Materiale Dentare Subiecte Rezolvate

Materiale Dentare Subiecte Rezolvate

1. Enumerati caracteristicile generale ale materialelor de obturatie

- plasticitatea

- exactitatea (fidelitatea)

- stabilitatea fizico-chimica

- rezistenta mecanica

- conductibilitatea termica

- aspectul cromatic

- aderenta

2. Plasticitatea materialelor de obturatie

- faza de deformare ireversibila a materialului

- este pasagera si variabila in functie de urmatorii factori: proportia celor 2 componente reactante, tipul de omogenizare, viteza miscarilor necesara amestecului si temperatura mediului in care se desfasoara faza de amestecare

- este o conditie determinata pt operatia de introducere intr-o cavitate a dintelui, sa se obtina contactul intim cu peretii pe toata suprafata

- obturatia este modelata ca sa se redea morfologia zonei lezate si sa se obtina adaptarea la nivelul marginilor cavitatii, pt a nu permite infiltrarea mediului bucal si favorizarea cariei secundare

3. Exactitatea materialelor de obturatie

- reduce spatiul dintre cele doua interfete

- este prezenta cu cat particulele constitutive sunt mai reduse

- pasta se poate insinua in toate detaliile microcavitatilor existente la nivelul peretilor pregatiti pt a fi obturati

4. Stabilitatea materialelor de obturatie

- capacitatea obturatie de as mentine aceleasi valori volumetrice la variatiile termice din cavitatea bucala

- modificarile volumetrice reprezentate de dilatare ar fi urmate de fracturarea unui perete al cavitatii

- fenomenul de contractie duce la formarea de microspatii ce determina formarea cariei secundare

- stabilitatea chimica in mediul bucal: materialul nu trebuie sa se dizolve sau sa elibereze compusi toxici pt tesuturi

5. Rezistenta mecanica a materialelor de obturatie

- trebuie sa se apropie de cea a smaltului, pt a permite abraziunea normala

- situatiile in care materilul se abrazeaza mai mult sau mai putin sunt nefavorabile

6. Conductibilitatea termica a materialelor de obturatie

- variatiile termice din timpul alimentatiei nu trebuie transmise pulpei dentare, pt ca au efect nefavorabil asupra troficitatii (gangrena,necroza)

7. Aspectul cromatic al materialelor de obturatie

- culoarea trebuie sa fie identica sau asemanatoare pt a masca defectul morfologic de la nivelul coroanelor, in special in zona frontala

8. Aderenta materialelor de obturatie

- este bine ca intre materialul de obturatie si peretii preparatiei sa se produca fenomene fizico-chimice care sa favorizeze fixarea obturatiei

- aceste reactii se intalnesc la materialel din grupa maselor compozite

9. Propetatile secundare ale materialelor de obturatie

- nu prezinta o valoare deosebita, dar sunt evidentiate in momentul prepararii, al insertiei si al finisarii obturatiei

- amestecul trebuie preparat dupa procedeul de amestecare manual sau mecanic

- introducerea in cavitate sa se realizeze cu instrumente uzuale (spatula, fuloar)

- depunerea materialului sa fie in corelatie cu faza de plasticitate

- in zona frontala obturatia trebuie sa prezinte luciul caracteristic smaltului dentar

10. Indicatiile si contraindicatiile cimenturilor silicate (Fritex)

Indicatii: -sunt limitate numai pt cavitati de clasa a III-a

Contraindicatii: -toate obturatiile de clasa I, la nivelul fetelor ocluzale ale dintilor laterali

11. Clasificarea amalgamurilor

a) Craig le-a clasificat dupa cantitatea de cupru din compozitie in aliaje cu:

- continut redus de cupru -sub 6%

- continut ridicat de cupru -peste 6%

b) dupa nr metalelor care intra in compozitie:

- aliaje binare: aliajul de mercur si cupru

- aliaje ternare: aliajul de mercur, argint si staniu

- aliaje cuaternare: aliajul de mercur, argint, staniu si zinc

12. Indicatiile amalgamurilor

- amalgamul de argint constituie materialul necesar pt obtinerea obturatiilor pt dintii laterali, premolari si molari

- amalgamul de cupru este folosit pt obturarea dd laterali temporari

- amalgamele cu pret de cost redus au fost utilizate pt confectionarea modelelor de dimensiuni reduse, pe care sa se realizeze incrustatii

13. Mecanismul prizei amalgamurilor

- inglobarea granulelor pulberii de argint in mercur

- granulele absorb in interiorul lor mercurul, marindu-si volumul

- granulele, avand volumul marit, vor prezenta contacte foarte stranse

- contactele stranse dintre granule produc recristalizarea, urmata de finalizarea prizei

- priza trebuie sa se realizeze in spatiu inchis, sub presiune

Rezistenta mecanica a amalgamurilor

- rezistenta mecanica la fracturare

- in strat subtire de 0,5-1 mm se fractureaza usor; pt aceasta se realizeaza bizotarea

15. Comportamentul din punct de vedere chimic al amalgamurilor

a) aspectul cromatic: - al obturatiilor din amalgam de argint se modifica in timp datorita actiunii oxidante a mediului bucal; se formeaza oxid de argint sau sulfura de argint, de culoare neagra

b) coroziunea: -fenomenul fizico-chimic care se manifesta prin modificarea culorii si reducerea dimensiunilor, cu multiple efecte negative asupra rezistentei si a etansietatii marginale

c) diferenta de potential electric: -prezenta altor aliaje in cavitatea bucala favorizeaza formarea pilei electrice, cu o diferenta de potential de 400-500mV; instalarea pilei cand exista lucrari din aur determina accelerarea fenomenelor de coroziune, manifestata prin modificarea structurii cristaline la suprafata si in profunzime

16. Comportamentul din punct de vedere biologic al amalgamurilor

- vaporii de mercur, cu actiune deosebit de toxica asupra tesuturilor pot afecta medicul stomatolog, asisitenta de cabinet si pacientul

- in timpul manipularii pastei de malgam, vaporii de mercur sunt absorditi in tegumente, cai respiratorii, plamani

- obturatiile de amalgam elibereaza continuu mercur in cantitati reduse, 1-2mg/zi

17. Din ce este alcatuita componenta de armare (durificare, anorganica) a maselor

compozite (Flow)

- cuart cristalin

- silice coloidala

- aluminosilicati si barosilicati de litiu

- bariu

- zirconiu

- fibra de sticla sintetizata

18. Caracteristicile fizico-chimice ale rasinilor diacrilice specifice materialelor compozite

- polimerizeaza spatiul reticulat, in ochiurile retelei patrund particulele anorganice

- este compusa din monomeri si copolimeri

- rezistenta fizica si chimica mare este determinata de gruparile anorganice si alifatice

- polimerizarea este posibil sa fie declansata fizic sau chimic

- structura chimica este complexa, ceea ce ii confera duritatea foarte mare

- absorbtie scazuta de apa

- coeficient redus al variatiilor volumetrice (contractii sau dilatari foarte mici)

19. Compozitia chimica a pulberii cimenturilor ionomere de sticla

- bioxid de siliciu (SiO₂): 30%

- trioxid de aluminiu (Al₂O₃): 19-20%

- fluorura de aluminiu (AlF₃)

- fluorura de calciu (CaF₃): 2-6%

- fluorura de sodiu (NaF)

- fosfat de aluminiu: 10%

20. Indicatiile cimenturilor ionomere de sticla (Viva glass, Relyx)

- obturatii, clasa III, IV si V

- obturatii de baza, izolator pulpar

- profilaxia cariei prin sigilarea santurilor

- fixarea microprotezelor singulare si a elementelor de agregare (punti dentare)

- adezivi pt fixarea puntilor, dupa tehnica colajului

- obturatii retrograde dupa rezectii apicale

- reconstituiri coronare care vor fi acoperite

- obturatii pe dd temporari, clasa I -V

21. Avantajele cimenturilor ionomere de sticla

- elibereaza ioni de fluor in dentina bontului, cu actiunea curativo-profilactica asupra cariei dentare

- rezistenta la fisuri deoarece coeficientul de dilatare termica este egal cu cel al dentinei

- actiune antimicrobiana mult mai mare decat a celorlalte cimenturi

- rezistenta la presiune si abraziune superioara cimentului clasic cu fosfat de zinc

- prepararea este cea uzuala, de incorporare a pulberii in lichid

- fixarea microprotezelor la peretii bontului se produce atat fizic (datorita rezistentei mecanice) cat si chimic (prin legaturile ionice si de hidrogen dintre componentele hidroxilapatiei si radicalii OH din ciment)

22. Care sunt caracteristicile chimice si biologice ale cimenturilor ionomere de sticla

Chimice:

- stabilirea cromatica este foarte buna comparativ cu masele compozite

- fixitatea (adeziunea) la tesuturile dentare este mai mare decat a maselor compozite

Biologice:

- au rol cario-profilactic datorita poliflorurilor din compozitie, care favorizeaza eliberarea ionilor de F ce patrund in tesuturile dintilor (dentina, smalt)

- au rol de a pansa plaga dentinara si de a realiza protectia pulpei dentare

- au rol anitimicrobian

23. Care sunt caracteristicile fizice si optice ale cimenturilor ionomere de sticla

Fizice:

- duritatea dupa priza se instaleaza progresiv, dupa 4-6 min, este mai mare decat cea a cimenturilor silicat de zinc

- stabilitatea volumetrica: in timpul prizei apare fenomenul de contractie (aprox 0,3-0,45%)

- aspectul suprafetei dupa priza este caracterizat de rugozitati de dimensiunei mai mari decat cele observate la masele compozite

Optice:

- prezinta un grad de transluciditate inferior maselor compozite

- transluciditatea este in functie de grosimea stratului, sub 1mm fiind transparent

24.Fazele reactiei de priza ale cimenturilor ionomere de sticla fotopolimerizabile -Variolink2

- reactia chimica a cimenturilor cu ionomeri de sticla care este de tip acid-baza (acidul poliacrilic cu alumino-silicati de calciu) in urma careia se formeaza un gel poliacrilat

- reactia foto: comparabila cu priza unui compozit, care determina formarea unei matrici polimer

25. Caracteristicile cimenturilor ionomere de sticla fotopolimerizabile

- rezistenta mecanica (la compresiune, tensiune), dupa 24 ore este superioara cimenturilor conventionale

- rezistenta la degradare: timpul de priza este f mic confera rezistenta imediata ce se manifesta

- duritate de suprafata mai buna

- solubilitate scazuta

- rezistenta crescuta la desicare

- tendinta minima de fisurare

- rezistenta buna la atacul acid

- fixitate chimica la dentina fara conditionare prealabila a suprafetei

- absenta transluciditatii favorizeaza obtinerea efectului estetic

- utilizare comoda, cu cresterea timpului de lucru

Indicatiile terapeutice ale cimenturilor de sticla fotopolimerizabile

- obturatiile cavitatilor de clasa a III-a si a V-a

- obturatii pt dd temporari

- eroziuni cervicale si carii radiculare

Clasificarea amprentei in functie de compozitia fizica dupa priza materialelor (clasificarea Pogiolli)

- materiale rigide

-materiale semirigide

- materiale elastice

Clasificarea amprentei dupa vascozitatea materialului de amprenta

- materiale cu vascozitate mica, prezentate sub forme de paste fluide, ambalate in seringi

