Kinetoterapia respiratorie

Kinetoterapia respiratorie ocupa un loc important in tratamentul bolnavului si ofera in acest timp si alte tehnici eficiente pe care le poate executa bolnavul care va fi instruit corect de asistenta medicala.

Pentru reducerea obstructiei dinamice din expiratie bolnavul va fi invatat sa expire cu buzele strinse ca pentru fluierat-astfel presiunea in cavitatea bucala va crete, ceea ce va deplasa punctul de egalizarea presionala spre caile aeriene mari.

Controlul si coordonarea respiratiilor urmaresc constientizarea unei scheme ventilatorii adecvate deficitului functional si se refera la reducerea ritmului respiratiilor , la raportul inspir/expir si la controlul fluxului de aer.

Rarirea ritmului respirator este decisiva pentru ameliorarea distributiei intrapulmonara se va scadea ritmul respiratiei ce depaseste 20 respiratii/minut la 12-16 respiratii/minut. Scaderea este treptata deoarece bolnavul isi recompune greu noi respiratii.

Utilizarea 'terapiei ocupationale' ca 'terapie prin miscare' este o modalitate importanta de a cistiga functiile pierdute .

Alegerea unor activitati pentru deficitul respirator are la baza doua criterii:

a)  cunoasterea gradului de efort solicitat de respectiva activitate

b)     activitatea desfasurata sa nu polueze aerul respirat de bolnav.

CONCLUZII

In pneumoniile bacteriene formele usoare nu necesita nici o interventie deosebita.In formele grave cu tulburari functionale multiple, se va combate colapsul, insuficienta cardiaca, deshidratare si insuficienta renala.

Pneumonia pneumococica se poate preveni prin administrarea vaccinului antipneumonial o doza intramuscular.La persoanele cu rise inalt ( persoane peste 65 ani cu boli cronice) se previne pneumonia pneumococica.

OBIECTIVUL final al oricarui program de recuperare medicala este nu numai ameliorarea starii patomorfofunctionale a bolnavului dar si reintegrarea socio-profesionala.

31

PROCESUL DE INGRIJIRE

Procesul de ingrijire este un proces dinamic prin care asistenta medicala determina, pune in practica i evolueaza actiunile in cadrul rolului specific, in cadrul unei intelegeri cu persoana ingrijita, vizind starea lui de bine.

In practica asistenta medicala ia multe decizii mai mult sau mai putm autonome i in alte domenii nu numai in cadrul rolul ei.

Procesul de ingrijire este specific asistentei medicale si a fost elaborat de ele plecind de la nivelul de rezolvare a unei probleme adevarate.

In realizarea unui proces de ingrijire se descriu un numar fix de etape succesive:-culegerea de date , analiza i sinteza datelor ajungind la rezolvarea problemelor sau a diagnosticului de ingrijire, formularea obiectivelor de ingrijire sau a scopurilor, punerea in practica a actiunilor (plan de ingrijire), evaluarea i reajustarea .

Schema procesului de ingrijire nu are o reprezentare lineara a etapelor ci una spiralata.Spirala evoca dinamismul i evolutia procesului de ingrijire.

Toate etapele procesului de ingrijire trebuie cunoscute pe deplin i efectuate/realizate cu multa responsabilitate de catre asistenta medicala ,pentru a preveni, a ameliora i a vindeca omul sanatos i bolnav.

PREZENTAREA CAZULUII

Prezentarea bolnavului

Domnul Stanciu Catalin in virsta de 40 ani de functie miner, este casatorit i are un fiu pe care-1 pregatete pentru examen.Din relatarile sotiei am aflat ca bolnavul obinuia sa fiimeze circa doua pachete tigari/zi i sa-i ocupe tot timpul liber cu munca.

Avea o viata activa, ii placeau excursiile prin muntii vechi, sa citeasca, sa se documenteze, sa asculte radioul, sa se uite la televizor.Este de origine ortodoxa, locuiete in Bucureti intr-o casa, la curte, cu cinci camere

Se prezinta pe data de 8 Martie 2006 la camera de garda a Spitalului Universitar Bucureti, cu trimitere de la dispensar afirmind ca in urma cu 12 ore, cind se mtorcea de la mina, a aparut o durere in zona toracica descrisa de pacient ca un junghi toracic insotit de frisoane, febra.

