Alimentatia rationala a omului sanatos

Alimentatia rationala a omului sanatos

Fiecare produs alimentar este un amestec compex de substante nutritive; numai cu foarte rare exceptii se gasesc alimente relative complete capabile sa satisfaca intr-o larga masura cerintele organismului. Numai combinand in mod judicios produsele de origine animala cu cele de origine vegetala ratia alimentara asigura substantele nutritive necesare .Cand in alimentatie predomina un singur fel ,chiar daca ele sunt foarte gustoase ,mai devreme sau mai tarziu se ajunge la saturatie ,pofta de mancare dispare ,masa devine o povara ,digestia se ingreuneaza si in acest fel asimilarea hranei este mult scazuta.Dar acestea nu sunt singurele neajunsuri.Restrangand aria alimentelor consumate ,se strange implicit si sfera substantelor nutritive ,a principiilor nutritive ,ceea ce se traduce printr-o alimentatie irationala.

Bineinteles ,nu pledam nici pentru un regim vegetarian ,dar nici pentru consumul de alimente provenite in exclusivitate din regnul animal. O alimentatie rationala presupune consumul moderat ,de alimente provenite din ambele regnuri.

Pentru o activitate normala si pentru o sanatate deplina organismul are nevoie de circa 60 de substante nutritive diferite. Desigur, lipsa unora, ca de altfel si surplusul altora duc in mod implicit la aparitia unor stari negative ale sanatatii .Fiecare produs in parte are calitatea de a satisface anumite cerinte ale organismului .Organismul va primi substantele nutritive, sarurile minerale si vitaminele necesare existentei lui cu atat mai mult, cu cat hrana va fi mai variata, mai diversificata. Numai respectand aceste cerinte, mai corect spus numai printr-un consum judicious al alimentelor de origine animala si de origine vegetala putem sa asiguram corpului toate substantele nutritive necesare.

S-a aratat ca organismul uman are nevoie zilnic de anumite cantitati de proteine, glucide, lipide, vitamine minerale, apa, in functie de sex, varsta activitate, stare fiziologica sau patologica etc. In alimentatia rationala studiile intreprinse de specialisti au ajuns la concluzia ca primele trei principii nutritive - proteine ,glucide, lipide - trebuie sa intre intr-o anumita proportie in valoarea calorica a ratiei zilnice .Proportia optima este considerate ca fiind, in medie 15% proteine,30% lipide; si 55% glucide.

Organismul are nevoie zilnic de 110 g protide (450 calorii) , 100 g lipide(900 calorii), si 410 glucide (1 650 calorii).

Este de de la sine inteles ca necesarul in calorii varieaza de la activitate la activitate, de la o munca la alta , direct proportionala cu gradul de solicitare fizica ,psihica, emotionala.

Subliniam rolul efortului fizic pentru ca ,oricat de ciudat ar parea,cercetarile atesta ca, din punct de vadere al bilantului energetic ,efortul intelectual este destul de economicos.

In calorii,pe o perioada de timp de 24 de ore valorile sunt urmatoarele: pentru activitati usoare ,de la 2100 la 3000 calorii.pentru activitati medii,de la 2700 la 3 400 calorii, pentru activitati cu consum mare de energie, 3000 la 3900 calorii, pentru activitati cu consum mare de energie ,3000 la 3900 calorii, pentru activitati cu consum foarte mare de energie, 3500 - 4300 calorii, pentru activitati cu consum excesiv, 4000 - 5 300 calorii.

Cercetarile arata ca pentru un individ cu greutatea corporala de 70 kg. si inaltimea de 1 ,75 m, aportul caloric varieaza intre 3200 si 2 550. Astfel ,pentru cei care au varsta de 25 de ani sunt necesare3 200 de calorii ,pentru cei de 45 de ani ,numai 3000 de calorii ,iar pentru cei care au 65 de ani sunt suficiente 2550 calorii. Daca luam in consideratie si sexu ,pentru o femeie de 58 de kg si o inaltime de 1,63 m sunt necesare ,la varstele mantionate ,2 300,2 200 si ,respectiv, 1 80 calorii.

Micsorarea aportului caloric odata cu varsta este o rezultanta fireasca a modificarii metabolismului bazal (o incetinire). Functia plastica de refacere si regenerare a organismului diminueaza, iar arderile sunt mult mai lente.

Desigur, pentru fiecare din factorii de care trebuie sa tinem seama in nutritie se mai pot spune multe lucruri. Am dat aceste exemple insa numai pentru a ilustra ca valorile maxime de calorii mentionate in dreptul fiecarei profesii au un caracter strict orientativ.

Adesea, aportul exagerat de factori nutritivi se datoreaza ispitei gastronomice care convietuieste cu lipsa unui autocontrol in alimentatie.

Atunci cand se digera in organism, toate alimentele furnizeaza energie, respectiv calorii. In schimb, intretinerea si regenerarea "pieselor" sunt asigurate, in principal de proteine si, intr-o masura mai mica, de minerale (calciu, potasiu, fier, etc) precum si vitamine.

Un calcul demonstreaza ca o slabire a autocontrolului, care ar implica chiar si numai un surplus mediu zilnic de 4 grame de alimente, este suficienta pentru ca in decurs de 30 de ani sa produca acest important exces de greutate. S-a calculate astfel ca mentinerea unei greutati de 60 kg in limitele de 1kg plus sau minus pe aceeasi durata de timp presupune ca devierea zilnica in privinta ingerarii de calorii sa nu depaseasca 1/2500, in raport cu consumul caloric.

Daca ne-am referi numai la simplul fapt al numarului de mese pe care trebuie sa le luam pe zi, vom vedea ca cei mai multi dintre noi obisnuiesc sa manance de trei ori pe zi. Dar iata ca studii si cercetari recente au aratat ca acest obicei sau mai bine zis aceasta practica nu este cea mai indicata. S-a demonstrat ca cel mai rational ar fi ca ratia alimentara zilnica sa se imparta in 4-5 mese.

Supraalimentatia

Colesterolul este periculos prin faptul ca el contribuie la formarea placilor de grasime in interiorul vaselore sangvine; adaugandu-se una peste alta, ele micsoreaza diametrul vaselor, putand sa le si astupe. Astfel, se recomanda reducerea valorilor colesterolului sub 200, folosind urmatoarele procedee recomandate de dr. Cooper:

alimentatie fara galbenus de ou si grasimi de animale care sa gasesc in carne, branza, unt, maioneza si lapte, precum si toate felurile de conserve de pste in ulei;

reducerea greutatii corporale, stiut fiind ca obezitatea constituie prin ea insasi un factor de risc;

practicarea exercitiilor fizice si sport, cu preponderenta a celor ce activeaza metabolismul aerob, metabolism ce se bazeaza pe arderea grasimilor din organism.

Glicemia. Numeroase studii au aratat ca atunci cand cantitatea de zahar din sange este marita (peste 125), cum este cazul diabeticilor, cresc posibilitatile de imbolnavire cardio-vasculara. Prin reducerea greutatii corporale, a alimentelor ce contin mult zahar (carbohidrate) si prin exercitii fizice (cele ce pun in functie metabolismul anaerob, metabolism ce se bazeaza in general pe consumul glicogenului din muschi) se pot reduce valorile glicemie in sange sub 100, aceasta considerandu-se valoarea normala.