- materiale cu vascozitate medie, prezentate sub forma de pasta vascoasa ambalata in tuburi

- materiale cu vascozitate crescuta, prezentate sub forma chitoasa ambalata in cutii

Clasificarea amprentarii dupa aspectul campului protetic

- amprenta la dentat

- amprenta la edentatul partial

-amprenta la edentatul total

Clasificarea amprentari dupa dimensiunea suprafetei campului protetic

-amprenta de hemiarcada

- amprenta de arcada totala

- amprenta bimaxilara

Clasificarea amprentei dupa tehnica de amprentare

- amprenta intr-un singur timp

- amprenta in doi timpi

- amprenta in trei timpi

32. Clasificarea amprentei dupa scopul pentru care a fost efectuata

- amprenta pt microproteze

- amprenta pt punti

- amprenta pt proteza partiala acrlica

- amprenta pt proteza partiala scheletata

- amprenta pt proteza totala

- amprenta pt proteza imediata fixa

- amprenta pt proteza imediata mobila (preextractional sau postextractional)

- amprenta pt obtinerea modelului de studiu, care uneori devine model document

- amprenta pt realizarea aparatelor de repozitionare si imobilizare a fragmentelor oaselor maxilare

- amprenta pt realizarea aparatelor ortodontice

33. Rolul portamprentei in operatiunea de amprentare

Portamprenta este un instrument important pt operatiunea de amprentare, constituind suportul rigid, cu forme caracteristice folosite pt:

- depunerea materialului de amprentare

- asezarea materialului pe campul protetic de amprentat

- indepartarea de pe campul protetic a amprentei

- transportul amprentei in laborator

- turnarea materialului din care se confectioneaza modelul (in interiorul amprentei)

34. Enumerati caracteristicile principale ale materialelor de amprenta 

- plasticitatea

- fidelitatea (exactitatea)

- stabilitatea

- rezistenta mecanica

- elasticitatea

35. Caracteristicile materialelor semirigide pt amprentare

- consistenta mai redusa decat a materiale rigide

- nu sunt casante

- liniile de fractura nu sunt nete, ceea ce reduce posibilitatea cooptarii fragmentelor amprentei (daca rezulta)

36. Enumerati caracteristicile fizico-chimice ale cerurilor 

- rigide si casante la temperatura cavitatii bucale

- modelabila prin interventia instumentelor metalice taioase, fara sa se deformeze

- culoarea, difera comparativ cu cea a dintilor, pt a se observa limitele amprentarii sau a machetei amprente

- arderea sa nu fie urmata de reziduri cand sunt utilizate pt machete

37. Caracteristicile portamprentei

- rigiditatea (nu se deformeaza in timpul amprentarii)

- rezistenta fizica

- dimensiunile suprafetei trebuie sa fie egale cu cele ale campului protetic pt a-l acoperi in totalitate

- marginile portamprentei sa fie de 1,5-2 mm pt a constitui un suport pt materialul amprentei

(nu trebuie sa limiteze partile moi cand e aplicata pe campul protetic)

- intre suprafata portamprentei si cea a campului protetic trebuie sa fie un spatiu cat mai uniform pt a rezulta o amprenta cu grosimea aproximativ constanta

- sistemul de retentie eficient repartizat uniform pe toata suprafata

- manerul sa fie centrat si rezistent

38. Care sunt materiale rigide pt amprentare 

- gipsul

- rasinile acrilice autopolimerizabile

39. Enumerati materialele semirigide 

a) materiale termoplastice: materiale bucoplastice, cerurile, masele termoplastice de tip Stents si Kerr

b) paste de oxid de zinc si eugenol

c) materiale speciale

40. Plasticitatea materialelor de amprenta

- este prezenta sub forma de faza, reprezentata de deformabilitate ireversibila ( aceasta faza se evidentiaza imediat dupa preparare)

- in faza de plasticitate materialul este aplicat pe portamprenta si inserat pe campul protetic pt modelare (aceasta stare fzica ofera materialului posibilitatea de a patrunde in toate detaliile de microrelief ale campului protetic fara sa produca deformari)

- plasticitatea materialului este determinata de vascozitate si de dimensiunile particulelor (ea nu trebuie sa apara la temperaturi mai mari de 50ºC si trebuie sa se mentina 2-5min cu posibilitatea modificarii)

41. Fidelitatea (exactitatea) materialelor de amprenta

- materialul trebuie sa reproduca foarte precis toate detaliile de relief ale campului protetic pana la 0,01 mm

- exactitatea inregistrarii depinde de fluiditatea pastei si de finetea granulatiei (material cu vascozitate crescuta, de tip chitos, prezinta fidelitate redusa)

42. Stabilitatea materialelor de amprenta

a) Stabilitatea fizica - caracterizata de absenta modificarilor volumetrice (contractari sau diluari) in urmatoarele situatii:

- in timpul amprentarii propriu-zise

- in timpul pastrarii (conservarii)

- in timpul turnarii modelului si al prizei materialului acestuia

b) Stabilitatea chimica - nu reactioneaza chimic cu portamprenta, tegumentele, saliva, sangele, mucoasa, campul protetic si mataterialul din care se confectioneaza modelul

( absenta agresivitatii toxice fata de tesuturile cu care intra in contact si fata de cele ale organelor interne- aparat respirator,digestiv)

43. Rezistenta materialelor de amprenta

- apare dupa priza

- este necesara pt momentele insertiei ampentei pe campul protetic, dezinsertie si al turnarii modelului, mentinand integru volumul amprentei

44. Elasticitatea materialelor de amprenta

- asigura o deformare pasagera, utila pt dezinsertia amprentei de pe campurile protetice retentive

- la mat rigide elasticitatea nu exista

45. Mecanismul prizei ipsosului

a) Priza initiala- se manifesta pana in momentul in care pasta dobandeste o anumita consistenta, favorabila pt modelaj

b) Priza finala - transformarea pastei in corp dur, care se definitiveaza in 5-10 min,atinge max de duritate in 24 ore

Mecanismul propriu-zis (4 momente):

- in contact cu apa o parte din pulbere se dizolva obtinandu-se o solutie saturata

- particulele de ipsos absorb o cantitate de apa corespunzatoare apei pierdute in proba de calcinare,obtinandu-se astfel o solutie suprasaturata

- sol suprasaturata trece intr-o stare coloidala asemanatoare unui gel (aceasta sol dobandeste plasticitatea optima si este transferata in portamprenta pt efectuarea amprentarii)

- in gelul de ipsos apar nuclei de cristalizare si gipsul incepe recristalizarea (se extinde in majoritatea zonelor; cristalele se formeaza in toata masa rezultand un corp dur,casant)

46. Compozitia chimica a materialelor termoplastice de tip Sterts si Kerr (Reprodent, Xantigen)

- rasini naturale 40% : Copal, Schellack, Kauri

- rasini sintentice - derivate ale acidului cumaric

- acizi grasi, stearic, palmitic si oleic - aprox 20%

- talc 40% : pt cresterea volumului si reducerea pretului de cost

- coloranti, pulberi metalice si aromatizanti - in fct de preferintele producatorului

47. Enumerati caracteristicile fizico-chimice ale materialelor termoplastice de tip Sterts si Kerr

- la temperatura camerei sunt rigide si casante

- la temperatura de 40ºC sunt semirigide (impune sa se efectueze foarte bine racirea inainte de indepartarea de pe campul protetic, pt a nu se deforma)

- temperaturi mai mari de 70ºC produc modificari ale substantantelor compozitionale(rasinilor), cu efecte nefavorabile asupra caracteristicilor

- aceleasi produse sunt comercializate cu temperaturi diferite de plastfiere: joasa,medie si inalta

- temperatura de plastifiere sunt 50- 55ºC

- racirea materialului este insotita de un coeficient de contractie nesemnificativ( 2%)

- nu exista un procedeu prin care sa se obtina sterilizarea lor dupa utilizare

48. Indicatiile maselor termoplastice

- amprentarea preliminara, in IM, la metoda intr-un singur timp in edentatiile partiale

- amprentarea preparatiilor coroanelor dentare in portamprenta reprezentata de tubul de cupru (tehnica folosita foarte rar)

- amprentarea functionala (dupa tehnica lui Piedro Soizar) solicita portamprenta din rasini acrilice, timp, cunostinte temeinice si rabdare

- amprentarea preliminara care este folosita in continuare pt obtinerea unei amprente finale cu materiale elastice

49.Clasificarea materialelor termoplastice in functie de valoarea temperaturii

a) materaile care se plastifiaza la 35-40ºC (mat bucoplastice)

b) materiale ce se plastifiaza la 40-45ºC (ceruri)

c) materiale care se plastifiaza la 50-65ºC(mat termoplas Stents, Kerr, Reprodent, Xantygen)

50. Dezavantajele rasinilor acrilice in amprentare

- efect iritant local in faza de pasta

- manevrabilitate dificila

- pret de cost ridicat

51. Indicatiile rasinilor acrilice

- pt amprentarea functionala mucostatica (polimetil metacrilatul)

- amprentarea campurilor protetice edentate total, cu obtinerea lingurii individuale, a bazei sablonului de ocluzie si a bazei protezei

- amprenta macheta pt RCR, incrustatii

- rebazari directe ale protezelor mobile acrilice

- reparatii pt protezele acrilice partiale si totale, fracturi, aplicarea crosetelor, adaugarea unor dintilor artificiali

52. Materiale bucoplastice (compozitie)

- ceara de albine: 5,5g

- colofoniu : 8g

- schellack : 5g

- ulei de parafina : 7,5g

- coloranti

53. Indicatiile materialelor bucoplastice 

- amprentarea campurilor protetice edentate total mandibulare

- amprentarea compozita la edentatul total maxilar: in primal timp se efectueaza amprentarea cu pasta de oxid de zinc si eugenol in portamprenta individuala; pt inchiderea marginala de mare precizie se utilizeaza material bucoplastic care se depune strict pe marginile amprentei-amprenta se reinsera pe campul protetic 1-2min pt a se obtine modelajul functional

54. Caracteristicile materialelor elastice pt amprentare

- consistenta elastica manifestata in faza finala a prizei, la indepartarea de pe campurile protetice

- fidelitatea satisfacatoare, variabila de la foarte fidela (consistente fluid-vascoasa) la foarte redusa (consistente chitoasa)

- timpul fazei de priza e variabil, conditionat de mai multi factori

- prepararea substantei reactante este cea obisnuita

- separarea modelului din amprenta este comoda

55. Clasificarea hidrocoloizilor dupa comportamentul fizic

a) hidrocoloizii reversibili, care din faza de gel, sub actiunea temperaturii se transforma in solutie si invers

b) hidrocoloizii ireversibili, care nu-si modifica starea de gel obtinuta in urma reactiilor fizico-chimice

56. Caracteristicile fizico-chimice si clnico-tehnice ale hidrocoloizilor reversibili

- fidelitate superioara, in faza de solutie coloidala patrunde si se aplica pe toate microdentatiile reliefurilor campurilor protetice

- evaporarea apei din structura se produce in mediul uscat, cu repercursiuni asupra dimensiunilor elementelor inregistrate, impune turnarea imediata a modelelor urmata de demularea dupa priza gipsului