Pacientul este internat in sectia de Medicina Interna, imediat de catre medicul de garda, in aceeai zi , cu diagnosticul provizoriu de pneumonie pneumococica.

Antecedentele medicale-sunt nesemnificative

Motivele internarii au fost:

junghi toracic, oligurie

frison, anxietate

inapetenta, hipotensiune , greturi.

Explorari paraclinice *

In urma investigatilor s-au constatat:

viteza de sedimentare a hematiilor crescuta, accelerata

examenul hematologic periferic arata o leucocitoza (12.000-25.000 leucocite/mm³) cu neutrofilie i eozinopenie , anemie moderata.

hemocultura este pozitiva, depistind germeni in primele 2-3 zile.

ureea sanguina este crescuta

examenul urinei poate depista albuminuria

- examenul radiologic al toracelui evidentiaza o opacitate omogena in aria afectata a plaminilor confirmind diagnosticul de pneumonie bacteriana.

Tratament medicamentos *

-Penicilina 1.600.000-2.400.000 UI intramuscular la 6 ore sau

intravenos la 12 ore. -Eritromicina 400-5OOmg la 6 ore per os -Cefalosporine -Ampicilina 500-1000mg la 6 ore peros

* Proces de ingrijire !

Azi 9 Martie 2006, dimineata, domnul Stanciu prezinta o respiratie rapida superficiala, incercind sa-si imobilizeze partile bolnave din cauza junghiului toracic-frecventa este de 40-50respiratii/minut (polipnee).

Bolnavul precizeaza ca in timpului junghiului toracic are senzatia ca durerea se amplifica odata cu respiratia si tusea.Tusea este prezenta de doua zile , ea se intensifica si devine din ce in ce mai suparatoare.Odata ce boala inainteaza, tusea este insotita de expectoratie viscoasa i putin ruginie sugestiva pentru diagnostic.Faciesul este vultuos-se remarca de partile bolnave o roeata, herpesul labial este prezent iar limba este saburala.

Reflexul de deglutitie era prezent, cu o digestie buna , dar cu aparitia simptomelor amintite bolnavul sustine ca nu are pofta de mincare-are senzatie de greata.Aportul de lichide este scazut.

Bolnavul are h=l,65m si G=56kg, stare generala alterata, astanie fizica, dureri toracice, oligurie.Domnul Stanciu este tacut, anxios, nu se vaita.

Doarme noaptea 3-4 ore, dar adoarme cu dificultate din cauza tusei suparatoare; prezinta apatie, iritabilitate, anxietate, epuizare, insomnie, este sensibil la durere.Este foarte curat, se spala de 2-3 ori/zi, isi schimba lenjeria de pat si de corp.

Comunicarea cu el este foarte usoara, agreabila.

Pacientul vrea sa stie totul despre tratament pentru a se recupera mai repede, respectind cu credinta intocmai indicative primite numai si numai pentru a nu fi victima acestei boli, timp indelungat.Domnului Stanciu ii este frica de inamicul sau-boala.

34

NEVOIA PERTURBATA: NEVOIA DE A RESPIRA

Manifestari de dependents

alterarea vocii= senzatia de sufocare

dispneea = tahipnee, tuse, cianoza, mucozitati

obstmctia cailor respiratorii = respiratie dificila pe nas, tuse , tiraj, cornaj.

PROBLEMA: a) Dificultate in eliberarea cailor respiratorii

SURSE DE DIFICULTATE:

lipsa cunoasterii mijloacelor eficace de degajare si expectoratie

anxietate

OBIECTIVE:

pacientul sa expectoreze secretiile

sa tuseasca in mod eficace

sa-i elibereze caile respiratorii de secretii

sa prezinte mucoase respiratorii umede si integre

INTERVENTII:

Asistenta medicala este alaturi de bolnav, il incurajeaza si ii explica, il ajuta sa reuseasca sa expectoreze uor:

umezeste aerul din incapere

favorizeaza modalitati de comunicare nonverbala

invata bolnavul sa faca gimnastica respiratorie pentru a expectora cu usurinta

indeparteaza secretiile nazale

invata bolnavul sa tueasca, sa expectoreze i sa colecteze sputa

aspira secretiile bronsice, daca este cazul

asigura bolnavului pozitia corespunzatoare

invata pacientul cum sa expectoreze, sa-i elibereze caile respiratorii

invata bolnavul sa renunte la obiceiurile daunatoare (fumatul)

pregateste pacientul fizic i psihic in vederea oricarei tehnici la care este supus

ajuta pacientul sa inteleaga necesitatea tratamentului care i se face

administreaza si supravegheaza tratamentul prescris de medic:
antitusive-Codenal; expectorante; bronhodilatatoare decongestionante ale
mucoasei traheobronsice-se face si drenaj postural si aspiratie bronsica.

invata bolnavul sa utilizeze tehnici de relaxare , pentru diminuarea
insomniei.

EVALUARE:

stare generala alterata a bolnavului se amelioreaza dupa interventiile asistentei

secretiile , expectoratia se reduc in intensitate , cantitate

starea fizica si psihica a bolnavului revine la normal

la examenul radiologic se evidentiaza plamini curati, fara opacitati, fara afectiuni bacteriene.

36

PREZENTAREA CAZULUIII

Prezentarea bolnavului

In dimineata zilei IMai 2002, la camera de garda a Spitalului de Urgenta 'FLOREASCA', Ion Vasile sustinut de doi baieti, se prezinta de urgenta cu simptomele:

greata, varsaturi, anxietate, febra

tuse foarte suparatoare precedata de o durere toracica profunda. Echipa de ingrijire actioneaza imediat conform tehnicilor de ingrijire

cunoscute

Din relatarilor apartinatorilor , am aflat ca Ion Vasile este din Bucuresti, are 46 de ani , este de origine ortodoxa , de profesie-muncitor intr-o uzina, are doi baieti (cei care 1-au adus) cu care i locuiete intr-un apartament de doua camere.Din cauza stresului bolnavul fumeaza extrem de mult (2-3 pachete tigari/zi).

Pacientul este internat imediat in sectia de Medicina Interna de catre medic cu diagnostic prezumtiv de pneumonie bacteriana.

* Antecedente medicale *

Din anamneza bolnavului, aflam ca in familie si tatal i bunicul sau au avut o forma uoara de pneumonie, iar el acum doi ani o pneumopatie purulenta.

Explorari paraclinice *

In urma investigatiilor s-au constatat ca sunt existente:

o leucocitoza ( 12.000-20.000 leucocite/mm³) cu neutrofilie (80-90%)

ureea sanguina este foarte crescuta

la examenul sputei se evidentiaza coci gram pozitivi-acest
examen se efectueaza inaintea tratamentului cu antibiotice.

la examenul radiologic al toracelui se observa o opacitate
omogena de partea bolnava a plaminului, confirmind i diagnosticul de
pneumonie pneumococica.

* Tratament medicamentos *

Medicamentele de baza administrate sunt:

Penicilina 1.600.000-2.000.000 UI intramuscular la 6 ore sau intravenos la 12 ore.

Ampicilina 500-1000mg la 6ore per os

Cefalosporine

antitusive si expectorante ; sedative.

* Proces de ingrijire *

In dimineata zilei de 2 Mai 2002 pacientul prezinta o respiratie putin accelerata, insa cauzala-cind respira i tuseste bolnavul simte brusc o durere toracica.Frecventa respiratiei este de 20-30 respiratii/minut.

Pe masura ce boala inainteaza tusea devine din ce in ce mai suparatoare, bolnavul avind un facies vultuos, transpiratii, febra crescuta, apare si herpesul labial , limba fiind incarcata ( limba saburala ). Specifica pentru diagnostic este expectoratia ruginie.

