| CATEGORII DOCUMENTE |
| Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
ATEROSCLEROZA
Un termen generic pentru diferite afectiuni in care peretele arterial se ingroase si isi pierde elasticitatea
Afectiunile vasculare care afecteaza cordul, creerul , rinichii si alet organe vitale si extremitatile reprezinta principala cauza de morbiditate si mortalitate in Romania si in majotitatea tarilor vestice .
Au fost inregistrate aproximativ 1 milion de decese in USA datorita bolilor vasculare in USA in 1994 ( de doua ori mai ult decat cancerul si de 10 ori mai mult decat accidentele )
In pofida profilaxiei si tratamentului bolii coronariene ( BC) care au condus la reducerea cu 29% a ratei deceselor pe grupe de varsta intre 1984- 1994 , BC si accidentele vasculare ischemice asociate reprezinta ucigasii numarul 1 in tarile vestice industrializate si au o prevalenta in crestere in restul lumii
Rata mortalitatii prin BC la barbatii albi cu varsta intre 25035 ani este de aprox. 1/10.000 ; la varsta 55-65 ani rata este 1/100
Rata mortalitatii prin BC la barbatii albi cu varta intre 35 ani- 45 ani este de 6,1 mai mare decat la femeile din aceiasi grupa de varsta . . Ateroscleroza este cea mai frecventa si mai serioasa boala vasculara .
DEFINITIE : forma de afectare vasculara caracterizata prin ingrosarea neuniforma subintimala ( ateroame) a arterelor mari si medii , care poate reduce sau obstrua fluxul sanguin
Prevalenta manifestarilor clinice ale aterosclerozei in general creste la femei in perioada postmenopauza si incepe sa se apropie de cea a barbatilor in aceeasi perioada.
FACTORI DE RISC
Factorii de risc majori care determina A includ :
Factori de risc reversibili
- niveluri mari ale LDL -lipoproteine cu denditate mica
- niveluri scazute ale HDL- lipoproteine cu densitate mare
Asocierea colesterolului seric total si a nivelului LDL cu risc de BC este directa si continua
Principala cauza de scadere a HDL : fumatul , obezitatea si sewdentarismul
Scaderea HDL se asociaza cu medecatia androgenica si steroizii inruditi incluzand si steroizii anabolizanti , beta blocantele , hipertrigliceridemia, si factorii genetici
Valorile crescute ale ta distolice sau sistolice reprezinta risc pentru AVC , IM, insuficienta cardiaca si renala
Fumatul ceste riscul arteriopatiei periferice , BC, boli cerebrovasculare
Exista o relatie doza -efect intre riscul de BC si numarul de tigari fumate zilnic
Fumatul pasiv mareste riscul de BC
Atat femeile cat si barbatii sunt susceptibili, dar riscul pentru femei poate fi mai mare . Nicotina este factorul agresiv pentru endoteliul vascular
Fumatul mareste nivelurile de LDL si scade nivelul de HDL , mareste nivelul de monoxid de carbon in sange si produce vasoconstrictie ; mareste reactivitatea plachetara favorizand formarea trombilor intravascular ; determina cresterea vascozitatii sangelui
DZ se asociaza cu dezvoltarea precoce si mai extinsa a aterosclerozei ca o parte a tulburarilor metabolice complexe cae includ : dislipidemia si glicozilarea tesutului conjunctiv
Hiperinsulinemia altereaza endoteliul vascular
Obezitatea tronculara la barbati este un factor de risc independent pentru BC
Hipertrigliceridemeia se asociaza de obicei cu obezitatea , DZ si insulinoreziatenta determinand independent ateroscleroza
Studiile clinice au demonstrat asocierea intre sedentarism si BC
Exercitiile fizice regulete pot avea efect protector
Infectia cu clamidii sau infetiile virale potavea rol in afectarea endoteliului si in inflamatia cronica vasculara putand produce ateroscleroza
SEMNE SI SIMPTOME
- este silentioasa pana ce se dezvolta stenoze critice , tromboze, anevrisme sau embolii
initial : semnele si simptomele reflecta incapacitatea fluxului sanguin de la nivelul tesutului afectat de a creste odata cu cererea ( ex. Angina de efort, claudicatia intermitenta )
simptomele si semnele se dezvolta gradat pe masura ce ateromul ocupa lumenul vascular
- xantoamele ( la nivelul pliurilor cutanate ale mainilor sau coatelor , sau de-a lungul tecilor tendinoase
- xantelasmele
- atacuri recurente ale pancreatitei acute cu sau fara alcoolism
EXAMENE COMPLEMENTARE
- arteriografie
- ultrasonografie Doppler
- hiperlipidemia
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN PREVENIREA ATEROSCLEROZEI
- factorii de risc reversibili pentru ateroscleroza sunt nivelurile serice anormale de lipide , HTA, fumatul , Dz, obezitatea , sedentarismul
1. nivelurile serice anormale de lipide : reducerea LDL seric prin egin alimentar , stil de viata sanatos , efort fizic
2. HTA - tratamentul pacientilor reduce motalitatea globala sau prin AVC
reducerea TA determina scaderea semnificativa a riscului AVC cu 40% , a IM cu 8% , a mortalitatii cardio-vasculare cu 10%
3. FUMATUL : trebuie incurajata oprirea fumatului ori de cate ori este posibil;
riscul persoanelor care renunta la fumat se injumatateste
renuntarea la fumat reduce mobiditatea si mortalitatea la pacientii cu boala vasculara periferica sau cei cu bey-pass coronarian sau cei cu IM
4. DIABETUL ZAHARAT : desi controlul riguros al glicemiei reduce riscul complicatiilor microvasculae si aterosclerozei la pacientii cu DZ
5. OBEZITATEA reducerea greutatii creste HDL
6. SEDENTARISMUL : efortul fizic moderat si constant, regulat reduce incidenta IM si a deceselor
7. INFECTIA CU CLAMIDIA PNEUMONIE : tratamentul antibiotic benefic
INGRIJIREA PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT
Infarctul miocardic acut (I.M.A.) se caracterizeaza prin necroza miocardica (pe o suprafata mai mult sau mai putin extinsa) determinate de o obstructie coronariana prin tromboza.
|
Culegerea datelor |
dupa mese copioase , efort fizic intens , expunere frig
ateroscleroza coronariana stenoza congenitala coronariana leziuni valvulare
hiperlipemii, hipercolesterolemii, alcool, tutun, obezitate, stress, sedentarism, diabet zaharat, HTA
durere anginoasa, intense (atroce, violenta, insuportabila, socogena); nu cedeaza la nitroglicerina sau repaus; dureaza peste 30 min poate fi tipica (localizata retrosternal, cu sau fara iradieri, instalata brusc si de intensitate mare) sau atipica (regiunea epigastrica) semne care insotesc durerea: dispnee anxietate marcata transpiratii reci sughit greturi varsaturi stare de slabiciune ameteli HTA, se poate ajunge la colaps Hipertermie (dupa 24-48 h)
EKG Examinari de laborator: Sange: VSH crescuta, fibrinogen crescut, TGO crescuta, leucocitoza, creatinfosfokinaza crescuta Coronarografie Ventriculografie radioizotopica Cateterism cardiac |
|
Problemele pacientului |
disconfort durere anxietate senzatie de "moarte iminenta" scaderea debitului cardiac obstructia coronariana alterarea perfuziei tisulare prezenta zonelor de necroza deficit de autoingrijire intoleranta la efort potential de alterare a nutritiei: deficit greturi, varsaturi potential de complicatii |
|
Obiective |
Vizeaza: combaterea durerii combaterea anxietatii prevenirea complicatiilor immediate si tardive limitarea extinderii necrozei recuperarea socioprofesionala |
|
Interventii |
in etapa prespitaliceasca: combaterea durerii sedare prevenirea aritmiilor ventriculare tratamentul complicatiilor transportul la spital in spital: continuarea masurilor de primajutor oxigenoterapia montarea unei perfuzii asigurarea repausului la pat monitorizarea functiilor vitale bilant hidric recoltarea produselor biologice pentru examinari de laborator aplicarea masurilor de prevenire a efectelor imobilizarii ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale ( alimentatie pasiva la pat, igiena tegumentelor si mucoaselor, servirea la pat cu plosca si urinar) mobilizarea progresiva a pacientului conform indicatiilor medicului educatia pacientului privind regimul de viata postinfarct reluarea treptata si progresiva a efortului fizic alimentatie echilibrata, adecvata factorilor de risc aterogeni prezenti kinetoterapie in servicii specializate tratament balnear control medical periodic DE RETINUT! In ingrijirea pacientului cu IMA este f.important ca asistenta: sa asigure pacientului un maxim de confort fizic si psihic sa grupeze la maximum interventiile sa mobilizeze la minim pacientul sa explice necesitatea repausului la pat sa depisteze la timp o complicatie sa previna efectele imobilizarii sa respecte cu strictete regulile de administrare ale medicamentelor |
INGRIJIREA PACIENTULUI CU ENDOCARDITA INFECTIOASA
Endocardita infectioasa se produce in cursul unei infectii generale ( septicemia) ca urmare a multiplicarii agentilor microbieni la nivelul valvelor sau pe leziuni existente.