- contractia, determinata de reactia de priza, aproximativ   0,5-0,7%

- sunt materiale friabile, ceea ce se manifesta prin rezistenta mecanica

- stabilitatea dimensionala este deficitara datorita expulziei si a evaporarii apei

- reutilizarea in laboratorul de tehnica dentara este posibila de 4 ori

57. Caracteristicile fizico-chimice si clnico-tehnice ale hidrocoloizilor ireversibili

- materialele fiind foarte hidrofile sunt comercialzate in ambalaje ermetic inchise si conservate in incaperi fara sursa de apa

- plasticitatea si fidelitatea sunt foarte bune

- elasticitatea favorizeaza indepartarea amprentei de pe campurile protetice cu retentivitati evidente

- prepararea este comoda

- faza de plasticitate este dependenta de temperatura apei, de durata operatiei de spalare si de proportia pulbere-apa

- comportamentul specific referitor la apa, de a o pierde sau de a o absorbi

58. Cerurile (compozitie)

- ceara de albine (componentul de baza)

- ceara de carnaulio sau de candelila

- parafina

- ozocherita

La aceste componente se adauga in procente variabile colofoniu; amestecul realizat s.n. ceara de inlaj

59. Indicatiile cerurilor

- amprentarea cavitatilor preparate pt incrustatii intra, extratisulare si mixte

- amprentarea canalelor radiculare preparate pt coroane de substitutie sau RCR

- amprente machete, obtinute in primul timp din rasini autopolimerizabile si in timpul doi din ceara pt adaptarea de mare precizie

60. Compozitia pastelor de oxid de zinc si eugenol (ZOE)

a) pasta alba- compozitie:

- oxid de zinc 27 parti

- lanolina 9 parti

b) pasta bruna sau rosie- compozitie:

- eugenol 6 parti

- colofoniu 20 parti

61. Indicatiile ZOE

- amprentarea functionala a campurilor protetice edentate total; recomandate pt toate campurile protetice foarte dificile

- amprentarea unor maxilare edentate subtotal

- amprentarea functionala pt rebazarea protezelor totale

- amprentarea functionala compozita pt protezele scheletate, in edentatia termino-terminala

- inregistrarea relatiei de ocluzie in IM

- cimentarea provizorie a puntilor dentare

62. Caracteristicile fizico-chimice si clnico-tehnice ale pastelor ZOE

- actiunea usor iritanta aupra mucoaselor datorita eugenolului

- aderenta deosebit de mare si putere de impregnare fata de tesuturile si obiectele pe care le atinge; aderenta este favorabila pt fixitatea amprentei in portamprenta

- fidelitatea: capaciate mare de redare a detaliilor

- stabilitatea volumetrica foarte buna; rezistenta mecanica a amprentei foarte buna, favorabila transportarii si realizarii modelului

- timpul de priza poate fi modificat dupa vointa operatorului

- permit adausul de pasta daca intr-o zona amprenta este incompleta

- demularea dupa priza materialului se obtine foarte comod, fiind exclus riscul deteriorarii

modelului

63. Caracteristicile fizico-chimice ale materialelor semirigide speciale pt amprentare

- aceste materiale sunt constituite din rasini acrilice a caror plasticitate si fidelitate se manifesta lent

- vascozitatea specifica ofera plasticitate si un mare grad de fidelitate

- stabilitate dimensionala in timp insotita de rezistenta mecanica

- reactia de priza este reprezentata de fenomenul de polimerizare dintre lichid si pulbere

64. Compozitia chimica a hidrocoloizilor ireversibili (dupa Skinner)

- alginat de K: 12%

- sulfat de Ca: 12%

- fosfat trisodic: 2%

- pamant de infuzori, talc (masa inerta): 70%

- neutralizanti ai tendintei de hidratare: sulfat de K, sulfat de Mg

65. Indicatiile pt utilizarea hidrocoloizilor ireversibili

- amprentarea arcadelor dentare integre sau edentate partial, care prezinta zone de retentie

- amprentarea anatomica sau preliminara a edentatiilor totale

- amprentarea dintilor arcadei antagoniste pt toate tipurile de lucrari protetice

- amprentarea arcadelor dentare pt realizarea aparatelor ortodontice

- amprentarea arcadelor dentare cu fracturi ale oaselor maxilare pt confectionarea aparatelor chirugicale de imobilizare

66. Indicatiile pt utilizarea   hidrocoloizilor reversibili

- amprentarea coroanelor dentare pe care au fost efectuate preparatii pt realizarea incrustatiilor si a coroanelor partiale

- amprentarea edentatiilor partiale pe care s-au preparat bonturi dentare pt agregarea puntilor dentare

- amprentarea campurilor protetice cu edentatii partiale intinse pt a caror restaurare integrala a arcadelor este indicata proteze partiala scheletata

- calitatea de reproducere cu finete a detaliilor de pe campul protetic

- in laboartorul de tehnica dentara este singurul material cu care se pot obtine modelele duplicate din masa de ambalat pt realizarea urmatoarelor proteze: coroane turnate cu grosime dirijata, punti dentare cu componente realizate intr-un singur timp, proteze scheletate a caror componenta metalica are o precizie ca cea a incrustatiilor

67. Indicatiile practice specifice

- conservarea produselor numai in conditiile inscrise in prospecte, manualele de specialitate

- proportiile componentelor din care se formeaza pasta sa fie respectate

- timpul de amestecare prin spatulare sa dureze 30" si sa asigure omogenizarea pastei

- portamprentele sa prezinte elemente pt fixarea materialului amprentei

- prezenta apei pe suprafata materialului inainte de amprentare

- indepartarea resturilor alimentare si de mucina din cavitatea bucala prin utilizarea unui jet de apa

- materialul aplicat pe campul protetic si portamprenta sunt mentinute in aceeasi pozitie fara sa se modifice

- indepartarea de pe campul protetic a amprentei sa se obtina dintr-o singura miscare ferma

- conservarea amprentei mai mult de 60 min este contraindicata

- indepartarea prin spalare cu jet de apa a urmelor de mucina sau sange de pe suprafata amprentei

- neutralizarea aciditatii remanente prezenta pe suprafata amprentei prin introducere in solutie de ipsos si apa

- realizarea modelului imediat

- demularea modelului dupa priza gipsului

68. Clasificarea elastomerilor siliconici

- siliconi obtinuti prin reactie de condensare

- siliconi obtinuti prin reactie de aditie

69. Tipuri de modele pe care sunt realizate protezele dentare

- modelele pt protezele unidentare ce prezinta dimensiuni reduse

- modelele pt punti dentare

- modelele pt confect corpului de punte

- modelele pt proteza acrlica

- modelele pt proteza partiala scheletata

- modelul de studiu este din gips obisnuit iar cel de lucru din gips dur

- modelele pt proteza partiala mobilizabila subtotala

- modelele pt proteza totala, numite modele anatomice si modele functionale

- modelele arcadelor antagoniste

- modelele duplicat pt protezele cu cea mai mare precizie (coroana turnata cu grosime dirijata, proteza partiala mobilizabila scheletata

- modelele de studiu reprezinta copii pozitive ale campului protetic

- modelele document sunt obtinute prin turnarea materialului in amprenta efectuata dupa consultatie, fara sa se efectueze nici o interventie

70. Clasificarea materialelor pentru confectionat modelelor

a) Materiale nemetalice:

- gipsuri normale,dure si extradure

- cimenturi silicat, fosfat si silico- fosfati

- rasini (acrilice,epoxidice, epiminice, etc.)

- compozite

- mase de ambalat specifice tipurilor de aliaje

b) Materiale metalice:

- aliaje usor fuzibile

- amalgame (cupru si argint)

- metale ionzate pe cale galvanica

c) Materiale mixte care sunt formate din amestecul ambelor materiale(metalice si nemetalice)

71. Enumerati caracteristicile generale ale materialelor pentru confectionat modele

- plasticitatea

- exactitatea

- stabilitatea

- rezistenta mecanica

72. Plasticitatea materialelor pentru realizat modele

- materialul prezinta o faza in care particulele cuprinse in compozitie sunt mobile, asigura curgerea si deformarea ireversibila

- datorita vascozitatii, materialele au proprietatea de a inregistra diferentiat relieful structurii campurilor protetice

- materialele metalice se prezinta sub forma de solutii metalice (aliaje usor fuzibile) sau solutii ale sarurilor metalice de Ag sau Cu

-faza plastica este finalizata in momentul prizei, variabila ca durata de timp, pt toate materialele nemetalice

- materialele metalice sunt depuse in amprenta sub forma de particule, prin actiunea caldurii, a fenomenului electro-chimic sau a presiunii

73. Exactitatea materialelor pentru modele

- reda toate microdetaliile de relief ale amprentei

- fidelitatea de redare este dependenta de finetea particulelor si fluiditatea pastei

- mat ofera fidelitatea mare daca in faza plstica are fluiditate

-cimenturile,gipsurile speciale prez particule f mici

- ionii de Cu si Ag sunt cele mai mici particule din care se poate obt un model

- exactitatea modelului determina gradul de adaptare al protezei pe campul protetic

74. Stabilitatea fizico-chimice a materialelor pentru modele

- mat trebuie sa fie inerte d.p.d.v. fizic si chimic

- mat nu trebuie sa se dilate sau sa se contracte

- stabil este presenta numai la mat met realiz din aliaje de amalgame de Ag sau Cu, aliaje usor fuzibile si din met depuse prin fenomenul electro-depunere (baia galvanica)

- mat nemet se comporta diferentiat volumetric (gipsul se dilata in timpul prizei iar cimenturile si acrilatele se contracta)

- in contact cu mat amprentelor, mat pt confect modele trebuie sa fie inerte, sa un provoace nici o rc chimica (exceptie o fac gipsurile, nu sunt inerte in contact cu amprentele din alginat de potasiu restant)

75. Rezistenta mecanica a materialelor pentru modele

- se manifeste sub 2 aspecte: rezit de suprafata si rezist de structura interioara

- rezit de supraf este necesara pt a un-si modifica dimensiunile si forma prin contactul cu obiectele in timpul realiz machetelor

- rezist de struct interioara constituie o conditie f importante pt toate fazele parcurese in proc tehnologic din lab de tehnica

- evidentierea acestei caracteristici apare din momentul demularii, al realiz machetei, al ambalarii pt protezele acrilice, al probei si adaptarii pt prot met si mixte

- modelul este supus presiunii intr-o faza din lab

- modlele pe care se realiz protezele acrilice rezit la temp de 120ºC

76. Caracteristicile gipsurilor obisnuite

- duritate medie in mediul uscat, redusa in mediul umed

- rezistenta redusa la uzura

- rezistenta medie la presiune

- rezistenta satisfacatoare la rupere

- coeficient de dilatare pt modele nesemnificativ: 0,2%

77. In ce scop este folosit masuta vibatorie la turnarea modelelor

Miscarea vibratorie imprimata amprentei este transmisa pastei in dublu scop:

- pasta aluneca spre zonele cele mai declive fara sa incorporeze bule (microcavitati) de aer

- particulele din pasta sunt aglomerate eliminand astfel in intregime aerul incorporat

- priza este finalizata dupa 30 min, cand se realiz demularea

- modelele prez un soclu fasonat dupa priza gipsului si dupa separarea din amprenta (soclul are h 1,5-2 mm)

78. Indicatiile gipsurilor obisnuite

- modele pt dd antagonisti la protezele partiale mobilizabile

- modele pt reparatii la proteze acrilice fracturate

- modele preliminare sau anatomice necesare obt portamprentelor individuale

- modele de studii si modele document

- modele didactice si stiintifice

Gipsurile obisnuite un sunt folosite pt realiz modelelor de lucru in tehnologia lucrarilor protetice deoarece duritatea nu este corespunzatoare.

