TULBURARILE DE ERECTIE

TULBURARILE DE ERECTIE

Tema mult dezbatuta in zilele noastre, tulburarile de erectie privesc deopotriva adolescentii, maturii si varstnicii, nu numai pentru ca au legatura directa cu procrearea (in cazul primilor dintre ei), ci pentru ca sexualitatea implinita (insotita, fireste, de dragoste) prelungeste viata. Preconizand dragostea, si nu doar sexualitatea, putem rezolva, de altfel, si una din suferintele care ne macina, incet, sanatatea: starea nevrotica. Aceasta problema (spinoasa si complexa) presupune o rezolvare complexa, in care sunt implicati deopotriva mai multi factori: educatia, masuri medicale, un grad special de emancipare a femeilor, care trebuie sa participe cu intelegere si cu dragoste la dificultatea temporara a partenerului. Disfunctiile sexuale ale barbatului trebuie analizate evolutiv, de-a lungul varstelor, medicul avand la dispozitie standarde de referinta care pot deosebi o cauza obiectiva a bolii de o 'aberatie' (la o varsta inaintata, randamentul sexual nu mai poate fi acelasi ca in tinerete).

Cauzele scaderii dinamicii sexuale de erectie (impotenta)

Suferintele provocate de impotenta (numele cunoscut al disfunctiei de dinamica sexuala la barbati) privesc deopotriva varsta a treia si adultul tanar. La acestia din urma, cauza trebuie cautata, adesea, chiar in copilarie, cand se formeaza personalitatea si incepe sa se dezvolte instinctul sexual. Impotenta are cauze organice sau functionale, acestea din urma cu mult mai frecvente. Cauzele organice: leziuni ale creierului sau ale coloanei vertebrale, boli ale tiroidei, hipofizei, diabet, obezitate, ciroza ficatului, tuberculoza, alcoolism cronic, tabagism sever, efecte secundare ale medicamentelor sedative, afectiuni dureroase ale penisului (ulceratii, plagi, fimoza, fren redus la preput). Insuficienta dezvoltare a organelor sexuale (hipogonadismul) trebuie cunoscuta, investigata si tratata, deoarece ea provoaca o stare de inferioritate psihobiologica, element important al vietii personale. Cauzele functionale psihice: astenia nervoasa, stressul prelungit, insuficienta recuperare dupa eforturi sau excese de orice natura, care fac ca erectia sa cedeze inainte de orgasm si ejaculare. Perpetuarea tulburarilor de erectie formeaza, adesea, un cerc vicios: un prim esec sexual duce la urmatorul, si asta numai datorita psihicului (frica, neincredere) - situatie ce se poate ameliora chiar si numai cunoscand faptul ca in viata sexuala a oricarui barbat exista esecuri sporadice. Criza mecanismelor psihice in desfasurarea actului sexual este mai prezenta la intelectualii cu o pregatire elevata, inclinati sa exagereze atat in materie de afectiune, cat si de pudoare. Ei sunt mai expusi la tulburari psihonevrotice, cu impact asupra personalitatii, si care genereaza inhibitii de tot felul. Nu in ultimul rand, disfunctiile sexuale ale barbatului trebuie puse in legatura cu partenera sa ocazionala sau de viata, de experienta ei sexuala si de tipul erotic pe care il reprezinta (timid, senzual, violent etc.). Normalitatea vietii noastre sexuale depinde in mare masura de electivitate, deoarece o 'astenie' sexuala la barbat poate aparea adesea in raport numai cu o anumita partenera, altminteri 'lucrurile' decurgand normal.

Remediile tulburarilor de erectie

In tratarea impotentei, practica medicala are succesele asteptate numai daca priveste omul in unitatea si deplinatatea laturilor sale fizice (constitutionale) si psihice (emotionale), in conexiune cu alte boli acute sau cronice si, nu in ultimul rand, lamurind ideea despre 'ce inseamna a fi barbat'. Poate ca rezolvarea ar fi venit de mult daca cercetarile stiintifice foarte complexe ale acestor probleme legate de dinamica sexuala nu ar fi fost ignorate in Europa (tratate de biserica drept o tema tabu) mai bine de un mileniu, daca s-ar fi stiut mai demult ca mecanismele sexualitatii caracterizeaza un anumit sistem genetic, favorabil in general evolutiei vietii.

In ciuda faptului ca simptomatologia impotentei prezinta manifestari colective asemanatoare, este obligatorie o maxima individualizare a cauzelor, in vederea stabilirii tratamentului (nu exista nici cauze, nici tratamente universal valabile). Cunoscand tempo-ul civilizatiei industrializate, stressul cotidian, poluarea, autopoluarea (excesele de alcool, tutun, cafea, droguri energizante sau euforizante), lipsa de miscare, abundenta de calorii consumate zilnic si faptul ca toate acestea si multe altele macina disponibilitatile fizice si mai ales afective, se impune de la sine adoptarea unor masuri de a neutraliza, pe cat posibil, efectele lor. In mod necesar, in afara tratamentelor cu medicamente, atunci cand este cazul - de exemplu, administrarea de hormoni in starile de hipogonadism manifest - este absolut necesara si practicarea psihoterapiei la bolnavii astenici, stressati, anxiosi, deprimati, cu labilitate psihica. Tuturor acestora le va fi indusa o sugestie pozitiva, in scopul corectarii sentimentului de vinovatie si al perspectivelor catastrofice, pentru redobandirea increderii in sine. Nu in ultimul rand, vindecarea (am mai spus) depinde si de comportamentul partenerei, ce trebuie sa fie prezenta la medic, in cadrul unei discutii separate. Dietoterapia poate avea efecte foarte bune in combaterea impotentei, prin dezintoxicare si tonifiere, efecte detectabile dupa 1-2 saptamani. Se poate apela la regimuri cu alimente cunoscute ca avand proprietati 'intaritoare' din punct de vedere sexual, cum sunt telina (salate, sucuri; leguma sa nu fie fiarta), morcovii (ca atare ori transformati in suc), cartofii (de preferat sucul de cartof), la fel - patrunjelul, sfecla rosie, hreanul (in cantitati mici), ardeii iuti (in cantitati reduse). Sucurile sa nu depaseasca 200-300 ml pe zi, in cure de cate doua saptamani, cu pauze de 1-2 saptamani, 10-12 cure anual, iar daca apar unele tulburari, mai ales digestive, se intrerupe un timp administrarea lor, reluandu-se treptat cu cantitati reduse, apoi sporite. Terapia cu plante da bune rezultate si ea, dar cere o foarte precisa cunoastere a efectelor nedorite ce pot aparea, fiecare individ avand particularitati de reactie imprevizibile. Rezultate deosebite se obtin in cazurile cand impotenta debuteaza dupa boli infectioase, urmate de vlaguirea caracteristica convalescentei. Acupunctura poate fi de folos in impotenta sexuala, mai ales in cea cauzata de excese sexuale sau onanism, ori daca sunt prezente si unele insuficiente ale rinichilor, splinei, pancreasului, inimii. Aceasta terapie echilibreaza energiile corpului, tonificandu-l. Terapeutii homeopati sustin si ei ca obtin rezultate remarcabile in cazul asteniei sexuale de erectie, bolnavii acuzand, in acest caz, si manifestari de melancolie, apatie, timiditate, astenie nervoasa. Benefice sunt tratamentele si la tipul de oameni 'uzati', 'trecuti' de timpuriu, incaruntiti de tineri, precum si in cazul de impotenta provocata de administrarea unor medicamente sedative, cortizonice s.a. Fizioterapia (bai diferite, masaje speciale, unde ultrascurte, ultraviolete, curenti diadinamici etc.) si climatoterapia (plimbari zilnice in aer liber) au uneori efecte deosebit de bune. Discutabile, ca efect, sunt dispozitivele de stimulare mecano-electrice. Un procedeu relativ recent, cu rezultate in general pozitive, sunt injectiile in muschii penieni (numiti cavernosi), procedeu cu bune rezultate in ceea ce priveste erectia, dar cu destule neajunsuri: erectie prelungita (multe ore) si dureroasa, deformarea penisului si - implicit - a uretrei, cu dificultate la urinat. Acest procedeu n-a apucat sa se bucure de succes, fiind eliminat de marea noutate a sexualitatii masculine: pilula albastra.

VIAGRA

Stimularea erectiei si limitele de folosire a acestui tratament

Mecanismul de actiune al medicamentului, partial cunoscut, este o relaxare a muschilor, insotita de cresterea concomitenta a cantitatii de sange perfuzat in penis. Dupa administrarea orala, medicamentul este rapid absorbit (nu se ia concomitent cu Eritromicina, Ketoconazol), efectul maxim aparand la o ora de la administrare si mentinandu-se uneori pana la 4-6 ore. Eliminarea medicamentului se face mai greu la barbatii peste 60 de ani sau care sufera de rinichi ori ciroza, motiv pentru care acestora li se recomanda sa inceapa cu o doza de 25 mg Viagra. Folosirea medicamentului creste putin tensiunea arteriala, presiunea sangelui in plamani, uneori modificand distingerea culorilor albastru/verde, dar nu si acuitatea vizuala. In cateva zeci de studii, ce au inclus mii de pacienti cu disfunctii de erectie, s-a tras concluzia ca acest medicament creste, prin efectul sau, abilitatea barbatului cu disfunctii de erectie de a se angaja intr-o activitate sexuala normala, dobandind si mentinand o erectie satisfacatoare, suficienta pentru actul sexual. (Erectia se mentine si dupa penetrare, pana la ejaculare si orgasm.) La jumatate din cei tratati, efectele bune s-au mentinut pana la patru saptamani, desi nu mai luau medicamentul. La cei operati de prostata, efectele bune au fost prezente doar in proportie de 43 din cei tratati cu pilula albastra.

PRECAUTII. Nu se cunoaste siguranta administrarii acestei medicatii la barbatii cu tulburari de sangerare, la cei cu deformatii ale penisului, la cei predispusi la priapism (contractii dureroase de zile intregi). Viagra nu se asociaza cu medicamente, ca de exemplu: Heparina, Cimetidina, Ketoconazol. Medicamentul trebuie administrat cu precautie (motiv pentru care se elibereaza numai cu reteta) la bolnavii care au avut infarct ori aritmie cardiaca in ultimele 4-6 luni; de asemenea, la persoanele cu tensiunea arteriala mai mica de 95/55, la cele cu insuficienta cardiaca ori angina pectorala, la cei la care erectia este mai indelungata de patru ore sau care au priapism, cat si la cei care sufera de afectiuni ale retinei oculare.

Rezultatele oricarui tratament al disfunctiei de erectie, fie si cel cu Viagra, sunt multumitoare numai daca sunt prezente erectiile spontane din timpul somnului.