Vegetatiile formate pot migra provocand embolii septice ( in circulatia mare).
|
Culegerea datelor |
septicemii locul de pornire a infectiei poate fi: cavitatea bucala (extractii dentare, amigdalectomie), aparat respirator (dupa bronhoscopie cu biopsie), aparat renal (cistoscopie, cateterism vezical pe urina infectata), infectii tegumentare (furuncul).
Cu endocardita infectioasa in antecedente Cu valvulopatii dobandite (dupa RAA) Cu malformatii cardiace congenitale
Febra, frison, transpiratii Slabiciune, oboseala Scadere ponderala Anorexie Cefalee Dispnee Paloare Petesii pe mucoasa bucala si oculara Splenomegalii Nodozitati Osler (pe pulpa degetului) Hipocratism digital Tulburari neurologice, modificari de comportament, afazie Semne de embolie in arterele membrelor
Ecografie Angiocardiografie EKG Hemocultura Examen de laborator Sange: leucocitoza cu neutrofilie, VSH crescuta Urina: proteinurie si cilindrurie |
|
Problemele pacientului |
disconfort noduli durerosi alterarea nutritiei, deficit anorexie deficit de autoingrijire slabiciune, oboseala alterarea proceselor cognitive afazie potential de complicatii migrarea vegetatiilor |
|
Obiective |
Vizeaza: combaterea infectiei prevenirea fenomenelor de embolie promovarea confortului fizic si psihic al pacientului asigurarea unui aport nutritional adecvat |
|
Interventii |
repaus la pat (spitalizare) asigurarea unei alimentatii usor digerabile (regim lichid si semilichid) in perioada febrile, regim hipercaloric, reducerea aportului de sodium supravegherea functiilor vitale, a starii mentale observarea aparitiei semnelor de embolie: la nivelul arterelor membrelor (durere, paloare, hipertermie, disparitia pulsului) la nivel renal (hematurie, dureri) ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale pregatirea pacientului pentru examinari radiologice recoltarea produselor biologice pentru examinari de laborator administrarea tratamentului medicamentos prescris educatia pacientului privind prevenirea recidivelor profilaxia infectiilor (in caz de interventii chirurgicale) pentru cei cu leziuni valvulare |
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PERICARDITA ACUTA
Pericardita acuta este o inflamatie a pericardului parietal si/sau visceral, care evolueaza cu prezenta unui exudat pericardic in cantitate variabila (la inceput exudat fibros apoi serofibrinos).
|
Culegerea datelor |
Infectii TBC Complicatii ale IMA Boli reumatismale Traumatisme Cateterism cardiac
Febra, transpiratii Tuse uscata, sughit Durere localizata retrosternal: accentuata la miscarea de rotatie a toracelui, clinostatism, tuse, inspiratie; se diminueaza in intensitate odata cu acumularea lichidului intre foitele pericardului Dispnee: la inceput moderata, se intensifica odata cu acumularea lichidului, devenind dispnee de efort Disfagie In faza exudativa apar semnele de tamponada cardiaca
Radiografie toracica EKG Punctie pericardica Angiografie Scintigrafie Examen de laborator: hemocultura, VSH, ASLO, hemoleucograma IDR la PPD |
|
Problemele pacientului |
disconfort durere anxietate alterarea volumului lichidian: exces cresterea presiunii venoase potential de complicatii afectarea miocardica scaderea debitului cardiac compresiunea exercitata de lichidul intrapericardic |
|
Obiective |
Vizeaza: combaterea manifestarilor de iritatie pericardica combaterea infectiei prevenirea complicatiilor |
|
Interventii |
repaus la pat (spitalizare) pozitie semisezand asigurarea unui climat de liniste masurarea functiilor vitale observarea aparitiei semnelor de tamponada cardiaca ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale administrarea tratamentului medicamentos prescris simptomatic etiologic al complicatiilor administrarea oxigenului pregatirea pacientului pentru examinari radiologice, explorari functionale, punctie pericardica recoltarea produselor biologice pentru examinari de laborator |
INGRIJIREA PACIENTULUI CU HIPERTENSIUNE ARTERIALA
Hipertensiunea arteriala se caracterizeaza prin cresterea presiunii arteriale (sistolice sau diastolice) peste valorile normale (139/89 mmHg).
|
Culegerea datelor |
Fara cauza directa (HTA esentiala) Secundara unei afectiuni renale, endocrine, cardiovasculare, neurologice (HTA secundara) locul de pornire a infectiei poate fi: cavitatea bucala (extractii dentare, amigdalectomie), aparat respirator (dupa bronhoscopie cu biopsie), aparat renal (cistoscopie, cateterism vezical pe urina infectata), infectii tegumentare (furuncul).
stress psihic fumat obezitate sedentarism ingestie excesiva de sodiu
Cei cu responsabilitati sociale crescute Cei cu regim de viata dezechilibrat Cei cu comportament agresiv, hipercompetitiv
Semnele si simptomele sunt differentiate in functie de stadiul HTA Cresterea moderata a valorilor TA tranzitorie Cresterea permanenta a valorilor TA Cefalee occipitala frecvent dimineata cu caracter pulsatil Ameteli Astenie, oboseala Tulburari de vedere Tulburari de memorie si concentrare Parestezii Palpitatii Dureri precordiale Dispnee la efort Hemoragii (epistaxis si metroragii) Complicatii cerebrale ( encefalopatie hipertensiva si hemoragii cerebrale) cardiace (insuficienta cardiaca) coronare (IMA, angor) renale (insuficienta renala)
Ecografie EKG Oftalmoscopie (FO) Sange: glicemie, cholesterol, creatinina, azotemie etc. Examenul urinei |
|
Problemele pacientului |
Scaderea debitului cardiac Scaderea fortei de contractie a ventriculului stang (insuficienta ventriculara stanga) alterarea perfuziei tisulare scaderea debitului cardiac potential de accident tulburari de vedere diminuarea tolerantei la efort slabiciune, oboseala potential de complicatii |
|
Obiective |
Vizeaza: scaderea valorilor TA in limite acceptabile asigurarea confortului prevenirea accidentelor prevenirea complicatiilor |
|
Interventii |
asigurarea repausului fizic si psihic combaterea factorilor de risc masurarea TA, puls, respiratie administrarea tratamentului medicamentos prescris efectuarea bilantului hidric (intrari/iesiri) pentru prevenirea depletiei de potasiu, care provoaca aritmii asigurarea unei alimentatii echilibrate tinand cont si de afectiunile existente hipocaloric in obezitate hipolipidic in ateroscleroza reducerea aportului de sodium lichidele administrate fractionat pentru a evita cresterea brusca a tensiunii arteriale educatia pacientului: regim de viata echilibrat (alternarea perioadelor de activitate cu perioade de reapus) evitarea stresului psihic (stari conflictuale, surmenaj intelectual) suprimarea fumatului combaterea obezitatii exercitii fizice, plimbari alimentatie echilibrata control periodic la dispensar |
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1761
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