79. Caracteristicile ghipsurilor dure

- rezist mult mai mare la rupere

- rezist mare la presiune

- rezist mai mare la abraziune

- granulatia este fina

- in amestec cu apa rezulta o pasta fluid-vascoasa care patrunde in toate detaliile existente pe supraf amprentei

80. Particularitatiile ghipsurilor dure datorita structurii

- redau cu multa fidelitate detaliile amprentelor

- duritatea este de 2,5- 10 ori mai mare decat a gipsurilor normale

- dilatarea de priza de 0,1% este de 2 ori mai mica decat a celor obisnuite

Aceste particularitati sunt obtinute prin proc de calcinare si prin adaosul sulfatului de K de 4% care reduce dilatarea de priza.

Indicaiile ghipsurilor dure

- modele sub forma de bonturi mobile pt confect microprotezelor

- modele pt punti

- modele functionale pt realiz protezelor partiale scheletate, partial acrilice, totale

- modele de lucru pt realiz aparatelor de imobilizare a dd paradontitici, aparate chirurgicale

- modele ale arcadelor dentare antagoniste

- modele de studii, stiintifice si didactice care vor fi conservate mult timp

- tipare pt coroane, fatete si proteze acrilice

82. Caracteristicile ghipsurilor extadure

- particule de f mare finete

- duritate superioara

- dilatarea de priza f redusa

- fidelitatea de redare f mare

- sunt indicate pt microprotezele de mare precizie (incrustatii, coroane partiale, coroane ecuatoriale)

83. Caracteristicile cinenturilor utilizate pentreu modele

- duritate mare

- priza se realiz intr-un timp f scurt

- fidelitatea de redare a detaliilor f buna

- granulatia particulelor f fina

- stabilitate volumtrica f buna

84. Caracteristicile cimenturilor silico-fosfatice utiliziate pentru modele

- timpul de priza este favorabil pt obt modelelor

- rezist mecnica f buna

- stabilitate volumtrica f buna

- indicate pt modele cu dimensiuni reduse

85. Indicatiile cimenturilor silico-fosfatice utilizate pentru modele

- bonturi pt coroane partiale

- bonturi pt incrustatii

- bonturi pt coronae estetice, mixte: metalo-ceramice, metalo-compozite

- bonturi pt coroane trnate

86. Indicatiile rasinilor acrilie autopolimerizabile

- portamprentele individuale

- amprente cu dimensiuni reduse

- machete realiz direct pe bonturi pt coroane ¾ si RCR

- modele cu dimensiuni reduse dc amprenta este din alt material decat rasini acrilice

87. Caracteristicile fizico-mecanice ale aliajelor usor fuzibile folosite pentru modele

- stabilitatea dimensionala, contractie 0,2%

- rezist la abraziune mult mai mare decat a gipsului

- stabilitate chimica

- plasticitate determ de fluiditatea mare sub act caldurii

- tehnologia de obt este simpla, f mare randament (in timp scurt f multe modele)- contraindcate sa fie introduce in amprenta din hidrocoloizi sau din mase termoplastice

- pret de cost relativ scazut

88. Metalomatul

- este aparatul imaginat sa topeasca si sa introduca aliajul usor fuzibil in amprenta

89. Componentele metalomatului

- rezervorul: un recipient cu forma cilndrica-ovalara in partea inferioara, peretii sunt dublii pt rezistenta

- sursa de aer comprimat: reprez de un compresor (jetul de aer patrunde dozat in rezervor si antreneaza aliajul fluid)

- camera de amestec dintre aliajul fluid si aer

- duza: orificiul de evacuare al amestecului de aliaj si aer cu diametru corespunzator dimensionat

90. Capele de transfer-in ce scop sunt utilizate

- sa se obt inregistrari f fidele ale capei fata de dd vecini

- sa se controleze, determine si inregistreze pozitia de IM a celor 2 arcade dentare; sa se efectueze la modelele turnate pe care sunt capele de transfer examenul relatiilor dintre bonturile preparate cu dd vecini si dd antagonisti

91. Caracteristicile materialelor metalice ionizate pe cale galvanica

- fidelitatea total superioara, fiindca ionul metalic reprez cea mai mica particula materiala

- rezistenta fizico-mecanica la abraziune, deformare si rupere

- fenomenul de imbatranire nu exista

- stabilitatea fizica si chimica (contractie 0,1%)

92. Componentele baii galvanice

- vas de sticla, ebonita, la care sunt fixati 2 electrozi: anod (+) si catod (-)

- lichidul, solutia electrolitica

- sursa de curent continuu (transformator redresor care este intrerupt dif in fct de metal)

Cum se obtine conductibilitatea electrica a amprentei la baia galvanica

a) pregatirea suprafetei amprentei pt a se obt conductibilitatea electrica se face prin 2 procedee:

- fizic: prin aplicarea de pulbere de grafit sau Cu coloidal

- chimic: prin reducerea unei sari de Ag cu formare de precipitat

b) efectuarea depunerii ionilor de Cu:

- la polul pozitiv (anod) este fixata o placa de Cu

- la polul negativ (catod) este conectata amprenta

Care este principiul de functionare al baii galvanice

Intensitatea curentului trebuie sa fie proportionala cu suprafata modelului astfel:

pt un dinte: 40-50 mA

- pt 5 dd: 70-90 mA

- pt 10 dd: 100-160 mA

Intensitatea curentului redusa la jumatate in primele 20-30 min de la instalarea amprentei in baie.

Indicatiile modelelor metalice

- bonturi pt incrustatii intra si extratisulare

- bonturi pt coroanele turnate

- bonturi pt confectionarea coroanelor ceramice

- bonturi pt confect coroanelor metalo-ceramice

- bonturi pt confect puntilor metalo-ceramice

Caracteristicile machetelor in stomatologie

- macheta reprez viitoarea lucrare prottica, idntica ca dimensiune si forma

- macheta realiz prin modelaj din ceara, acrilat autopolimerizabil sau mixt

- macheta prez dimensiuni f reduse

- macheta este obligatorie pt tate protezele metalice si acrilice

- pt masele ceramice si masele compozite nu se realiz niciodata machete

- medicul stomatolog realizeaza direct pe campul protetic macheta pt incrustatii, RCR

97. Caracteristicile materialelor folosite pentru machete

- faza plastica favoriz aplicarea si contactul intim pe supraf modelului; in aceasta faza mat este deformabil ireversibil, se poate modela pt a evidentia aspectele protezei dentare

- se transf intr-o faza semirigida, casanta sau rigida, nedeformabila

- stabilitate volumetrica in faza plastica, semirigida sau rigida la temp din lab si din cav bucala

-sa nu fie toxic pt tesuturi

- sa nu impregneze materialul modelului, sa-i modifice culoarea sau structura fizico-chimica

- sa nu se combine cu materialul tiparului sau sa elibereze particule care sa patrunda in peretii acestuia in timpul preincalzirii

- sa creeze cav tiparului prin cele 2 tehnici de indepartare a machetei:

a) prin ardere (pt machetele aliajelor metalice) sa nu ramana reziduri

b) prin incalzire umeda (pt machetele protezelor acrilice) pt a se indeparta cu usurinta

98. Caracteristicile fizico-chimice ale cerurilor utilizate in stomatologie

- dilatarea termica: cerurile la caldura se dilata, la temp scazuta se contracta

- intervalul de topire

- proprietatile mecanice sunt reprez de rezist la tractiune si la rupere, rezist la compresiune

- curgera cerurilor este dependenta de temp, forta care se exercita si timpul cat se exercita asupa sa

- tensiunea interna este reprez de energia potentiala inmagazinata dc in mom racirii se asocieaza compresiunea sau la racire neuniforma

99. Originea cerurilor

- ceruri animale: ceara de albine, lanolina, ceara de balena

- ceruri vegetale: ceara Carnuba, Candelyla

- ceruri minerale: parafina, azacherita, cerezina

Ceara Spermanceti

- este extrasa din sperma de balena

- dpdv chimic contine in proportii mari esteri

- se utiliz la impregnarea firului de bumbac interdentar

Ceara de Carnauba

- obt in urma prelucrarii unor frunze de palmieri din zone subtropicale

- are pct de topire inalt: 84ºC

- culoare verde-gri

- substanta pura nu este utilizata pt modelarea amprentelor

102. Ceara Candelyla

- se gaseste pe tulpinile unor plante din Mexic

- dpdv chimic contine 40-50% hidrocarburi parafinice, alcooli superiori si acizi grasi liberi, esteri si lactone

- intervalul de topire: 80-85ºC

- culoare bruna

- prez duritate, este casanta

103. Ceara de parafina -caracteristici

- corp solid, casant, de culoare alba

- pct de topire: 90ºC

- prez un grad de transluciditate

- este utilizata in multe domenii: fabricarea lumanarilor, impregnarea hartiei a tesaturilor

Clasificarea cerurilor pentru modelat machete

Cerurile pt modelat machete sunt clasificate in ceruri pt machetele protezelor:

- metalice fixe, microproteze si punti dentare

- scheletate (componenta metalica)

- acrilice mobilizabile (partiale) si mobile (totale)

- coroanelor acrilice si fatetelor acrilice

105. Caracteristicile fizice ale cerurilor pentru modelat machetele microprotezelor si a puntilor dentare

- coeficientul de dilatare termica este minim in comparatie cu al celorlalte ceruri

- deformarea machetei de ceara datorita tensiunilor interne si a variatiilor volmetrice det de temp este f redusa

- curgerea dependenta de temp si de vascozitate este buna, favorizand modelajul de mare precizie

- rigiditatea completa la temp lab

- plasticitatea: sub influenta caldurii se poate modela

- taiere neta pt modelaj prin sculptura (pante cuspide)

- fidelitate mare

- absenta rezidurilor sub act temp inalte

Forme de prezentare comerciala a cerurilor pentru modelat machetele

componentelor metaliile ale protezelor scheletate

- folii cu grosime de 0,35-0,40 mm

- fire rotunde

- fire semirotunde

- plase bare

- forme de cruce, de litere t si y

- batoane poliedrice

- blocuri sau langhete

- culoarea este dif: albastra, bruna, verde, rosie, galbena

107. Caracteristicile fizice ale cerurilor pentru modelat machetele protezelor acrilice mobile si mobilizabile

- rigiditate la temp cav bucale

- nedeformabile la presiunile ocluzale intermaxilare

- stabilitate dimensionala

- stabilitate volumetrica pt toata perioada de timp

- colorantii nu impregneaza peretii tiparului

- se indeparteaza in totalitate din tipar, obt o cav curata

De ce lipsesc colorantii din ceara machetelor coroanelor acrilice

- sa nu impregneze peretii tiparului pt a nu influenta nuanta cromatica a acrilatului care restaureaza aspectul coroanelor dentare

- modelajul machetei, dpdv al dim si al formei, nu este influentat de o falsa iluzie optica determ de culoare, obt astfel o macheta cu toate caracteristicile in mod real

Caracteristicile fizice ale rasinilor sintetice fotopolimerizabile

- faza plastica este f fidela dat vascozitatii reduse

- faza plastica nu este limitata de timp, faza se finalizeaza sub actiunea razelor infrarosii sau ultraviolete

- faza rigida este rezist mecanic mare ceea ce face posibila probarea machetei pe campul protetic

- rc de polimerizare are un coeficient mic de contractie, obt astfel machete f precise

- in tipar, macheta din rasini nu se dilata sub actiunea temp inalte

- produsul este comercializat sub forma de pasta, sub forma de lichid si pudra sau sub forma de pasta-pasta

- nu apar reziduri dupa ardere

Fazele obtinerii tiparelor

- tiparul este reprez de o cav cu forma si dim egale cu ale machetei

- cav este delimitata de pereti constituiti din mat speciale si este obt in 2 faze:

a) macheta este acoperita cu mat respectiv sub forma de pasta plastica; mat in care este ambalata macheta permite arderea sau spalarea acesteia

b)macheta este arsa sau splata astfel apare cavitatea

111. Clasificarea materialelor pentru realizat tipare

a) mat pt tiparele prot acrilice:

- gipsul

- gipsul dur

b) mat pt tiparele prot metalice:

- mat pt realiz tiparele pieselor prot din aliaje nobile

- mat pt realiz tiparele pieselor prot din aliaje Ni-Cr

- mat pt realiz tiparele pieselor prot din aliaje de Cr-Cobalt-Molibden

- mat pt ambalarea componetelor puntilor dent pt lipire in scopul solidarizarii

112. Caracteristicile materialelor pentru realizat tiparele protezelor acilice

- faza de plasticitate este limitata de timp in fct de fluiditatea mat

- finetea granulatie, care asigura plasticitatea si fidelitatea de redare a detaliilor

- stabilitate volmetrica in timpul prizei si al polimerizarii

- rezist mecanica la presiune, nedeformabile in momentul introducerii acrilatului si a polimerizarii acestuia

- stabilitate chimica, nu modifica compozitia acrilatului

- rezist la temp de 100ºC

- dezasamblarea protezei finite se face usor

Rolurile substantelor din compozitia materialelor utilizate pentru realizarea

tiparelor protezelor metalice

- refractar: oxidul de siliciu,silimanitul,carborundum

- lianti: sulfatul de Ca, cimentul fosfat de zinc, fosfatul hidrogenat de amoniu

- de modificare a coeficientului de contractie (il micsoreaza): sulfatul de potasiu, borax, clorura de sodiu

- de reducere, sa creeze in interiorul tiparului un mediu antioxidant pt aliajele in faza fluida

- coloranti, introdusi pt diferentierea produsului

114. Variabilitatea volumetrica a materialelor utilizate pentru tiparele protezelor metalice

- aceasta caracteristica se manifesta in mod diferit: in prima etapa apare dilatarea tiparului iar in a 2-a etapa revine la dimensiunile initiale

-dilatare tiparului se prod in mai multe subfaze:

a) dilaterea de priza, intr-un procent de 0,35-0,40% determinata de absorbtia lichidului de catre particulele din struct pulberii

b) dilatare hidroscopica, intr-un procent de 0,30-0,35% se obtine daca priza masei de ambalat se obtine in prezenta apei

c) dilatarea termica, determ de preincalzirea si incalzirea tiparului

Dilatarea totala este rezultatul insumarii celor 3 dilatari si este specifica pt fiecare tip de masa de ambalat. Dilatarea tiparului si revenirea la volumul initial sunt in corelatie cu comportamentul volumetric al aliajelor.

115. Enumerati caracteristicile maselor de ambalat folosite pt metale

- plasticitatea

- fidelitatea

- variabilitatea volumetrica

- rezistenta termica

- rezistenta mecanica

- stabilitatea chimica

- porozitatea

- prepararea

- dezasamblarea

116. Caracteristicile maselor de ambalat pt aliaje nobile

- dilatarea totala este de aprox. 1,2-1,3%

- rezistenta termica: incalzite pana la 750ºC

- granulatie f fina -tipare cu pereti netezi

- la temp mai mari de 750-800ºC sulfatul de Ca se descompune, formandu-se produsi sulfosi care modifica comportamentul aliajului facandu-l casant

117. Recomandari utile pt activitatea practica dc sunt utiliz materiale care se obt tiparele protezelor din aliaje nobile

- pulberea sa fie obligatoriu amestecata inainte de utilizare cu o spatula

- fazele de preincalzire si de incalzire sa fie atent supravegheate dpdv al evolutie valorilor termice in perioada de timp indicata (subst refractare se dilata la 200-400ºC -dc temp atinge aceste valori in timp scurt se produc fisuri in peretii tiparului)

- temp max de incalzire a acestor tipare:750ºC

118. Caracteristicile fizico-chimice ale materialelor folosite pentru tiparele aliajelor de crom-cobalt-molibden

- rezistente la temp inalte, peste 1400ºC

- rezist mecanica f mare determ de liant:silicatul de sodiu sau silic de etil, din care in urma reactiilor chimice rezulta cimentul silico-fosfat

- coeficientul de dilare mare: 1,7-1,9%

- piesele turnate sunt f precise

119. Caracteristicile fizico-chimice ale materialelor folosite pentru tiparele aliajelor de crom-nichel

- resist la temp: 1200-1300ºC

- rezist mecanica mare determ de lianti

- granulatia este mai mare decat a celor pt realiz pieselor prot din aliaje nobile

- coeficientul de dilatare: 1,7-2,1%

120. Indicatii pentru utilizarea maselor de ambalat

comericalizarea si consevarea sa fie realiz numai in recipiente impermeabile, ermetic inchise, depuse in incaperi uscte;

-pulberea sa fie omogenizata inainte de utilizare prin amestecare, cu ajut unei spatule, a intregii cantitati, deoarece particulele subst componente au tendinta sa sedimenteze in ordinea greutatii specifice;

-proportia dintre pulbere si lichid specificata in prospect sa fie respectata intocmai;

-amestecul pulberii cu lichidul sa fie realiz numai in vacuum cu ajut malaxoarelor;

-ambalarea sa fie efectuata dupa tehnica coresp pt a evita formarea camerelor de aer;

-expansiunea tiparului sa se obtina atent, fara sa apara accidente;

-eliberarea piesei turnate din interiorul ambalajului sa se obtina la 5-10 min de la turnare, in faza de solidificare-racire a aliajului;

121. Caracteristicile fizico-chimice ale materialelor pentru confectionat proteze dentare

-rezistenta mecanica, sa nu se deformeze plastic sau elastic si sa nu se fractureze;

-rezist chimica, sa nu-si modif aspectul si structura in mediul bucal;

-aspectul cromatic daca nu este identic cu al dd naturali cel putin sa fie acceptat de pacient;

-sa fie prelucrabile dupa conditiile tehnologice care pot exista in laboratorul de tehnica dentara;

-structura fizico-chimica sa ramana constanta pt perioade indelungate de timp;

122. Clasificarea materialelor pentru confectionat proteze dentare

-materiale nemetalice: materiale organice (rasini-sintetice, epoxidice, poliamidice, policarbonate, acrilie), anorganice (mase ceramice) si mixte(compozitii);

-materiale metalice: aliaje (nobile, Cr-Ni-Fe, Cr-Ni, Cr-Co-Mo, Cu-Al, aliaje pt lipit)

123. Acrilatele polimerizate industrial - formele finite si pre-finite

Forme finite

- dintii acrilici (artificiali) pt protezele partiale si totale, nu au contraindicatii, dar nu exista mereu la dispozitie sortimetul corespunzator dpdv cromatic, al dimensiunilor si forme

- coroane acrilice de acoperire utilizate pt protectia bonturilor dentare si pt restaurarea de urgenta a coroanei dentare amputate;

- fatete acrilice recomandate pt fixarea la componenta metalica a puntilor dentare;

Forme Pre-finite:

- sunt prezente sub forma de placi semirigide si sub forma de cape;

- aplicate pe model sunt prelucrate in scopul obtinerii adaptarii la suprafat acestuia;

- aceste placi pot fi fol pt proteze sau aparate ortodontice;

- capele sunt modelate, dupa incalzire, sa acopere bonturile dentare pt protectie;

124. Reactia de polimerizare la acrilatele autopolimerizabile

1.etapa de initiere-apare imediat dupa contactul dintre comp;

-macroscopic: aspectul este pasta friabila (zahar umezit)

-microscopic: monomerul act la niv suprafetei perlelor polimerului, dizolvandu-le partial;

2.etapa de crestere

-macro: pasta este fluid vascoasa, aderenta, curge;

-micro: moleculele monomerului prez o mare intensitate pt formarea lanturilor macromoleculare;

3.etapa de intrerupere sau de stagnare:

-macro: pasta este plastica, consistenta, deformabila, ireversibila, neaderenta; prezinta faza favorabila pt introducere si presare in tipare;

-micro: toate moleculele monomerului activat au format lanturile macromoleculare si isi inchid valentele libere intre ele;

125. Caracteristicile fizico-chimice ale acrilatelor autopolimerizabile

-rezist mecanica este inferioara acrilatelor termopolimerizabile;

-structura este poroasa, favorabila imbibatiei cu lichid bucal;

-stabilitate cromatica foarte redusa; prezenta dimetil-paratoluidinei det modificarea culorii spre nunata galbena;

-comportamentul biologic se manifesta prin actiunea iritativa asupra mucoasei bucale si gingivale(dat monomerului rezidual);

126. Indicatiile acrilatelor autopolimerizabile de culoare alba

-coroane si punti provizorii pt protectia bonturilor si pt tratamentele protetice de urgenta;

-captusirea pt adaptarea coroanelor fabricate;

-machete pt RCR, incrustatii intra si extratisulare;

-gutiere ortodontice si chirurgicale;

127. Indicatiile acrilatelor autopolimerizabile de culoare roz

-captusirea protezelor partiale si totale pt readaptarea pe campul protetic;

-repararea protezelor fracturate;

-extinderea protezelor partiale si totale dupa extractia dintilor restanti;

-restaurari protetioce de urgenta;

128. Regimul termic de polimerizare in mediul umed - notiuni fundamentale

-reactia de polimerizare este exoterma, temp poatre ajunge la 42-45ºC, in fct de marimea masei si a suprafetei;

-monomerul fierbe si se evapora la 100,3ºC;

-temp de polimerizare sa fie dozata astfel incat insumata cu cea rezultata din reactia exoterma, sa nu ajunga la 100ºC;

129. Regimul termic de polimerizare -valorile termice

-temp de inceput este aprox 20ºC;

-temp creste progresiv de la 20 la 60ºC timp de 30 min;

-se mentine la 60ºC timp de 60 min;

-se ridica de la 60 la 100ºC in 30 min;

-se mentine la 100ºC timp de 30 min;

130. Enumerati caracteristicile fizico-chimice ale acrilatelor polimerizate in laboratorul de tehnica dentara

- rezist mecanica la soc -variabila in lab (excesul de monomer reduce rezistenta; presiunea scazuta micsoreaza rezist; temp ridicate in timp scurt micsoreza rezist)

- rezist la abraziune -depinde de aceesi factori de care depinde rezist la rupere sau compresiune la care se adauga starea dintilor antagonisti;

- rezist chimica -acrilatele sunt insolubile in apa, acizi, baze sau saruri; sunt solubile in solventi organici; eugenolul are act solubilizanta; prot dent nu se degreseaza cu acetona sau cloroform;

- variabilitatea volumtrica

- variabilitatea cromtica

- reactii biologice

131. Variabilitatea volumetrica a acrilatelor -polimerizate in laborator

-reactia de polimerizare este insotita la inceput de o dilatare termica cu valoare redusa, fiind limitata de peretii timparului;

- spre sfarsitul procesului se produce o contractie de 0,1-0,5% ce poate determina neadaptarea protezelor pe campurile protetice;

- polimerizarea in mediu umed => contractie mai redusa;

-polimerizarea in mediu uscat => acrilatul protezelor se deshidrateaza modificandu-si volumul si forma;

132. Variabilitatea cromatica a acrilatelor

Stabilitatea culorii acrilatelor depinde de urmatorii factori:

-proportia componentelor pastei;

-regimul termic de polimerizare;

-puritatea amestecului;

-densitatea retelei macromoleculare;

-influenta unor agenti chimici externi: alcool, vapori ai solventilor organici;

-influenta unor agenti fizici: razele UV, modificari bruste ale temp;

-intensitatea prelucrarii pt lustruire;

133. Reactiile biologice posibile determinate de acrilate

- lichidul este toxic (monomerul) pt mucoasa cav bucale (senzatie de arsura sau usturime);

- vaporii de monomer sunt iritanti pt mucoasa cailor respiratorii daca sunt inhalati;

- monomerul rezidual din structura protezelor mobile poate produce afectiuni mucoasei subprotetice;

- la purtatorii de proteze pot aparea reactii alergice cauzate de monomerul rezidual, catalizator sau coloranti;

134. Indicatii pentru procesul tehnologic de polimerizare

-proportia componentelor la prepararea pastei sa fie conform recomandarilor inscrise in prospect;

-izolarea tiparului sa fie realizata cu deosebita atentie; substanta izolatoare formeaza o pelicula ce se interpune intre peretii tiparului si acrilat si are doua scopuri: impiedica patrunderea vaporilor din peretii tiparului in masa acrilatului si impiedica aderenta dintre cele doua corpuri;

-introducerea pastei in tipare sa se efectueze numai in faza de aluat cand asupra ei se poate exercita presiune;

-presiunea exercitat asupra cuvetei si indirect asupra pastei din tipar sa se obtina lent, progresiv, astfel incat acrilatul sa fie foarte bine comprimat, sa rezulte contact intim cu peretii tiparului;

-tiparul sa fie mentinut sub presiune in timpul termopolimerizarii;

-regimul termic de polimerizare sa se inscrie in diagrama din prospect;

-prelucrarea sa nu fie insotita de degajare de caldura;

-proteza finalizata sa fie introdusa in apa pana in momentul insertiei pe CP;

135. Indicatiile acrilatelor elastice

-captusirea protezelor totale in special madibulare care nu suporta presiunile ocluzale;

-captusirea seilor protezelor partiale scheletate;

-captusirea protezelor chirurgicale;

136. Dezavantajele acrilatului elastic

-elasticitatea progresiva se reduce;

-imbibarea cu lichid bucal, ceea ce creeaza mirosul neplacut;

-fenomenul de imbatranire apare dupa o perioada de timp mult mai redusa, decat la acrilatele termopolimerizabile;

-modificarea aspectului cromatic;

-desprinderea de pe suprafata protezei;

137. Cuartul

-dpdv chimic este bioxid de siliciu;

-in natura se prez sub forma de nisip: de cuart, cuartite, cuartit sedimentar;

-se fol nisipurile de cuart pure f curate, bine malaxate pt obtinerea maselor dentare ceramice;

-componenta care favorizeaza mentinerea formei coroanelor in timpul sintetizarii, deoarece temp sa de fuziune este f mare: peste 2000ºC

-se dilata sub actiunea temp inalte

-la variatii bruste de temp (cald-rece) confera rezist necesara ce caracterizeaza masele ceramice

-in compozitia maselor ceramice pt dentina cuartul intra aprox 20%

- pt smalt cuartul are un procent de 3% (ofera transluciditate)

138. Feldspatul

-este un silicat d.p.d.v chimic

-dupa compozitie se deosebesc 3 tipuri de feldspat:

1)silicat de sodiu (ALBIT) -Na₂OAl₂O₃(SiO₂)₆

2)silicat de potasiu (ORTOCLAZ) -K₂O Al₂O₃(SiO)₆

3)silicat de calciu (ANORTIT) -CaOAl₂O₃(SIO₂)

-necesar pt portelanul dentar este foarte rar

-dintre toate tipurile, cel de potasiu are cea mai mare importanta pt masele dentare ceramice

-feldspatul reprezinta volumul (procentul cel mai mare de substanta)al maselor dentoceramice

-reprezinta componenta de baza, dat fiind continutul in proportie de 70-80%

-se topeste la 1160ºC

-masele dentoceramice cu temperaturi joase de sinterizare sub1000ºC

139. Colorantii din masele ceramice

-sunt anorganici si organici:

A)coloranti anorganici:

-diversitatea nuantelor coloristice a maselor dentoceramice reprezinta caracteristica de baza pt a fi eficiente d.p.d.v clinic

-culoarea variaza de la alb la transparent

-nuantele sunt obtinute prin adaugarea unor pigmenti care este necesar sa coloreze imediat intr-o dilutie extrema si la temperaturile folosite pt sinterizare

-sunt oxizi metalici arsi intr-o parte din amestecul primar de masa dentoceramica: oxidul de fier (rosu), oxidul de crom (verde), oxidul de cobalt (albastru), oxidul de iridiu (negru), oxidul de nichel (cenusiu), oxidul de aur (purpuriu), oxidul de zinc (alb), oxidul de titan (galben-brun)

B)cloranti oraganici:

-indicatorii pt diferentierea sortimentelor de masa cermica, dentina, smalt, grund, transparenta, efecte cromatice;

140. Fenomenul de fritare

-masele dentoceramice comercializate sub forma de pulberi prezentate in truse din mai multe flacoane au rezultat in urma fen de fritare

-sub din compozitie sunt supuse actiunii temperaturii inalte pt a se obtine calcinarea

-dupa calcinare produsul este macinat umed sau uscat pt a se obtine pudra

Avantajele fritarii

-ciclurile de sinterizare sunt comprimate

-coeficientul de contractie in timpul sinterizarii se reduce

-timpul de uscare este mai mic

-gazele sunt degajate din compozitia substantelor

-omogenizarea compozitiei

Contractia maselor dento-ceramice- factori determinanti

- in fazele de sinterizare masele isi micsoreaza volumul cu 10-15%

- evaporarea lichidului de amestec (apa distilata,alcool), care este necesar pt obtinerea si modelarea pastei

- calcinarea la temperaturi de 600-800ºC a substantelor organice introduse ca lianti (dextrina, amidon, zahar), plastifianti si coloranti anorganici

- aglutinarea particulelor de catre topitura care formeaza sticla de feldspat

- condensarea pastei prin vibrare si absorbtia excesului de lichid cu hartie de filtru in timpul depunerii pe bontul modelului reduce coeficientul de contractie

143. Aliajele nobile pentru metalo-ceramica -proprietati

-intervalul de topire cu 150-200ºC mai mare decat temperatura de sintetizare a masei ceramice

-rezista la temperaturi inalte

-coeficientul de dilatare termica este mai mare sau egal cu cel al maselor ceramice;

-contractie dupa solidificare este aproximativ 1.6%

-trebuie sa asigure adeziunea masei ceramice

144. Caracteristicile aliajelor nenobile pentru ceramica

- duritate f mare

- limita de curgere remanenta ridicata

- modulul de elasticitate cel mai ridicat

- pretul de cost redus

- precizia piesei turnate este buna daca coeficientul de contractie este 2-3%, fiindca este compensat de expansiunea masei de ambalat

145. Caracteristicile fizico-chimice ale maselor dento-ceramice

-greutatea specifica este de 2,45-2,95gr/cm³, in functie de produs

-densitatea este extrem de mare 400-600 unitati Knoep, comparativ cu 360 pt smalt si 20 pt dinti din acrilat

-variabilitatea volumetrica este dependenta de masa si de structura, dar in general este redusa, egala cu cea a aliajelor

-contractia in procesul de sintetizare este mare: 20-30%

-transluciditatea este f mare la masele arse in vid

-aspectul cromatic imedit si in timp este f bun

-rezistenta mecanica, in special la deformare si abraziune este f buna: 400-600Kg/cm²

-rezistanta chimica este foarte mare, sunt inerte

-comportamentul biologic: sunt bine tolerate de catre tesuturi

-conductibilitatea termica este foarte redusa

Ipoteza chimica a legaturii metalo-ceramice

-s-a demonstrat valoarea legaturii chimice de tip ionic intre aliaj si masa ceramica

-a fost acceptata pt ca are argumente stiitifice

-in faza de sinterizare ionii metalici din masa ceramica si ionii metalici din structura aliajului

devin mobili, conditie favorabila pt producerea unui schimb reciproc de ioni

-schimbul constant de ioni la nivelui interfetei celor 2 materiale asigura fixitatea masei ceramice de aliaj

Tehinci pentru fixarea masei ceramice la componenta metalica

a) tehnica de fixare prin oxidarea aliajului:

-componenta metalica este tratata termic pt a se produce oxidarea suprafetei

-fenomenul fizico-chimic consta in actiunea un anumit timp a temperaturilor inalte cu valori termice bine determinate asupra aliajului componentei metalice

b) tehnica de fixare prin utilizarea substantelor speciale -Bonding-uri:

-formeaza legaturi covalente intre masa ceramica si aliaj

-realizeaza o zona intermediara la nivelul interfetei metal-ceramica cu rol de amortizare pt fortele tangentiale

-asigura aspectul cromatic necesar ceramicii fara sa mai fie sub influenta axizilor

148. Materialele metalice -caracteristici

-corpuri solide la temperatura camerei, cu exceptia mercurului care este fluid

-structura este policristalina, cubica sau hexagonala

-culoarea este gri-argintiu cu 2 exceptii: cupru si aur

-opace datorita electronilor liberi care trec de pe o orbita pe alta

-luciu propriu fiindca reflecta razele luminoasae si o parte a radiatiilor electromagnetice

-greutate specifica variabila ceea ce determina clasificarea in metale usoare si grele -temperatura de topire are valori extrem de variabile: de la -39ºC pt mercur la 3400ºC pt wolfram

-rezistenta mecanica recomanda metalele pt utilizare in anumite scopuri si in mod diferentiat

-chimic, in contact cu acizii formeaza saruri

-ionizeaza in solutii acide eliberand particule incarcate cu sarcini electrice pozitive

149. Aliajele in stanta -tipuri

ambele metale, in faza lichida, sunt solubile unul in celalalt in orice proportie, formand o solutie omogena ce se mentine si in faza solida.