Pacientul comunica medicului ca in timpul respiratiei si tusei junghiul toracic se amplifica extrem de intens.

In starea generala alterata se observa o problema deosebit de importanta ,si anume oliguria.Bolnavul are probleme dese cu tranzitul urinar.Aportul de lichide este scazut; pacientul este anxios , ii este frica de boala ,este agitat.

Pe linga aceste tulburari, mai apar si greturi si varsaturi abundente.

Bolnavul nu comunica deschis; comunicarea este greoaie-anxietatea il face sa creada ca echipa medicala este impotriva lui si ca pe nimeni nu intereseaza sanatate lui, ca orice comunicare este in folosul medicilorsi nu pentru el.

Prin comunicare calma si prin competenta echipa de ingrijire va reusi sa linisteasca bolnavul.Domnul Ion nu doarme suficient noaptea,din cauza fricii de boala, din cauza tusei epuizarii, iritabilitatii, insomniei.Nu accepta ajutor din partea echipei medicale,ci numai de la familie-se spala singur, isi schimba lenjeria de pat si de corp.

Domnul Ion vrea sa se vindece repede i sa piece acasa la activitatile sale.

Apetitul lipsete total-pacientul sustine ca are senzatie de greata tot timpul.

NEVOIA PERTURBATA: NEVOIA DE A BEA 1 A MINCA

Manifestari de dependents

greturi, varsaturi

refuz de a se alimenta-hidrata

dificultatea de a se alimenta-hidrata

alimentatie inadecvata prin deficit-surplus.

PROBLEM A: a) Dificultate in a se alimenta i hidrata

SURSE DE DIFICULTATE:

slabiciune / oboseala

lipsa de cunotinte in utilizarea instrumentelor adecvate

diminuarea mobilitatii

OBIECTIVE- Bolnavul:

sa se alimenteze utilizind instrumentelor adecvate

sa consume alimente care se maninca cu miinile

sa se alimenteze singur 5-6-7 zile

sa se hidrateze singur folosind aparatele adecvate, in termen de3-4-6 zile.

INTERVENTII - Asistenta medicala:

-sa aibe rabdare i sa-1 ajute sau sa-1 supravegheze pe bolnav in timpul alimentatiei.

favorizeaza modalitati de comunicare nonverbala

invata bolnavul sa se hidrateze corespunzator

asigura pacientului o pozitie adecvata

invata bolnavul sa renunte la obiceiurile daunatoare (fumat, alcool)

il pregatete fizic-psihic

ii diminua anxietatea explicindu-i cu promptitudine eficacitatea hidratarii

administreaza i supravegheaza tratamentul prescris de medic: sedative

il invata cum se folosesc instrumentele pentru alimentare-hidratare

39

EVALUARE:

se amelioreaza starea generala a bolnavului, dupa interventiile adecvate ale echipei de ingrijire

starea fizica si psihica revine la normal

la examenele clinice si paraclinice se evidentiaza o normalitate a
tuturor elementelor-de laborator si de explorari functionale

tusea si respiratia sunt din ce in ce mai reduse, astfel bolnavul putind
sa se alimenteze si sa se hidrateze corect si singur.

PROBLEM A: b) Greturi si varsaturi

SURSE DE DIFICULTATE:

anxietate

obisnuinte alimentare deficitare

OBIECTIVE - Bolnavul

sa-si diminueze greturile in termenul spus de medic

sa nu mai aibe greturi in termenul dat de medicul specialist

sa-si diminue varsaturile in termen scurt

sa nu mai aiba varsaturi in termen indicat.

INTERVENTII - Asistenta medicala:

sa administreze antivomitive: Metoclopramid

sa explice necesitatea tratamentului

sa linisteasca bolnavul fizic si psihic,rehidrateaza bolnavul cu lichide

sa invete pacientul o pozitie adecvata

il invata sa faca exercitii respiratorii pentru a voma cu usurinta

il invata care sunt alimentele usoare care trebuie sa fie consumate adecvat

EVALUARE:

varsaturile au incetat, bolnavul este mai linistit; anxietatea a disparut

pacientul are o stare generala normala; respira normal; tusea s-a redus total.

PREZENTAREA CAZULUI III

* Prezentarea bolnavului

In ziua zilei de 13 Ianuarie 2006 a fost adusa de urgenta cu salvarea , la Spitalul'Tundeni', o tinara in virsta de 25 ani cu simptome grave de nervozitate ,asociate cu febra 39-40C, dureri toracice profunde i insuportabile, greturi i varsaturi abundente, tuse grava-extrem de suparatoare, inecacioasa.

Din relatarile fratelui ei , care a chemat salvarea, aflam ca tinara se numete Stan Ana este din Bucureti,studenta ,de origine ortodoxa

A.

locuiete doar cu fratele ei intr-un apartament cu 3 camere.Ii place enorm de mult sportul pe care il si practica-atletismul - calatoriile, sa citeasca mult, sa se uite la televizor.Este o persoana dificila din punct de vedere pshic, i chiar i fizic.Stresul este calmat de 3 pachete de tigari /zi.

Criza de boala a inceput sa se manifeste dupa antrenament, la duuri.

Echipa de ingrijiri, de la camera de garda, va acorda primul ajutor pina la ameliorarea cit de cit a crizelor, apoi pacienta va fi transportata in sectia de Medicina Interna.Diagnosticul dat de medicul, care are tinara sub observatie, este de pneumonie pneumococica.

ANTECEDENTELE MEDICALE-sunt nesemnificative.

La examenul obiectiv s-a evidentiat plamini dureroi, grav afectati.

* Explorari paraclinice *

In urma investigatiilor s-au constatat ca tinara prezinta :

viteza de sedimentare a hematiilor este crescuta , accelerata

examenului singelui arata o leucocitoza (12.000-25.000 leucocite/mm³) cu neutrofilie i eozinopenie.

hemocultura este pozitiva, depistind germeni in primele zile

examenul urinii -albuminuria

examenul radiologic al toracelui ne arata o opacitate omogena in aria afectata a plaminilor confirmind diagnosticul de pneumonie pneumococica.

Tratament medicamentos

Medicul recomanda de urgenta medicamentele urmatoare:

antipiretice-algocalmin, paracetamol

antitusive-Codenal

antivomitive-Metoclopramid

Penicilina 1.600.000-2.400.000 UI intramuscular la 6 ore

intravenos la 12 ore

Eritromicina 400-500mg la 6 ore per os

Cefalosporine

* Proces de ingrijire *

Domnioara Stan prezinta in dimineata zilei de 14 Ianuarie 2002 o respiratie accelerata, cu frecventa de 30-40 respiratii/minut.

Pacienta sustine ca in timpul durerilor toracice are senzatia ca odata cu respiratia i tusea,se amplifica junghiul toracic- 'parca i-ar plesni toracele'.

Pacienta este foarte sensibila la orice , foarte nervoasa, stresata de ideea bolii i ca nu poate sa-i continue studiile i antrenamentul.Tusea ii face aparitia , se intensified i devine pe parcurs din ce in ce mai suparatoare i productiva, insotita de o expectoratie viscoasa - ruginie caracteristica pentru diagnostic.

Faciesul tinerei este vultuos, apare imediat i herpesul labial, limba fiind incarcata- saburala, transpiratiile ii fac aparitia, tegumentele sunt palide.

Reflexul de deglutitie lipsete total.

Aportul de lichide este scazut.

Bolnava are h= 1,75m i g^68kg, stare generala alterata,astenie fizica, anxietate, oligurie.Este, agitata ,nervoasa, nu a dormit deloc avind drept cauza-epuizarea nervoasa.

In schimb este foarte curata, se spala zilnic,ii schimba lenjeria de pat i de corp singura-nu vrea ajutorul nimanui.

Comunicarea cu ea este la inceput dificila, dar apoi pe parcurs prin linitirea ei,este facila.

Pacienta fi petrece mult timp cu studiatul i cu fratele ei pe care il adora.