Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

COADA SORICELULUI

sanatate



+ Font mai mare | - Font mai mic



COADA SORICELULUI

Achillea milefolium

Fam Compositae.

Denumiri populare: alunele, bradatel, ciuresica, coada-soareci, coada-soricelului, coada-harcelui, coada-hartului, crestatea, cravalnic, garva, iarba-oilor, iarba-soarecelui, iarba-stranutatoare, sorocina, stranutatoare, tata-forfotici.



In traditia populara: aproape peste tot se folosea la taieturi si rani.

In unele zone se pisa planta, ori numai frunzele ei, se storcea seva pe rana sau taietura, iar cu resturile se legau.

In alte parti, frunzele se pisau, se amestecau cu grasime si asa se puneau, ori se uscau, se sfaramau si se presara praful.

Frunza pisata si amestecata cu rasina se punea pe buboaie, ca sa le grabeasca coacerea, spargerea si vindecarea.

Tot cu el se tratau petele de pe fata, pecinginea.

Frunzele uscate si sfaramate se puneau intre degetele de la picioare contra oparelilor, iar crude si pisate pe bataturi.

In amestec cu usturoi se faceau cu ele legaturi contra durerilor de masele.

Ceaiul sau decoctul se folosea in multe parti contra bolilor de piept. Ceaiul din varfurile florale se lua contra tusei uneori in amestec cu cimbru si musetel cand se lua si contra astmului. Se mai faceau bai la dureri de picioare, amestecate cu flori de fan.

Peste tot se intrebuinta pentru bolile aparatului digestiv, dureri de stomac, colici intestinale, diaree.

Pentru bolnavii cu ulcer se fierbeau frunzele de jos nu cele care cresteau in sus  pana scadea apa la jumatate, iar apoi se lua de trei ori pe zi inainte de mesele principale cate o ceasca.

Compozitie chimica: ulei volatil de culoare albastra, chamazulena, proazulene, cineol, borneol, pinen, limonen, cariofilen, thion-camfen, azulen, achileina, acid achileic, acizi organici, formic, acetic, probionic, valerianic, alcooli: etilic, metilic, taninuri, colina, substante antibiotice.

Actiune farmaceutica: proprietatile majore ale produsului se datoreaza uleiului volatil si proazulenelor- stomahic, tonic amare, bronhodilatator, antiseptic, expectorant, antiseptic bronhic, inflamatii gastro-intestinale, dezinfectant si calmant gastric si intestinal, hemostatic, stomahic, antiseptic si calmant al mucoasei anorectale, antispasmodic al cailor biliare, bronhodilatator, diminueaza secretiile gastrice, carminativ, decongestiv hemoroidal analgetic, antihelmitic.

Extern; efect calmant, antiinflamator si dezinfectant, regenereaza tesuturile.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: abcese, acnee, afectiuni cardiace, afectiunea maduvei spinarii, afectiuni stomacale, afectiuni vasculare, afte, alergie, alopecie, anorexie, arsuri, astm, ateroscleroza, balonari abdominale, bolile aparatului urinar, bronsite, cancer genital, chisturi ovariene (este bine sa se adauge si frunze de nuc), cistite, colici gastrice, colici hepatice, constipatie, contuzii, degeraturi, dischinezie biliara, dismenoree, dureri menstruale, dureri renale, dureri de stomac, eczeme zemuinde, enterocolite, enurezis, gastrite, fibroame uterine, fisuri mamelonare, gastrita, gingivita, hemoragie, hemoroizi, hipermenoree, hipertensiune arteriala, infectiile aparatului urinar, inflamatiile aparatului urinar, leucoree, lipsa menstrelor, menopauza, menstruatie neregulata, meteorism, metroanexita, oboseala, osteoporoza, panaritiu, paraziti intestinali, pecingine, pete pe piele, plagi zemuinde sau infectate chiar purulente, rinite, rino-sinuzite alergice, scabie, stimularea ficatului, stomatita, supuratii externe, tenuri uscate, tulburari circulatorii, tuse, ulcer varicos, ulceratii diverse, ulcer duodenal, vaginite, varice, viermi intestinali, vitiligo (planta proaspata se stoarce pe petele albe si apoi se sta la soare), voma. Remarcam ca in cazul afectiunilor aparatului ginecologic este una dintre cele mai eficiente plante. Intra in compozitia ceaiurilor: gastric, contra colicilor, hepatic si laxativ antihemoroidal.

Preparare: o lingurita de planta maruntita se va pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoara. Se pot consuma 2 astfel de ceaiuri pe parcursul unei zile.

Extern se va folosi cantitate dubla de planta.

Se poate prepara si tinctura.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1473
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved