CURSURI FIZIOPATOLOGIE

Obiectul fiziopatologiei=boala

Fiziopatologie=stiinta care studiaza natura bolilor

Sanatatea=un amestec optim intre cele 4 umori ale orgm:mucus (secretie),sange (sange arterial), bila neagra (sange venos),bila galbena (secretie biliara)

-perturbarea ech.intre cele 4 umori s.n. boala=discrazie

-eucrazie=amestec ;``eu``=normal

-Orgm este alc din particule atomice intre care exista spatii fixe prin care curg cele 4 umori ale lui Hipocrate,daca aceste spatii se contracta sau dilata=>dezechilibru(discrazie)

-Galenius :se remarca prin scrieri ce sunt obs clinice

-dr. Ibn Sina(Avicena) reuseste sa scoata actul medical,orgm se gaseste intr-o perfecta interrelatie cu mediul

-la sf. sec 18 se remarca medicul BIRHOFF :boala apare datorita modificarii structurilor celulare sau tisulare

-th. Localicista :se considera ca boala apare datorita modificarii struct si manifestarile bolii sunt datorate acestor modificari

-aceste th. izoleaza organul de intreg fara sa ia in calcul mecanisme neuroendocrine (integratoare)

-la inceputul sec 19 apare Claude Bernard :postuleaza pt prima data ca aceasta adunatura de tesuturi,organe traiesc intr-un ech.,interrelatii datorita unui mediu intern(sangele) care pastreaza o anumita constanta si izoleaza tesuturile si celulele orgm de mediul extern si activitatea nociva a acestuia

Normalul este dat de stabilitatea acestui mediu intern si este reprez de un interval si nu de o valoare fixa

-in acest interval delimitat de o val minima si de o val maxima,normalul este oscilant nu constant

HOMEOSTAZIE=constanta

-orice abatere de la normal reprez boala(acidoza,alcaloza)

-pH=c% ioni de H+

-intre minim si maxim pH exista variatii

-prima trasatura care caracterizeaza orice boala este cauzalitatea

-a doua trasatura comuna tuturor bolilor :orgm dezv un complex de reactii de raspuns in orice stadiu de boala,reactiile au ca tendinta readucerea orgm in sfera normalului,au caracter normal/anormal,adaptativ si/sau lezional nespecific

-a treia trasatura este ca intotdeauna apare o tulb a mecanismelor de reglare neuroendocrine,tulb cu rol si tendinta de a readuce orgm in limite normale,dar care atunci cand esueaza perpetueaza fen. morbid

-a patra trasatura :orgm bolnav are o capacitate limitata de adaptare la raspuns fata de solicitari interioare ale mediului

CAUZALITATEA-stiinta care studiaza cauzele de boala=etiologie

-nu exista boala fara cauza(SIDA=boala fara cauza)

-in functie de etiologie bolile se clasifica :infectioase,traumatice si de iradiere

-cauze-endogene si exogene

Endogen

-factori genetici ce tin de incarcarea ereditara a fiecarui individ

-in functie de interrelatiile dintre factorii genetici si cei de mediu se disting urmatoarele tipuri de unitati morbide :

1.boli cu determinism genetic pur(genotipul este raspunzator de fen . morbid)

2.boli cu determinism genetic determinat :devi evidente in anumite conditii de mediu desi la originea bolii sta un fen. genetic

3.boli cu etiologie mixta(genetica si etiologica)

Exogen

-actioneaza din afara orgm

-provin din mediu :1.fizici-traumatisme,variatii de temp, curent

electric

2.chimici-acizi,baze,gaze,detergenti

3.biologici-bacterii,fungi,paraziti

4.sociali-

=curs 2=

FIZICI-agenti cauzatori de boala :agenti traumatici,termici,radiatii

ionizante, variatii de presiune atm

a)-ag. traumatic cauzator de boala,iar afectarea orgm depinde de intensitatea si durata de timp a actiunii asupra orgm

b)-ag termic dezorganizeaza structurile celulare,tisulare ,iar ca urmare a eliberarii continutului intracelular in interstitii apar reactii specifice de tip inflamator,iar in alte cazuri ag termic induce si leziuni vasc cu modificarea continutului patului vasc si sd hemoragice severe

-poate duce la perturbarea activitatii mecanismelor neuroendocrine care asociaza leziuni locale intense,poate contura tabloul socului traumatic

