mutatii, unele vor accelera evolutia tumorii. Oncogene: Sunt gene ce apar prin mutatia activatoare a uneia din cele 2 copii a unor gene normale ce regleaza proliferarea celulara (protooncogene) . Protooncogenele functioneaza normal in perioada embriogenezei, apoi sunt represate si raman active doar in tesuturile ce se divid intens. Oncogenele induc sinteza unor proteine ce fac parte din releul de componente prin care un semnal mitogen extracelular e transcris la AND declasind replicarea si diviziunea. Alterarea unei componente a releului produce stimularea continua a diviziunii celulare.


Fig.5.Localizarea produsilor oncogenelor in celula

STADIILE EVALUARII CANCERULUI MAMAR- DH-hierplazie ductala;ADH-hiperplazie ductala atipica ; DCI-carcinom ductal in situ; IDC-carcinom ductal invaziv; MET-metastaze (dupa J.Russo)

CHEMOPREVENTIA IN CANCERUL MAMAR

Preventia e limitata la recomndarile derivate din studiile epidemiologice ale factorilor de risc implicati in etiopatogenia bolii.

Abandonarea fumatului, scaderea consumuli de alcool, dietele sarace in grasimi, combaterea obezitatii in postmeniopauza, evitarea expunerii sanilor la soare sunt masuri ce ar scade riscul de cancer mamar la unele subgrupe de femei( cu risc mare familial).

Ipotezele teoretice de preventie(chemopreventie) sunt actiuni de prevenire a cancerului cu agenti farmacologici ce inhiba sau reverseaza procesul carcinogenezei, deci actiunea e concentrata in fazele precoce ale carcinogenezei (promotia si progresia) si asupra mecanismelor prin care diferentierea tisulara e perturbata prin mutatii spontane determinate de carcinogeni sau agenti promotori chimici.

Dupa mecanismul de actiune, agentii folositi sunt :

componente eficace asupra intregului proces de carcinogeneza;

componente eficace asupra agentilor promotori

componente competitive pe receptorii celulari ce comanda stimularea proliferarii celulare de catre agenti stimulatori.

Primele sunt componente ce previn dezvoltarea carcinogenilor chimici din substante precursoare (de exemplu tocoferolii) sau componente ce reactioneaza cu situsuri critice ( fenotiazine) si componente ce suprima formarea neoplaziei in celule expuse in prealabil la agenti carcinogeni(retinoizi).

Componentele eficace asupra agentilor promotori sunt componente antioxidante ce protejeaza tesuturile de atacul radicalilor oxidanti (dexametazona).


Ultimele sunt substante ce actioneaza blocand activitatea estradiolului in tesuturi prin competitie pe pe receptorii estrogenilor(tamoxifen).

Chemopreventia a fost testata cu componente din prima si a treia categorie.

Retinoizii include analogii naturali sau sintetici de vitamina A si previn aparitia neoplaziei in celulele expuse la carcinogen (initiate) prin inducerea si facilitarea diferentierilor celulare.actiunea lor a fost demonstrata in vitro( pe culturi celulare de tumori ce arata ca ei actioneaza semnificativ impotriva neoplasmelor pulmonare, mamare, ovariene si a melanoamelor) si in vivo(pe animale de experienta sugerand ca ei inhiba carcinogeneza chimica pe piele, san, esofag, arbore respirator, pancreas, vezica urinara, in cancerul de colon).

Factorul important ce limiteaza folosirea retinoizilor in clinica e toxicitatea lor (tind sa determine perturbari hapatice prin acumularea lor in ficat)

Cel mai studiat retinoid e Fenretinida [N(4-hidroxifenil retinamida)sau 4-HPR].

Efectul lor a fost studiat la femei ce au prezentat in antecedente un neoplasm mamar vindecat asupra riscului de aparitie a bolii in sanul controlateral(femeile ce au avut un neoplasm mamar vindecat au risc de aproape 1% pana la 15% in 15 ani de dezvoltare a celui de-al doilea cancer mamar).Observarea 4-HPR duce la injumatatirea riscului, la trei ani de la urmarire.

Tamoxifenul e un antiestrogen non-steroid ce actioneaza mai ales blocand activatea estradiolului la nivel tisular, mediind un mecanism de competitie pentru ER si scazand secretia factorului de crestere E(factor important in etiologia cancerului mamar).Exista studii in care Tamoxifenul a fost administrat ca terapie preventiva la subgrupe de paciente cu risc mare de cancer mamar(antecedentele familiare de cancer mamar, leziuni mamare suspecte la biopsie, lipsa graviditatii). Tratamentele profilactice cu Tamoxifen trebuie evitate la femeile inca fertile si la gravide. Folosirea lui ca tratament adjuvant duce la scaderea incidentei cancerului mamar controlat.

S-au evidentiat relatii puternica intre retinoizi si factori de crestere (TGF-beta) in contextul unui sistem de reglare a diferentierii si proliferarii in care Tamoxifenul are acest rol.

PROGRESE IN DETECTAREA CANCERULUI

Mamografia combinata cu examinarea clinica raman cele mai utilizate metode de examinare si detectare la timp a cancerului mamar.

Mamografia standard poate omite 15% din cazurile de cancer mamar, in special la femeile cu sanii densi. Si 3 din 4 zone care par a fi o cauza de ingrijorare la mamografie se vor dovedi a fi benigne.

Progresele promitatoare in examinarea mamara se refera la :

Detectarea ajutata de computer

Dupa ce radiologul verifica mamografia, un computer scaneaza filmul de zone suspicioase si le evidentiaza pentru o analiza mai amanuntita.

2. Mamografia digitala

O imagine mamografica pe un ecran de computer permite ajustarea contrastelor si clarificarea imaginii.Aceasta creste capacitatea radiologului de a identifica diferentele subtile din tesuturi.

Un alt avantaj al metodei consta in faptul ca imaginea poate fi stocata si transmisa electronic.

3.Rezonanta magnetica nucleara

Rezonanta magnetica nucleara (RMN) poate arata tumori prea mici pentru a fi detectate prin examinarea fizica si foarte greu de sesiszat la mamografile standard

In plus , permite efectuarea de distinctii intre tumorile maligne si cele benigne.

Folosind un magnet legat la calculator, RMN fotografiaza interiorul sanului. Spre deosebire de mamografie, nu identifica microcalcificarile, micile depozite de calciu care reprezinta un semn al aparitiei cancerului.

4.Lavajul ductal

Este cea mai noua tehnica de dectare pentru femeile cu un risc ridicat de dezvoltare a cancerului mamar. Consta in injectarea de ser fiziologic pri mameloane in canalele mamare, resorbtia solutiei si apoi examinarea acesteia pentru identificarea celulelor anormale.

NODULII MAMARI

Majoritatea nu sunt maligni. De obicei, nodulii benigni nu sunt periculosi exceptand faptul ca produc un disconfort ocazional Totusi, trebuie tratati cu seriozitate pana cand varianta cancerului este exclusa.

Anumiti noduli mamari, cum sunt adenofibroamele, sunt asociati cu un risc ridicat de cancer mamar. Conform unor studii recente, majoritatea modificarilor fibrochistice nu cresc riscul aparitiei cancerului mamar. Oricum, femeile cu noduli mamari intampina dificultati in detectarea unei tumori canceroase, daca aceasta exista. Verificati anumitele modificari sau ingrosari ale sanilor Ia autoexaminarile lunare. Daca aveti o cat de mica suspiciune, consultati medicul.

Tratament

In functie de tipul de nodul mamar pe care il aveti, acesta poate fi tratat medicamentos sau chirurgical. Autoingrijirea se poate dovedi si ea folositoare.

Tratament medicamentos

Unele femei iau analgezice usoare, cum ar fi aspirina sau ibuprofenul (Advil, Motrin etc.), pentru calmarea durerilor generate de noduli si de modificarile fibrochistice ma-mare. Danazolul (Danocrine) si bromocriptina (Apo-Bromocrip-tine, Parlodel) amelioreaza de obicei durerea, dar au efecte adverse neplacute si sunt foarte scumpe.Anumite femei folosesc vitamina E pentru aceste simptome, dar nu exista nici o dovada ca aceasta este eficienta. S-a demonstrat ca uleiul de primula amelioreaza durerea la unele femei cu dureri mamare determinate de ciclul menstrual.

Autoingrijire

Suporturile adecvate pentru sani, ; sutienele corespunzatoare, purtate chiar si noaptea, pot fi eficiente in ameliorarea disconfortului mamar. Daca fumati, atunci nodulii mamari reprezinta un motiv in plus pentru a renunta. Daca obisnuiti sa consumati bauturi cu cofeina atunci ar trebui sa renuntati sau sa le inlocuiti cu cele decofeinizate. Desi dovezile nu sunt concludente, anumite femei raporteaza ca nodulii s-au redus atunci cand au renuntat la fumat si la cofeina.

Tratament chirurgical

Medicul poate aspira lichidul din chist pentru a reduce durerea. De altfel, aceste chisturi nu trebuie scoase sau tratate, decat daca sunt pline de sange, reapar sau necesita aspirare continua. Un chist aparent solid, chiar daca ecografia si mamografia arata ca este benign, trebuie supus unei biopsii pentru a exclude cancerul. Un nodul care a fost confirmat de biopsie ca fiind adenofibrom este lasat in pace, doar daca nu produce discomfort. Medicul poate verifica la intervale de timp daca acesta creste sau nu.

Un adenofibrom care continua sa creasca este excizat chirurgical datorita unui risc mic de cancer.

Fig.6. Chist mamar



Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2130
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved