BIOMECANICA GENUNCHIULUI

BIOMECANICA GENUNCHIULUI

Desi formata din doi condili si doua fose articulare (glenoide), datorita ligamentelor incrucisate, sub aspect functional articulatia genunchiului se comporta ca o singura articulatie de tipul trohleartrozei, care de-a lungul unui ax transversal, permite executarea miscarilor de flexie si de extensie ale gambei. Datorita inegalitatilor existente intre cei doi condili, la aceste miscari fundamentale se adauga si miscari de rotatie pasiva.

a)      Miscarile de flexie si extensie

Desi gamba este segmentul mobil, sunt considerate ca deplasari ale condililor

femurali contra platoului tibial. Axul transversal al acestor miscari strabate condilii femurali, fara a avea insa o dispozitie constanta. El se deplaseaza inainte in extensie si inapoi in flexie. Condilii femurali in timpul flexiei si extensiei fac o miscare de rotatie sau rulaj si o a doua miscare de alunecare sau glisaj, fata de platoul tibial. Aceste doua categorii de miscari au un sens contrar, adica in flexie condilul femural ruleaza posterior simultan alunecand inainte; in extensie, rotatia se face inainte si glisajul inapoi.

Rotula in timpul miscarilor de flexie si extensie aluneca in sus si in jos, parcurgand un drum de 5-7 cm. In extensie se situeaza mai sus de nivelul condililor femurali, in flexie se aseaza inaintea acestora.

Ligamentele articulare in raport cu miscarea se comporta diferit, limitand amplitudinea acesteia. In flexie, ligamentul patelar se intinde, ligametele posterioare se relaxeaza. In extensie se intind ligamentele laterale si cele posterioare, impiedicand o hiperextensie excesiva. Ligamentele incrucisate, indiferent de tipul miscarii, au fascicule intinse in permanenta asigurand astfel contactul dintre suprafetele articulare in ambele miscari.

Extensia este pozitia de rectitudine a genunchiului, considerata ca pozitie fiziologica. Gamba vine in prelungirea coapsei, genunchiul avand astfel o mare stabilitate pentru a suporta greutatea corpului. Poate fi realizata chiar o usoara hiperextensie in care pozitia verticala a corpului este mentinuta cu o forta musculara minima.

Flexia este apropierea fetei posterioare a gambei la fata similara a coapsei. Marimea flexiei, masurata la unghiul format de axul gambei si al coapsei, este de 40-60.

b)      Miscarile de rotatie 

Miscarile de rotatie in articulatia genunchiului sunt pasive si se petrec la terminarea extensiei si flexiei. Numite si "miscari terminale", apar in urma inegalitatilor dintre cei doi condili femurali si a intinderii ligamentelor incrucisate. Inegalitatea condililor impune deplasarea meniscurilor astfel incat se poate considera ca miscarile de rotatie ale gambei se petrec in compartimentul "menisco-tibial" al articulatiei, fata de miscarile fundamentale, desfasurate in compartimentul "menisco-femural", fara participarea meniscurilor. Miscarile de rotatie excesiva in articulatia genunchiului dezinsera sau rup meniscul, mai frecvent cel medial (leziune de menisc).

Miscarile de rotatie se executa in jurul unui ax longitudinal care strabate tibia. Miscarea de rotatie interna apare la capatul unei flexiuni extreme, iar miscarea de rotatie externa la sfarsitul miscarii de extensie. Prin rotatia externa de 5-10, gamba este plasata intr-o pozitie statica mai optima, in care stabilitatea membrului inferior este crescuta. [2, 19, 41]