-ag termic actioneaza prin variatii excesive de temp :mari sau mici

-actiunile asupra orgm sunt :temp deosebit de scazute la nivel local duce la o vasoconstrictie reflexa,cauza tuturor perturbarilor locale ca urmare a perturbarilor de irigatie,se instituie starea de ischemie cu hipoxie,iar daca se prelungeste apar degeraturi

-la nivel general temp scazuta are o actiune stimulatoare datorita actiunii centrului termoreglarii de la nivelul HT,acesta activeaza mecanisme de termogeneza si conservare a caldurii,activeaza mecanisme de termoliza

-cresterea tonusului musc ,frisonul,mecanisme termice

-vasoconstrictie,mecanisme de inhibare a termolizei :reducerea secretiei sudorale

-daca se prelungeste exagerat scaderea temp ambientale,atunci mecanismele de reglare a temp corpului esueaza si se intra in stare se soc hipotermic

-atunci cand vrem sa echilibram o persoana in soc hipotermic se va face gradat

-temp crescute exagerat duc la actiuni locale,generale

-actiunile locale merg de la eritem,flictena pana la arsuri de diferite grade,interesand straturile mai profunde ale tegumentului

-flictena=fen inflamator local

-daca arsura depaseste 15% din supraf corpului apare ``socul arsilor ``care pe langa implicarea elementului dureros traumatic produce si dereglarea ech hidroelectrolitic ca urmare a unei plasmexodii(iesirea plasmei din patul vascular) masive

-actiune generala :temp exagerat de mare determ cresterea temp corpului ceea ce duce la intensificarea activitatii metabolice bazal cu cresterea proceselor termolitice si incercarea de inhibitie a proceselor de termogeneza

-cel mai eficient proces de termoliza este sudoratia

-pot exista intensificari ale acestui proces a.i. echilibrele pierdute sa fie mari si sa antreneze un dezech hidroelectrolitic

-mecanisme adaptative :tahicardie,vasodilatatie,tahipnee prin acestea se incearca sustinerea proceselor metabolice cu o cant suficienta de oxigen

c)-energia radiatiilor ionizante-induce intotdeauna boli severe

-exista un fond natural radioactive,actiunea radiatiilor ionizante depind de tipul radiatiilor,de durata si doza 

-mecanismul prin care a actioneaza este incomplet elucidat

-efectele radiatiilor ionizante sunt efectele radicalilor liberi,radiatiile au rolul de a activa activitatea unor gene proteooncogene si in urma actiunii lor in timp

-in functie de timpul de act si doza,efectele radiatiilor se clasifica in :

1.efecte tardive

2.efecte acute ce izoleaza boala acuta de iradiere care apare cand se vine in contact cu o cant mare de rad. ioniz,apare accidental la

muncitorii ce lucreaza in centrale atomice,efectele sunt letale,supravietuirea 24h-30-40zile,iar cei ce scapa fac forma cronica

3.efectele cronice care genereaza boala cronica de iradiere se intalnesc la persoanele ce vin in contact repetat pe perioade scurte de timp :medici radiologi,pacientii ce fac tratamente

-efectele sunt uneori neobservate

-rad. ioniz. produc perturbari la nivel celulelor tinere cu ritm mare de diviziune :celulele maduvei osoase,ale tesutului ovarian sau testicular

-cresterea cant de radicali liberi

Boala tardiva apare dupa un timp indelungat 2-30ani dupa contactul cu rad. ioniz, afectiuni maligne, tulb psihice, malf congenitale.

-variatiile presiunilor ambientale au efecte asupra orgm prin :componenta presionala(PS) si componenta presiunii partiale a oxigenului

-presiunea se masoara la nivelul marii(1 atm)=coloana de aer ce apasa asupra pamantului

-scaderea pres atm=hipobarism

-cresterea pres atm=hiperbarism

-daca pres atm creste,va creste si pres partiala a gazelor componente,rolul azotului in resp este de gaz diluant,cand ne aflam la pres crescuta azotul trece din sange in tesuturi,iar afinitatea cea mai mare pt azot o are tesutul gras

-pres poate creste(daca suntem in mediul marin) cu 1 atm la 10m, deci la -100m=11atm

-faza de scufundare s.n. FAZA DE COMPRESIE

-in scade pres trece azotul din tesuturi in circ.Trecerea se face brutal cu formarea unor bule de gaz ce dau accidente minore ca urmare a unor obstructii pe care le fac bulele de gaz la nivelul unor capilare fine in arterele de tip terminal(sold,genunchi,umar,cot)

-repetarea unor astfel de accidente duce la aparitia unor fen. de osteonecroza aseptica ca urmare a lipsei de irigatie in tesutul osos

-exista si accidente majore de decompresie ce are loc la nivelul SNC,ce dau accidente de tip neurologic cu convulsii, tulb de constienta cu parestezii, dublari de vedere si uneori cu sechele de tip hemiplegic

-printr-un fen. de baronizare,de destindere a membranelor celulelor nervoase da tulb neurologice asemanatoare cu cele pe care le da alcoolul,fen. s.n.  ``betia adancurilor``(peste 50-60m)

-efecte de toxicitate nervoase nu mai apar in cazul in care se amesteca azotul cu heliu(helios),dar apare sd nervos al presiunii inalte(efectul toxic al heliului)

-heliu+oxigen+hidrogen=trimex(inlatura efectul toxic al heliului)

-cand pres atm scade,scade si pres partiala a oxigenului

-creste altitudinea=>scade pres atm si scade pres partiala a oxigenului

Mecanisme adaptative

-scade pres de oxigen :orgm face eforturi sa transporte oxigen spre periferie

-tahicardie,determ cresterea debitului sangvin(D.C.)=vol de sange pompat de inima /min

D.C.=V.S.xF.C. F.C.=70-80c/min

-tahipnee=cresterea ritmului resp  F.R.=16-18resp/min

-este deviate curba de disociere a oxiHb la nivel tisular,se instaleaza o vasoconstrictie cu mobilizarea sangelui in depozit cu cresterea nr de hematii (ce duc gazele de la alveole- >periferie)

-atunci cand aceste mecanisme esueaza se instaleaza :edeme la nivelul retinei,SNC,la nivel pulmonar

-mecanisme adaptative ale expunerii cronice sunt : hipertrofie,cresterea D.C. si a vol sistolic

-cresterea capacitatii vitale ca urmare a unor modificari ale cutiei toracice,se aduce o cant mai mare de oxigen in plamani

-devierea curbei de oxiHbla nivel tisular

-hipoxia excita secretia crescuta de eritropoietina si este suficient timp sa vedem rezultatul actiunii eritropoietinei la nivel central

-creste rata de diviziune a precursorilor eritrocitatr

-reticulocitele apar in periferie, creste nr total de eritrocite(6,5-7mil/mm), creste Ht si Hb.

CHIMICI-au actiune asupra orgm,fie la poarta de intrare si determ leziuni locale de tipul (elem corozive)fie ca urmare a metabolizarii elementului chimic si depunerii acestuia(intoxic cu Pb) sau nemetabolizarii elementului chimic(intoxicatii cu alcool)

-gradul afectarii este dependent de :c%subst in mediul intern sau participarile reactive ale subst cu diferite elemente celulare cu capacitatea orgm de degradare,detoxifiere si neutralizare a agentului respectiv

-uneori grd de afectare este dependent de patrunderea agentului chimic in orgm.

SOCIALI-sunt datorita faptului ca personalitatea umana este rodul unei cooperari intre ereditate si mediu

-perturbarile mediului social se vor rasfrange asupra starii de sanatate

-exista boli care apar ca urmare a unor conflicte sociale date de: translocatii :boala emigratiei sau de izolatie :in jungla.

-factorii chemotactici isi exercita actiunea si in urma proceselor de activare enzimatica in cascada =>subunitati cu greutate moleculara mica in faza tardiva de formare a fibrinei=>fibrinoeutide (A,B) cu rol activ in procesul inflamator (B) ce joaca rol de factor chemotactic, au actiune pe celula endoteliala si cresc permeabilitatea peretelui capilar si activitatea vasc (vasodilatatie la nivelul capilarului) contribuie la procesul tardiv de staza in capilar.

EVOLUTIA BOLILOR

-este stadializata

1.faza de latenta-perioada de timp de la momentul contactului cu ag patogen pana cand acesta incepe sa-si desavarseasca act asupra orgm

-poate dura ;cateva sec :otravuri,traumatisme ;cateva zile :infectii virale ;sapt :hepatitele ;luni/ani :foarte rar->sd tardiv de iradiere

2.starea prodromal-per de deschidere a tabloului simptomatic :

aparitia primelor simptome cu caracter nespecific,general:astenie, stare subfebrila, febrile, adinamie, inapetenta

-se termina cu aparitia primelor simptome caracteristice bolii

3.perioada de stare-aparitia simptomelor caract de boala-> declinul acestora

-boala se manifesta in plenitudinea ei, contureaza tabloul clinic al bolii

-orgm react cu toate mijloacele sale de aparare

-stare de tendinta in afara limitelor homeostatice in care exista o mare variabilitate, caracterizate prin tendinta de revenire la normal

4.faza de convalescenta-revenirea la starea de sanatate

5.starea de sanatate-aceasta evolutie fazica e caracteristica tuturor bolilor

-demarcatia fazelor e clara in cazul bolilor infectiocontagioase, uneori nu se obs demarcatia: trecerea e rapida, faza e scurta sau trecerea e lunga si stearsa fara o separare neta

-exc: fen morbid nu permite desf intregului tablou.Moartea poate surveni in oricare etapa a evolutiei

-ex: cazurile de moarte violenta:traumatism, violenta

-factor stresant :factori agresivi cu potential nociv

=curs 3=

TH PATOGENICE GENERALE

-th lui SELYE-totalitatea factorilor care provoaca aceasta simptomatologie s.n. ag stresanti/stresori

-tot manifestarile nespecifice le-a numit=sd general de adaptare, apare in literarura medicala termenul de stress

STADIALIZAREA SD GENERAL DE ADAPTARE

I. reactia de alarma-apare imediat dupa act ag stressor, care joaca rol de factor declansator asupra SNS

-o faza f. dinamica, rapida, in care orgm isi mobilizeaza toate mecanismele adaptative pt a face fata ag agresor

-soc-scaderea TA si DC -contrabalansate de mecanisme adaptative prin efectele epinefrinei: vasoconstrictie, tahicardie.Apare o reorganize cu mentinerea TA normale sau crescute. Prezinta o

forma convergenta cu hipotermie, intensifica procesele metabolice cu succesiune rapida :sistolica, tahicardie, cresterea DC, cresterea TA diastolice, datorita vasoconstrictiei generalizate

-responsabil axul : cortico-hipotalamo-corticosuprarenalian cu descarcare masiva de catecolamine

II. stadiul de rezistenta-determ de horm corticosteroizi, sunt mobilizate toate mecanismele adaptative

-factorul dominant=intensific metab la nivel celular, au loc eliberari de subst, enzime, mediatori ch, horm ;se gaseste intr-o stare de vulnerabilitate maxima fata de act unui alt agent

III. stadiul de epuizare-mecanismele adaptative ale orgm devin falimentare, depasite.Orgm se gaseste intr-o stare de epuizare energetica, enzimatica, hormonala=>moartea

Clasificarea ag stresanti :

1) somatici:frig, caldura excesiva, traumatisme, zgomot, infectii

2) psihici :frica, persecutia, anxietatea, suprasolicitarea

3) sociali :exil, emigrare, izolare, conflicte sociale

-fara stres nu se poate trai, stresul mentine tonusul.O viata total lipsita de stres nu poate exista.Introduce 2 notiuni :

=eustres-totalit reactiilor placute

=distres-intra in sfera patologiei, cauzata de stresori, contureaza sd gen de adaptare

=limita dintre eu- si distres este f. ingusta.Ceea ce e placut pt unii e neplacut pt altii.

=curs 4=

REACTIA INFLAMATORIE ACUTA

-apararea nespecifica, reactii asemanatoare indiferent de natura ag stresor

-reactia imuna este f. bine directionata si selective

-REACTIA INFLAMATORIE-proces de aparare de natura vasc, au loc modificari biochimice, metabolice, enzimatice si ale celulelor cele mai implicate :eozinofile, neutrofile, celule epit, trombocite.

-Celsius a descris pt prima data manifest locale ale react

inflamatorii acute :rubor, tumor, calor, dolor +functio lesa(nu e un semn celsian, apartine lui Wirchoff)

-R. inflam-vasodilatatie, modific permeabilitatii capilare= >flux crescut de sange

Factorii cauzatori  ai inflamatiei

1. fizici :temp extreme, traumatisme, rad. ultraviolete
2. biologici :de natura virala, bacteriana, fungica, parazitara
3. chimici :acizi, baze, otravuri

-debut : o celula localiz la interstitiul precapilar care s.n. mastocit

-ag pathogen act asupra mastocitului,care react in 2 moduri:

A.     prompt, rapid in cateva sec prin degranulare.Eliberarea continutului citoplasmatic in interstitiu:histamine, factor chemotactic al neutrofilelor si eozinofilelor

Histamina-subst vasoactiva puternica,~serotoninei , are efect vasc la nivelul vaselor mici, mijlocii, capilare, provocand:constrictia muschilor netezi din peretii vaselor, dilatarea venulelor postcapilar pt a creea staza, retractia celulelor endoteliale

-ag pathogen induce secretia unor molec de adeziune, elem figurate (leucocitele) sunt atrase pe membrane endoteliului s.n. fen de adeziune

-urmeaza produsul de aderare ferma, de rostogolire a celulei pe endoteliu, pana ajunge la spatial intercellular al endoteliului, se strecoara prin diapedeza in interstitiu, acolo unde e g pathogen

-interventia factorilor chemotactici ai neutralizarii, realiz o conc mare in jurul ag patogen care va atrage alte neutrofile.Primele fagocite care vin in contact cu ag. pathogen, in jurul ag pathogen se aseaza si fact chemotactic al eozinofilelor, eozinofilele au rol de fagocit in parazitoze prin atasare de membrane parazitului in care isi varsa continutul si il omoara prin eliberarea de 2 enzime: aril sulfataza-inhiba actiunea leucotrienelor si histaminaza-degradeaza histamina in exces pt ca efectele ei asupra vaselor este f. puternic.Actiunea ei tri controlata si restransa la nivelul sediului inflamator.

B.     Lent, prin sinteza de mediatori chimici

-din stratul lipidic al membranei mastocitului->acid arahidonic care se transf enzimatic pe 2 cai :

Mediate de ciclooxigenaza => prostaglandine, tromboxani

Prin lipooxigenaza => leucotriene care au effect ~histamine: vasoconstrictie precapilara, vasodilatatie capilara si postcapilara, constrictia celulelor endoteliale

-prostaglandine implicate in inducerea febrei ca ag pirogeni endogeni si in medierea durerii

-leucocitele+proteinele=factori chemotactici pt neutrofile

-activator al proteinelor plasmatice :sunt 3 sisteme importante : sist complement, factorii de coagulare, sist chininelor.

Caractere comune ale celor 3 sisteme

v     Toate sunt alc din produsi care circ liber prin plasma fara nici o activitate enzimatica, sunt definite generic ca proenz

v     Atunci cand prima proenzima a sist este activata se realizeaza o succesiune de reactii in lant care se opreste cand ultima componenta a sist a fost activate

v     Activarea unei proenzime duce la aparitia unei subcomponente cu greut molec mare=enzima activa si la o subcomponenta cu greut molec mica, implicate in diferitele momenteale procesului inflamator.

=curs 5=

PROTEINELE PLASMATICE

-moduleaza sau amplifica unele etape ale inflamatiei

1) Sist complement-calea clasica activata cand apare complexul antigen-anticorp, se desf in cascada

-calea alternativa declansata de mucopolizaharide din peretele bacteriei, de produsii rezultati din distrugerea microbilor, urmeaza o cale independenta pana la C5=>o cale comuna pana la C9

-din activarea fiecarei subunitati, proenzime apare o subcomponenta

-C1a...C2a-joaca rol de opsanina , de factor chemotactic, de anafilotoxine in fazele tardive ale reactiei inflamatorii, stimuleaza degradarea mastocitara

-de la punctul comun C5 fiecare subcomponenta activata se adauga precedentului pana la ultimul subcomponent C9 si se formeaza un complex C5-C9 numit complexul membranar de atac

-cplx membranar de atac -MAC- cu capacitatea de a distruge unii factori patogeni prin formarea unor spatii libere in membrana externa prin care apa si electrolitii vor patrunde activ.

2)factorii de coagulare-ca si sist complement se activeaza pe 2 cai :calea intrinseca si extrinseca ->cale comuna.Se activeaza in cascada pana la ultimul compus, se form o retea de fibrina la periferia reactiei inflamatorii, ce pastreaza intr-un spatiu inchis :ag patogen, celula inflamatorie, mediatorul biochimic ;actiunea lor nu se va exercita asupra tesuturilor sanatoase din vecinatate

-rezulta subunitatea cu greut molec mica, in faza tardiva de formare a fibrinei=>fibrinopeptide a si b =>fibrinopeptida b cu rol activ de factor chemotactic, au act directa pe celula endoteliala marind permeabilitatea peretelui capilar, au act vasc :vasodilatatie la capatul arterial al capilarului, vasoconstrictie la capatul venos al capilarului

SISTEMUL CHININELOR

-prin activarea lor=>bradikinina care actioneaza pe vase, actioneaza la nivelul endoteliului vasc cu cresterea permeabilitatii capilarului

-se petrec in fazele tardive ale procesului inflamator

-bradikinina+prostaglandinele sunt implicate in medierea durerii, au efecte chemotactice pe celula

CELULE DIN PROCESUL INFLAMATOR

-eozinofilul si neutrofilul adusi in focar datorita factorilor eliberati

prin degranularea mastocitelor

-mastocitul elibereaza factori specifici prin degranulare

-limfocitul

-monocitul macrofag

-celula endoteliala participa prin procesul de contractie (histamina) este celula secretorie ce secreta molecule de adeziune ce atrag celulele sangvine din axul capilarului spre perete.

Fagocitoza

-celula cu rol fagocitar (neutrofilul,monocitul macrofag) incep sa inglobeze si sa distruga agentul patogen

-monocitul inactiv o data se activeaza si devine participant la procesul inflamator devenind macrofag

-fagocitoza se desf identic la neutrofil si macrofag,fiind 4 faze a procesului inflamator :

1. de recunoastere a celulei tinta/ag patogen-celula inflamatorie emite niste prelungiri citoplasmatice(pseudopode)

2. inconj ag patogen cu formarea unei vacuole, numita fagozom(unirea pseudopodelor si inglobarea fagozomilor) ; sist complement care formeaza punti intre peretele ag patogen si membr externa a fagocitului=>o legat stransa intre cele 2 formatiuni s.n. opsonizare ;subunitatea complementului s.n. opsonim

3. micile granule lizozomale care sunt in exces in fagocit, se aglutineaza pe supraf externa a membranei fagocitului si se form =fagolizozom=

4. ca urmare a actiunii enzimelor lizozomale peretele se rupe, lizozomul lasa tot continutul enzimatic in perete, iar enzimele cationice distrug agentul patogen ;enzimele sunt : elastaze, catalaze, radicali liberi, halogenuri I,Cl,F, ce patrund si sunt in exces in celula ca urmare a unei activitati intense

-atmosfera din fagolizozom este deosebit de acida pH=1,5-3 in faza premergatoare :procesul de marginatie si diapedeza

-sunt situatii cand agentul patogen prezinta o rezistenta mare la actiunea factorilor distructivi din fagolizozom si nu poate fi indepartat, ramanand intr-o stare latenta, dormanta si cand factorii scad sau dispar acesti agenti patogeni devin foarte activi si se pot inmulti=>distrugerea celulei(virusuri, bacterii)

-distrugerea acestor factori se face prin implicarea unor produsi celulari ce influenteaza procesul inflamator :interleukine, limfokine, interferon.

INTERLEUKINELE (12)

-sunt produsi celulari secretati de limfocitul T sau mastocit

-transmit inform de la un limfocit la altul, pot avea diferite actiuni, cele mai importante interleukine sunt 1 si 2

-joaca rol de factor chemotactic (IL 2), actioneaza la nivel medular in special pe linia granulopoetica unde scurteaza perioada de interfaza dintre precursorii neutrofilelor si faciliteaza procesul de diapedeza in periferii

-leucocitoza (cresterea nr de leucocite V.N.=4000-9000 ) + neutrofilie(cresterea nr de neutrofile V.N.=60-65%), deviere la stanga, deci cresc elementele neutrofilice tinere, au mai putini nuclei :1, 2

-intervin alaturi de prostaglandine ca agent pirogen endogen si induc febra ca manifestare sistemica a reactiei inflamatorii acute

LIMFOKINELE

-sunt produsi de secretie de tipul.

-se disting 2 feluri : a) MIA-factor de inhibare a migrarii, ajunge in

focarul inflamator, inhiba celulele periinflamatorii

b) MAF-factor de activare a macrofagului, activeaza macrofagul, iar echipamentul enzimatic al macrofagului creste si apare posibilitatea unirii macrofagelor 2 cate 2=>celule gigante de 60-80 microni

-monocitul are 20-40 microni

-puterea de distrugere a acestor macrofage creste

INTERFERONUL

-este un produs secretat de celula gazda invadata de virus, are rol de protectie in cazul atacurilor virale

-virusul patruns in celula gazda gaseste mediul propice prin copierea ADN viral

-celula secreta un produs proteic, numit interferon pe care apoi il excreta,aceste molecule se ataseaza pe receptorii specifici ai celulelor de vecinatate, iar formarea legaturilor interferon-receptor stimuleaza celula sa secrete un material antiviral in interiorul sau,

iar materialul antiviral va impiedica multiplicarea virusului. Echipamentul enzimatic al celulei isi exercita actiunea distructiva asupra virusului, specific fiecarei specii, nu are specificitate fata de virus.

