Corpi straini nazali

Corpi straini nazali

Corpii straini nazali se pot clasifica in functie de natura lor in:

Ø      Organici

o       vegetali - isi modifica volumul;

o       animali - determina inflamatie la nivelul fixarii; pot determina distrugeri ale septului si peretilor nazali cu aparitia de leziuni supurative, fetide.

Ø      Anorganici

Ø      Rinoliti - corpi straini de mici dimensiuni cu depozite de saruri pe ei (Ca, Mg).

Epidemiologie - frecventa crescuta la fetite; sunt introdusi in mod voluntar de copii. Corpii animali patrund prin coane (ascarizi) sau pot ajunge la nivel nazal prin varsaturi, regurgitatii.

Clinic:

Ø      pot fi asimptomatici;

Ø      rinoree unilaterala, purulenta, fetida (materialele inerte nu dau fetiditate).

Ø      rinoree sanguinolenta (animali);

Ø      cefalee, obstructie nazala;

Ø      epistaxis - rinoliti, corpi animali;

Ø      stranut;

Ø      tulburari olfactive;

Ø tulburari sistemice (corpi animali);

La examenul local se poate intalni:

edem si congestie locala;

atingerea mucoasei poate determina sangerare;

tesut de granulatie;

otita seroasa / sinuzita;

sept deviat;

Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice, radiografie de craniu sagital (evidentiaza rinolitii sau corpii straini radioopaci), hiperleucocitoza, endoscopie nazala.

Complicatii - meningita (rar).

Tratamentul - este mai dificil pentru corpii vechi; se aspira secretiile se elimina tesutul de granulatie, se poate administra un vasoconstrictor local si se scoate corpul strain cu pense sau carlige. Riscul manevrei - impingerea corpului strain spre posterior astfel incat acesta poate ajunge in tubul digestiv sau poate fi aspirat.

Traumatismele nazale si ale masivului facial

Traumatismele piramidei nazale

Patogenie - in functie de forta si directia de actiune (antero-posterior, lateral sau vertical) se pot realiza diverse tipuri de leziuni:

fracturi ale scheletului cartilaginos;

fracturi ale scheletului osos;

fracturi combinate;

fracturi asociind leziuni ale oaselor de vecinatate

hematomul septal;

Fractura scheletului cartilaginos = leziuni ale cartilajului patrulater. Fractura poate fi:

verticala (mai frecvent) - dupa traumatisme antero-posterioare. La examenul local se poate observa suprapunerea fragmentelor osoase si vizualizarea transei de fractura. Clinic - laterodeviatie a varfului nasului.

orizontala = luxatie ce apare clinic ca o infundare, depresie a bazei nasului si deviatie laterala a piramidei nazale.

Fracturile scheletului osos se pot clasifica in fracturi:

• subperiostice - apar la traumatisme minore si sunt localizate pe marginea inferioara a oaselor proprii nazale. Pot fi uni- sau bilaterale. Departarea fragmentelor nu este evidenta.
• longitudinale - apar in urma traumatismelor laterale. Pot fi uni- sau bilaterale , cu traiect simplu sau complex, cu infundare / boselare de partea opusa. Septul cartilaginos este laterodeviat (se vede mai bine dupa disparitia edemului).
• cu infundare - apar in urma traumatismelor severe antero-posterioare si sunt asociate cu fracturi ale septului nazal. Varful nasului este normal; dosul este infundat.

Paraclinic - radiografie de profil / usor oblic.

Clinic

epistaxis;

edem posttraumatic;

durere la palpare;

mobilitate osoasa;

crepitatii;

echimoze infraorbitale;

Tratament - in fracturile recente (2-4 zile) tratament chirurgical: reducerea fracturii sub anestezie generala (copil), fixare prin contentie interna (tamponament anterior bilateral). Tratament 48h cu antibiotic; atela metalica la exterior fixata la pielea fetei cu benzi adezive.

Hematomul septal - este mai frecvent la copii. Mecanismul de producere - traumatism minor ce determina fracturarea subpericondrala a cartilajului patrulater. Leziunile arterei nazopalatine determina acumulari de sange bilateral subpericondral, in regiunea antero-inferioara a septului nazal. Hematomul este asimetric.

Clinic - imediat dupa traumatism sau la 2-8 zile: obstructie nazala bilaterala fara rinoree evidenta; stare generala buna.

Tratament - chirurgical - incizia colectiei in ambele fose cu evacuare, drenaj si tamponament nazal anterior. Se mai administreaza antibiotice, hemostatice, analgetice.

Sechele

perforatie septala;

sinechii septo-turbinare

i

in absenta tratamentului - abces septal ce poate evolua cu necroze si distrugeri si in final cu deformari ale nasului.

Traumatisme sinusale

au gravitate mare;

clasificarea Le Fort - dupa localizarea traiectului de fractura:

maxilara joasa transversa

disjunctie cranio-faciala joasa;

disjunctie cranio-faciala inalta - sunt implicate: arcada zigomatic, sfenoid, orbita, etmoid.

clasificare in functie de tipul leziunii:

cu deplasare / fara deplasare;

inchise / deschise;

simple / cominutive;

Clinic:

o       semne cutanate faciale - echimoze, plagi supra- / infraorbitale, edem;

o       palparea dureroasa arata discontinuitati;

o       emfizem cutanat - sinusurile paranazale comunica cu spatiul subcutanat;

o       mobilitate anormala - mai ales la nivelul arcadei dentare;

o       scurgere de LCR - bresa meningeala la nivelul lamei ciuruite;

o       epistaxis;

o       hipo / anosmie;

Paraclinic - radiografii simple de fata si profil; pe CT se pot observa detalii.

Tratament

urmarirea functiilor vitale;

punga cu gheata;

antibioterapie;

sutura plagilor;

reducerea chirurgicala cu osteosinteza (sarma de otel, placa cu suruburi).

Complicatii - infectii sinusale (fracturi deschise), osteite, meningite.

Fractura de os frontal (fronto-bazala) - poate fi inchisa sau deschisa. Clinic se caracterizeaza prin: soc, edem, crepitatii osoase, infundare, mobilitate osoasa, emfizem subcutanat.

Tratament - chirurgical; drenaj.

Epistaxisul = sangerare la nivelul foselor nazale. Poate fi primitiv (idiopatic) sau secundar (simptomatic).

Epistaxisul primitiv = sangerare moderata intempestiva, fara cauza, la orice varsta.

Factori favorizanti - nou nascut, efortul fizic, gratajul digital.

Clinic - sangerari mici, cruste hematice la nivelul petei vasculare, sediment anterior (???).

Evolutie - oprire spontana; recidive la intervale diferite.

Epistaxisul secundar - reprezinta semn al altor afectiuni. Cauze (subiect de examen):

A.     Locale

traumatisme nazo-sinusale, intraoperatorii sau in urma intubarii;

corpi straini;

manevre clinice brutale;

administrare de substante chimice - acid tricloracetic, AgNO₃;

rinosinuzite acute sau cronice;

boli infectioase specifice - TBC, difteria nazala;

tumori nazale

i. benigne - polip sangerand septal (granulom); papilom, angiom nazal, fibrom nazo-faringian;

ii. maligne - coalgenoze GW;

B.     Generale

nefrite acute;

encefalite;

tumori cerebrale;

HTA;

medicamente anticoagulante; fibrinolitice;

insuficienta hepatica;

insuficienta renala decompensata;

avitaminoze (C,K,A);

boli eruptive - varicela, scarlatina; gripa;

septicemie;

leucemii acute sau cronice - datorita bolii sau citostaticelor;

limfoame;

anemii aplastice;

diateze hemoragice;

Tratament

• tratarea cauzei generale;
• manevre clinice - ortostatism, eliminarea cheagurilor, presiune la nivelul baze nasului;
• tamponament nazal anterior + anestezie + antibioterapie 24-48h;
• tamponament nazal posterior (in rinofaringe);
• ligatura arteriala - artera maxilara, ACE;
• hemostatic - vit K, adenostazin.