repartizarea cristalelor in structura aliajului este echilibrata (Au-Cu, Au-Ag, Au-Ag-Cu)

ambele metale sunt solubile intre ele in faza lichida dar in faza de cristalizare solida se separa

ambele metale sunt solubile unul in celalalt strict numai in anumite proportii; daca sunt depasite aliajul devine casant

ambele metale formeaza intre ele combinatii chimice cunoscute sub numele de "compusi intermetalici"

prezenta acestor compusi determina un nou comportament, aliajul devine casant

metale care nu pot fi amestecate in nici o proportie; nu se pot obtine aliaje

Caracteristicile fizico-chimice generale ale aliajelor

-duritatea este mai mare decat a fiecarui component

-rezistenta la deformare plasto-elastica si de rupere este mai mare decat a elementelor componente

-conductibilitatea termica si electrica este mai redusa decat a fiecarui component

-greutatea specifica are o valoare medie

-punctul de topire este mai redus decat al fiecarui metal din compozitie

Coroziunea aliajelor -cauze

-chimica: rezultat al combinatiei chimice dintre un metal si un element nemetalic

-electrochimica: se produce in mediu umed, apa sau electrolit,in prezenta curentului electric continuu care transporta ionii de la anod la catod

Tehnici de laborator pentru examinarea metalelor si aliajelor -ce evidentiaza
metalografia

-forma si dimensiunile grauntilor

-natura grauntilor

-impuritatile dintre graunti

-gradul de omogenitate si uniformitate

-efectul tratamentului termic

153. Forme de prezentare ale aliajelor recomandate pentru protetica dentara

-granule,pastile,hemisfere,paralelipipede cu sectiune patrata,dreptunghiulara sau hexagonala,cilindrii, pe care sunt inscrise cifre,litere sau simboluri ale firmelor(sunt utilizate pt a fi topite si turnate)

-tabla laminata cu grosimea de 0.25-0.3mm; pentru cape de 0.1-0.2mm;pt inelele ortodontice si de 1mm(pentru topite-turnare)

-sarma cu diametre diferite din aliaje de wipla sau Cr-Co.

- elemente fabricate pentru crosete, bare linguale, bate palatinale necesare obtinerii protezelor scheletate

154. Prelucrarea la temperaturi reduse (rece)

Prelucrarea la temperatura de de 20 ⁰ C determina modificari diferite in structura cristalina a aliajului

Aceasta modificare se numeste ecruisa sau inatrire

laminarea: procedeu folosit penru obrinerea foilor de tabla prin trecerea printer 2 cilindri ai unei bare metalice la temperature inalte sau joase

trefilarea: abtinerea firelor din diferite aliaje

ambutisarea: procedeu prin care discul de tabla este transformat intr-o capa metalica cilidrica

stantarea: procedeul tehnologic prin care unei cape metalice i se da forma anatomica asemanatoare unei coroane dentare

155. Prelucrarea la cald -lipirea, tratamentele termice

Tehnica de solidarizate prin lipire este foarte rar utilizata.

Sursa de caldura este oxigazul iar aliajul este unul special lot

Lotul este incalzit pana pana cand, adus in faza fluida, curge intre suprafele componentelor care se impune sa fie solidarizate

Astfel de aliaje exista pentru lipit:

proteze realizate din aliajele aurului

proteze realizate din aliajele de crom - cobalt - molibden

proteze realizate din aliajele de fier - crom nichel (wipla)

aliajele de lipit trebuie sa contina obligatoriu: Ag, Cu, Sn, cadmiu

Aliajele nobile aurul -caracteristici

-culoare galbena

-greutate specifica:19,3g/cm3(cub)

-duritate redusa:43kg/cm3(brinell),este foarte moale

-ductilitate si maleabilitate foarte bune:se poate trage in foi foarte subtiri

-rezistent la actiunea acizilor,bazelor si sarurilor;nu-l dizolva decat apa regala(3/4acid azotic si1/4acid clorhidric)

-rezistent la coroziune

Argintul -caracteristici

-culoare gri specifica

-maleabil si ductil,usor de prelucrat

-punct de topire este de 1071grade C

-greutate specifica 10,5

-in stare fluida absoarbe gaze,in special oxigenul,pe care il elibereaza in faza de solidificare rezultand turnaturi poroase

-are afinitate pt produsi sulfurosi,se inegreste

-se combina cu aurul,ii modifica culoarea si-i mareste duritatea si rezistenta la abraziune

Cuprul -caracteristici

-culoare rosie,imprima culoarea sa aliajului

-maleabil si ductil

-conductibilitate termo-electrica foarte buna

-se aliaza usor cu aurul si ii inchide culoarea

-creste rezistenta si duritatea aliajului

Platina -caracteristici

-culoare gri-argintie,este influentata de culoarea aliajului,devenind gri-galben

-maleabila si ductila

-punctul de topire este foarte inalt,1754,44grade C

-greutatea specifica este de 21,4, mai mare decat a aurului

-mareste rezistenta la rupere si creste duritatea aliajului

-lustrul aliajului este mentinut mai bine mai mult timp

160. Paladiul -caracteristici

-culoare gri-argintiu, deschide culoarea aliajului

-maleabil, ductil

-punct de topire 1548,88 grade C

-greutate specifica 12;

-mareste maleabilitatea, ductilitatea, duritatea, rezistenta la rupere si rezistenta la deformare elastica si plastica a aliajului;

-ridica intervalul de topire al aliajului de aur;

- procentul din compozitia aliajelor de aur este variabil, dar are putere mare de inobilare a acestuia

Aurul 833 %_o

-833%o este aur pur, restul de 167 grame sunt completate cu cupru si argint;

-are in struct mai mult Cu decat Ag si asta ii ofera aliajului o duritate mai mare, rezistenta la abraziune si la rupere; datorita acestor caracteriostico este folosit la confectionarea de: RCR, coroane, incrustatii, punti dentare,corpul de punte 1-2 dinti;

- dat procentului mare de Cu si Ag exista pericolul ca in timpul topirii -turnarii sa se produca dezomogenizarea urmata de modificarea comportamentului fizico-chimic, putand deveni sensibil la coroziune;

Aliajul deAur833%o cu argint cupru, zinc, paladiu si platina - sunt indicate pentu punti intinse; puntile totale sunt realizate numai din acest tip de aliaj;

-exista riscul de a se oxida datorita existenetei: Cu, Ag si Zn;

Aliajul de aur 833%o=18 carate cu 100-120%o platina:

-Ag si Cu sunt in procente reduse, fiind inlocuite de platina;

-aliajul are duritate mare,este rezistent la rupere si la soc cu un grad de elasticitate;

-prezenta platinei in compozitie imbunatateste calitatile fizico-chimice ale aliajului, sunt foarte rezistente fata de actiunea unor substante oxidante;

-indicatii:coroane de substitutie, coroane partiale 3/4 si 4/5, punti dentare intinse, proteze scheletate;

Aliajele pentru lipit

-aliajele pt lipit sunt foarte rar utilizate in prezent;

-ele solidarizeaza intre ele puntile dentare,elementele de mentinere,sprijin si stabilizare ale protezelor scheleletate,la conectorii principali sau la sai;

-in str acestor aliaje intra aur,argint,staniu,zinc,cupru,cadmiu,nichel si aluminiu;

Caract fizico-chimice:-intervalul de topire este inferior cu 50-150gr C fata de cel al aliajului din care sunt realiz elem comp ale protezei care urmeaza sa fie solidarizate;

-in stare fluida curge pe supraf care vor fi lipite;

-patrunde in spatii cu dim microscopice dat vascozitatii foarte reduse;

-rez mecanica si chimica dupa racire;

-coef de contractie la racire sa fie minim;

163. Medii antioxidante la topire -turnare

Gazele:-cele care asigura protectia aliajelor in faza fluida sunt: gazele nobile, azot tehnic si hidrogen tehnic, argonul, criptonul si heliul sunt inerte(nu reatctioneaza intre el si nici cu elementele chimice)

-argonul si heliul sunt recomandate pentru protectia contra oxidarii, pentru solubilizarea gazelor si pentru degazarea la topirea si turnarea aliajelor cu platina, paladiu, osmiu, ruteniu, aur, cupru si nichel;

Pulberi:-boraxul sub forma de bucati se obtine prin incalzirea boraxului hidratat; punctul de topire 741gr C;

-actiunea antioxidanta este determinata de densitatea foarte mica si de punctul de topire mult mai scazut decat al oxizilor din aliajele in faza fluida;

-sub actiunea caldurii pulberea de borax se topeste, traverseaza masa aliajului si apare la suprafata, prin aceasta deplasare antrenand impuritatile si oxizii;

-dupa racire boraxul formeaza la suprafata o crusta sticloasa, casanta care se indeparteaza usor;

-manganul in maestec cu boraxul in proportie de 1/2 este utilizat pentru protectia contra oxidarii la topirea si turnarea aliajelor utilizate pentru lipit care contin: Ag, Au, Cu si Zn;

164. Caracteristicile fizico-chimice ale aliajelor nobile

-indicate pentru realizarea tuturor tipurilor de lucrari protetice dentare fixe si mobilizabile;

- in faza fluida aceste aliaje sunt sunt foate fuide, caracteristica ce favorizeaza curgerea in tipare cu dimensiuni foarte reduse, obtinandu-se proteze foarte subtiri;

-coeficientul de contractie la trecera din starea fluida in cea solida este foarte mic; rezulta piese protetice de cea mai mare exactitate;

-dpdv chimic: sunt deosebit de rezistente la actiunea coroziva a acizilor si bazelor; foarte bine tolerate in cavitatea bucala;

dpdv financiar: valoarea materialului se mentine dupa indepartarea lucrarii pe campul protetic (aliajul se poate reutiliza in stomatologie sau bijuterie in urma rafinarii)

165. Incidente si accidente ce pot sa apara in urma prelucrarii aliajelor nobile

a) - aspectul cromatic modificat

- pe suprafata piesei protetice se pot forma zone de culoare negru - brun sau

brun-verzui determinate de urmatoarele cauze :

dezomogenizarea aliajului in timpul topirii, turnarii, racirii sau absenta tratamentului termic

oxidarea aliajului in timpul topirii, turnarii sau lipirii daca nu s-a asigurat protectia contra oxigenului atmosferic

supraincalzirea tiparului ; gipsul din masa de ambalat se descompune la temperatura de peste 800ºC, formandu-se produsi sulfurosi care se combina cu argintul si cuprul

b) - fractura lucrarii protetice turnate

- fractura se produce in general la nivelul corpurilor de punte formate din 3-4 dinti intermediari asupra carora actioneaza dinti antagonisti puternici

- aliajele dezomogenizate in faza lichida prezinta structuri fizico-chimice modificate

- in structura unui aliaj supraincalzit se poate forma zgura din elementele arse

166. Aliajele argintului cu paladiul

- reprezinta o categorie de aliaje nobile diferita de aliajele de aur sau platina

- compozitia fizico-chimica este determinata de prezenta argintului si a paladiului, la care se adauga alte elemente in microprocente

- prezinta un pret de cost mai redus decat aliajele de aur sau platina

- au fost create pentru a inlocui partial sau total aliajele de aur sau platina

167. Rolul argintului in aliajele cu paladiul

- reprezinta 65%, acest procent ridicat reduce pretul de cost

- comportamentul chimic in mediu bucal este nefavorabil, deoarece are mare afinitate pentru sulf si compusii lui

- in faza fluida absoarbe oxigenul si alte gaze pe care le expulzeaza in timpul cat se produce racirea

- are suficiente caracteristici fizico-chimice pentru a forma aliaje dentare din care sa se realizeze proteze fixe

Rolul paladiului in aliajele cu argintul

- este un element nobil, are greutatea specifica 12,2, punctual de topire este ridicat, 1549ºC

- in faza lichida are un grad de vascozitate crescut, care nu favorizeaza curgerea in tipare cu dimensiuni reduse

- in compozitia acestor aliaje este utilizat intr-o proportie de 25%

- rolul principal este de inobilare a argintului si de protectie impotriva actiunii produsilor sulfurosi din cavitatea bucala

- are putere sa inobileze aliajul de argint de 3 ori mai mare decat aurul

- in tipar protejeaza argintul pana la temperatura de 200ºC

169. Caracteristicile fizico-chimice ale aliajelor de argint cu paladiul

- duritatea este mai mare decat a aliajelor de aur

- rezistenta la rupere, abraziune si la deformare le recomanda pentru a fi indicate la realizarea protezelor fixe dentare(microproteze si punti)

- greutatea specifica e mica, o lucrare protetica din aceste aliaje cantareste mai putin decat aceeasi lucrare realizata din aliaje de aur ; pretul de cost al acestor lucrari este mai redus prin insasi valoarea mai redusa a aliajelor si prin greutatea ei mai mica

- coeficientul de contractie la racire este egal cu cel al aliajelor nobile, 1,2 - 1.4%, fiind compensate in totalitate de expansiunea masei de ambalat

- curge in spatiul tiparului mult mai greu decat aliajele nobile, fiindca prezinta vascozitate crescuta in faza lichida si are greutate specifica mai mica (coeficientul de reologie este redus)

- in faza lichida (topire-turnare) si in mediu bucal aceste aliaje sunt sensibile la produsii sulfului ; daca sulfurile patrund in compozitia aliajului, ii modifica proprietatile fizice, va fi friabil

- in faza lichida este posibil sa se dezomogenizeze mai mult sau mai usor decat aliajele de aur

- dupa turnare vor fi supuse in mod obligatoriu tratamentului termic

- aspectul cromatic caracteristic acestor aliaje este gri-argintiu, dar poate sa fie si galben, in functie de procetul de aur si cupru ; aceasta culoare influenteaza in mod nefavorabil nuantele coloristice ale rasinilor acrilice daca nu sunt acoperite anticipat de substante speciale

- intervalul de topire este cuprins intre 1000-1150ºC

170. Recomandari tehnologice pentru aliajele argintului cu paladiul

- tijele pentru canalele de curgere a aliajului fluid sa prezinte diametre mai mari, deoarece este mai vascos si are greutate specifica mai mica decat cele de aur-platina ; diametrul canalului sa fie mai mare de 2,5 mm, in functie de volumul tiparului

- supraincalzirea aliajului este interzisa in momentul topirii-turnarii ; in activarea practica exista tendinta sa fie supraincalzit pentru a deveni mai fluid, dar este total gresita, fiindca nu se micsoreaza vascozitatea, ci se ard unele elemente si se produce dezomogenizarea, turnatura devine poroasa

- tiparul sa fie incalzit peste 750ºC, deoarece masa de ambalat are in compozitie sulfat de calciu care se descompune eliberand sulful cu foarte mare afinitate pentru aliaj

- dezambalarea piesei dupa turnare, fiindca sulful din peretii tiparului produce coroziune la suprafata

- dezoxidarea este efectuata numai in solutii de 10% acid sulfuric si acid azotic foarte proaspete ; este contraindicata dezoxidarea in solutii de acid azotic sau clorhidric : aceste aliaje sunt sensibile la concentratii mari de acizi, fiindca le dizolva

- tratamentul termic este obligatoriu pentru omogenizarea structurii cristaline si imbunatatirea caracteristicilor fizico-chimice ; tratamentul termic este executat dupa diagrama din prospect

Aliajele de nichel si crom -caracteristici fizico-tehnice

- culoarea acestor aliaje este gri-argintiu ; se poate afirma despre aceasta culoare ca este de referinta prin comparatie cu aliajele de culaore galbena (aliaje de aur si bronz)

- greutatea specifica este de 7-9 g/cm³ ; este mult mai redusa decat a aliajelor de aur ; lucrarile protetice dentare au greutate mai mica, se consuma mai putin aliaj

- duritatea, in unitati Brinell, este de 180-280 kg/mm³ ; aceasta duritate constituie un avantaj pentru reducerea dimensiunilor pieselor protetice si un dezavantaj pentru faza de prelucrare fizica, pentru fetele ocluzale ale dintilor antagonisti (se produce abraziunea) si pentru momentul indepartarii prin sectionare a microprotezelor

- intervalul de topire-turnare este 1150-1359ºC ; aceste temperaturi se obtin in laboratorul de tehnica dentara cu alte aparate decat cele utilizate pentru aliajele nobile ; sursa de caldura este obligatoriu sa actioneze pe toata suprafata masei de aliaj ce urmeaza a fi turnata

- coeficientul de contractie la racire al acestor aliaje este de 2,2-3,5%, in functie de valoarea termica a intervalului de topire

- rezistenta la coroziune in mediul bucal este satisfacatoare daca procesul tehnologic in laborator se desfasoara dupa conditiile inscrise in prospectul produsului

- comportamentul biologic ; in general aceste aliaje sunt suportate foarte bine dar nu este exclus sa apara urmatoarele manifestari patologice :

• dermatite alergice, la tehnicienii dentari, datorite contactului cu pulberile in timpul prelucrarii pieselor protetice
• edem al pleoapelor, tot de natura alergica
• eczeme cornice

Caracteristicile fizico-chimice ale aliajului de wipla

- culoarea este gri-argintie, asemanatoare platinei

- duriatatea este de 160 kg/mm³(Brinell)

- intervalul de topire este cuprins intre 1375-1420ºC

- luciul suprafetelor prelucrate este rezistent la mediul bucal

- rezistenta la actiunea coroziva a mediului bucal, datorita prezentei oxidului de crom format pe suprafata

- in faza lichida vascozitatea este crescuta, ceea ce impiedica obtinerea pieselor turnate subtiri (0,30-0,35 mm)

- tratamentul termic este necesar, fiindca in timpul prelucrarii se modifica structura austenitica ; tratamentul consta in reincalzirea piesei protetice la 1000-1100ºC , urmata de racirea brusca

- aliajul de wipla nu este corespunzator pentru solidarizarea a 2 elemente ; exista un aliaj de lipit, dar este impropriu, contine mult argint, avand rezistenta mecanica si chimica redusa

- coeficientul de contractie la trecerea din faza fluida in cea solida este mare, de 2,5-3%, nefiind compensat de masa de ambalat ; rezulta piese turnate cu dimensiuni mai mici datorita contractiei

- precizia pieselor turnate nu este posibila, fiindca are vascozitate crescuta si coeficient de contractie mare

Aliajele de bronz - caracteristici fizico-chimice

- rezistenta la agentii care favorizeaza coroziunea ; aceasta rezistenta se datoreaza filmului protector de oxid de aluminiu care se formeaza pe suprafata aliajului si care daca este indepartat mecanic (prin abraziune) se reface imediat

- duritatea este de 130 unitati Brinell la piesele turnate

- greutatea specifica este 8,5 gr/cm³

- intervalul de topire este de 1025-1050ºC

- conductibilitatea termica este de 2,5 ori mai mica decat a aliajelor nobile

- fluiditatea este corespunzatoare pentru obtinerea microprotezelor si puntilor dentare ; aceasta caracteristica asigura curgerea in tipare cu dimensiuni (grosime) de 0,30-0,35 mm

- rezistenta la rupere prin tractiune este de 40 kgf/mm² ; dupa tratament termic aceasta creste la 65 kgf/mm²

- culoarea este galben, factor deosebit de favorizant

Aliajele de crom- cobalt - caracteristici fizico-chimce

- greutatea specifica este mica (6,5-8), deci sunt mult mai usoare decat aliajele nobile

- rezistenta la actiunea coroziva a oxigenului, acizilor si bazelor

- intervalul de topire este cuprins intre 1300-1500ºC

- rezistenta mecanica, manifestata prin rezistenta la abraziune, la rupere si prin duritate crescuta ; aceasta caracteristica determina dificultati pentru faza de prelucrare prin aschiere ; dupa finisare si lustruire, se mentine aspectul lucios de la nivelul suprafetelor

- fluiditatea mare din faza lichida determinata de vascozitatea redusa favorizeaza patruderea in tipare cu dimensiuni mici, astfel fiind obtinute turnaturi subtiri

- coeficientul de contractie la racire este de 1,7-2%, fiind compensate de expansiunea tiparului

- intervalul de topire, reprezentat de temperatura si coeficientul de contractie mare solicita utilizarea unor mase de ambalat speciale

- cristalizeaza la racire omogen ; se formeaza o structura austerica

- produsele obtinute prin trefilare (sarma) au flexibilitate mai mare decat componentele protezelor realizate prin turnare

- aspectul lucios al suprafetelor prelucrate mecanic sau chimic se mentine o perioada indelungata in cavitatea bucala

175. Bioxidul de siliciu - in compozitia caror materiale se gaseste?

- se gaseste in cimenturi silicat (pulbere+lichid - Fixodent)

- in cimenturi ionomere de sticla

- in materialele pentru realizarea tiparelor pieselor protetice din aliaje nobile

- in mase ceramice

Fluorurile - in compozitia caror materiale dentare se intainesc?

- in glasionomere

- in cimenturi silicat

- in cimenturi ionomere de sticla

Ceara de albine

- este produsul natural al albinelor

- are culoare galbena

- culoarea se modifica sub actiunea razelor ultraviolete sau a agentilor oxidanti, devine alba

- punctul de topire este de 63-70ºC

- punctul de plastifiere este de 45-55ºC

- plastifierea se manifesta de la 45ºC si este posibil sa se obtina folii sau fire de grosimi variabile

- este modelabila si foarte plastica la temperaturile de 45-55ºC

- la temperatura camerei (20ºC) este casanta

- este folosita in amestec cu alte ceruri deoarece reduce valoarea termica a punctului de plastifiere a cerurilor minerale si vegetale

- in cerurile folosite in stomatologie constituie substanta fundamentala, prezenta intotdeauna in procente variabile, dependente de reteta firmei si a scopului pentru care este comercializat produsul; fiecare produs are un interval de topire, deoarece este un amestec foarte complex din alte componente cu punctele sau intervalele de topire specifice

- este un ameste compex de esteri :

• palmitat de miricil
• acizi grasi
• hidrocarburi saturate sau nesaturate

Lanolina

- reprezinta produsul natural obtinut dupa spalarea lanei brute

- punctul de topire este in jur de 40ºC

- datorita caracteristicilor fizico-chimice este utilizat foarte rar pentru fabricarea cerurilor de uz stomatologic

- coboara punctul de plastifiere (bucoplasticele)

- este substanta de baza pentru multe cosmetice (creme)

179. Caracteristicile cimenturilor ionomere metalice

- duritate superioara cimenturilor ionomere fotopolimerizabile, dar inferioara amalgamurilor

- rezistenta la compresiune si abraziune superioara

- cromatic, prezenta oxizilor metalici si a oxidului de titan favorizeaza aspectul estetic al obturatiilor fiind preferate pentru aceasta caracteristica