Manifestari sistemice

-leucocitoza+neutrofilie+deviere la stanga

-disproteinemia

-febra

-nu oricare proces inflamator se insoteste de manifestari sistemice

-procesele inflamatorii care se rezolva in timp scurt(cateva ore, zile) foarte rar sunt insotite de manifestari sistemice, cele ce depasesc anumite limite, ce implica secretii crescute de factori chemotactici, de mediatori, de produsi de secretie.

DISPROTEINEMIA

-apare ca urmare a dezechilibrului dintre albumine si globuline, exista un raport= 1-1,5

-aparitia unui proces inflamator, modifica raportul in favoarea globulinelor

-in procesul inflamator apar sinteze proteice:alfa 1-antitripsina care neutralizeaza activitatea resturilor de enzime lizozomale ce se revarsa cu moartea fagocitului ; factorii de coagulare, factorii sistemului complement, kininele se consuma si se sintetizeaza activ.

-aceasta disproteinemie poate fi testata prin :

=VSH crescut in disproteinemie deoarece :

albumine scazute, globuline crescute, acestea

se resping mai putin , sunt incarcate electronegativ

FEBRA

-temperatura normala a corpului :temp externa(in cavitatea bucala), iar temp interna(in timpan, anal)

-exista diferente intre temperatura externa, fiind zone mai calde si zone mai reci

-zonele laterale si cele ale fetelor interne sunt mai calde :palmele, urechile, obrajii mai calde decat nasul, barbia

-exista un pol al frigului, diferit la barbat(scrotul are 35,6 grd C) si femeie (genunchiul)

-ramanerea testiculului in cavitatea perineala duce la infertilitate, dar poate avea potential de malignizare foarte mare

-temp interna este variabila, cea mai mare fiind la nivelul ficatului

-d.p.d.v. al corpului : - polichioterme

- politerme

-pastrarea constanta a temp corpului se face printr-un echilibru intre procesul de termogeneza( TG )=producere de caldura si termoliza( TL )=pierdere de caldura

-exista receptori de temperatura=termoreceptori

-hipotalamusul functioneaza precum un termostat si mentine temp corpului intr-o valoare minima si maxima :

1. daca valoarea maxima creste, inhiba TL si exacerbeaza TG

2. daca valoarea minima scade, inhiba TG si exacerbeaza TL

A. -calea neuroendocrina : HT secreta TRH

-pe calea sistemului port hipotalamo-hipofizar, hormonal ajunge la hipofiza anterioara, sub actiunea sa secreta TSH. Sub influenta TSH, tiroida secreta T3 si T4 (tiroxina=hormon al termogenezei, activeaza metabolismul bazal),cresterea metabolismului bazal= mecanism foarte important de crestere a temp corpului.

-CRH-RH actioneaza la nivelul corticosuprarenalei cu stimularea eliberarii de epinefrina, este o cale rapida

-epinefrina are actiune rapida a metabolismului bazal, are efecte: de crestere a tonusului musc si vasoconstrictor (limiteaza pierderile

de energie)

B. -calea neurovegetativa folosita uneori concomitant cu prima A.

-SNV simpatic : 1.cresterea tonusului musc(mecanismul TG)

2.realizeaza vasoconstrictie(mecanismul TL)

3.poate initia frisonul(cel mai puternic mecanism

de TG)

-se realizeaza contractia musc striate, fara a realize lucru mecanic=>cantitatea de energie este maxima si pt ca activeaza grupe mari de muschi striate

-piloerectia

-simpaticul realizeaza TL prin glandele sudoripare

C.-calea nervos centrala- activitati voluntare a mecanismului de producere de caldura si conservare a caldurii(miscare, imbracat, baut ceva cald)

-cand mediul are o temp crescuta, corpul incepe sa se supraincalzeasca

-calea neuroendocrina este inchisa, activarea acestei cai se face numai pt producerea de energie

-calea neurovegetativa este deschisa partial si determina : vasodilatatie, relaxarea muschilor striati, activarea glandelor sudoripare

-mijloace de scadere a TG si crestere a TL (bai in mare, dezbracatul, reducerea activitatilor fizice)

-cresterea temp corpului=hipertermie

-hipertermia apare daca termostatul hipotalamic este normal reglat, fixat, dar exista un dezechilibru intre TG si TL,TL perfecta se realizeaza prin evaporarea sudoratiei

-febra : TG si TL nu sunt alterate, dar este modificat centrul hipotalamic, valorile minime si maxime nu mai sunt reglate.

=curs 6=

SOC CALORIC

-cresterea mare a temp corpului cu dereglari ale homostaziei

-hipertermia maligna=afectiune severa care apare in starile

operatorii fiind rezultatul unui anumit tip de anestezie

-asocierea a 2 droguri:un anestezic+miorelaxant, aceasta asociere duce la o eliberare excesiva a Ca, aparitia unor contractii a musculaturii netede progressive(sunt prinse grupe mari de muschi, iar tonusul creste progresiv, se elibereaza o cantitate mare de energie, temp corpului creste ~ 0,5 grd/h si nu poate fi scazuta)

-majoritatea cazurilor se termina cu exitus

-insolatie, hipertermie maligna =cresterea temp corpului far aca termostatul sa fie modificat

-febra apare cand este dereglat HT

-factorii pirogeni(piros=flacara) :_ exogeni-din afara corpului

_ endogeni-din orgm reprezentati de o serie de factori :fragmente de lipopolizaharide din peretele celular, sange

-restul ale unor celule proprii aflate in stare de alterare

-aparitia acestor factori declanseaza procesul inflamator cu toate modificarile vasc si toate tulb metabolismului celular

-factori de necrozare, interleukine, prostaglandine=>pirogeni endogeni

-cei mai activi :interleukina, FNT, prostaglandina E2, care ajunsi intr-o conc suficient de mare vor actiona la nivelul HT si modifica centrul termoreglator la valori normale

-se activeaza mecanismul de TG si inhibate cele de TL cu cresterea temp, pana cand pirogeni endogeni raman intr-o conc suficient de mare sa mentina constant

-cand conc lor scade, HT revine la valori normale de reglare, iar temp revine la valori normale

-se descriu d.p.d.v. fiziopatologic 4 stadii ale febrei :

1. faza de latenta cand temp corpului este normala

-aparitia factorilor endogeni si exogeni ce declanseaza mecanismul de aparare cu eliberare de factori pirogeni ce vor creste nivelul termoreglator al HT

-d.p.d.v. a temp corpului, este normala cand mecanismele de TG si TL sunt in echilibru

-d.p.d.v. metabolic celular aceasta faza este foarte dinamica

-in acest stadiu se degranuleaza mastocitele si incep sinteza de

mediatori chimici, sunt activate proteinele plasmatice(factorii de coagulare, complement) au loc procese de fagocitoza(metabolizarea neutrofilului si monocitului, limfocitul T 1,2 secreta proteine celulare-interferon si interleukine)

-o data cu cresterea centrului termoreglator al HT =stadiul de crestere a temp corpului(stadiul rece=constientizeaza ca este rece)

2.faza a doua dureaza pana cand temp corpului ajunge la valorile HT

-acest stadiu a fost modificat cu o noua minima si o noua maxima=>HT receptioneaza temp normala ca avand o valoare inferioara pt limita sa minima

-HT va accentua TG si va inhiba TL pt ca trebuie sa aduca temp corpului la valori pt care el este reglat

-efecte :-creste rata metabolica, creste tonusul musc si produce vasoconstrictie mai intensa, initiaza frisonul=contractie fasciculara a grupelor mari de musculatura striata, inhiba secretia glandelor sudoripare

3.perioada de stare(stadiul cald)-echilibrul dintre TG si TL ajunge la normal(se echilibreaza dar la alte valori)

-se produce mai multa energie pt a se mentine temp corpului intre aceste limite

-acest stadiu presupune :polipnee, tahicardie, este un stadiu dinamic

-dureaza pana dispar factorii pirogeni endogeni, pana cand HT revine la normal

-este cel mai lung, febra=stadiul 3

-exista peste tot acest parcurs, o secretie continua dar scaderea de hormoni care reduc temp corpului

4.cand scade conc de agent pirogen endogen se intra in stadiul 4, de scadere a temp corpului, cand se petrec fenomene invers

-nivelul termoreglator a revenit la valori normale, HT va actiona prin mecanisme de TL si reducerea mecanismelor de TG

-acest stadiu este un stadiu de dezechilibru, foloseste doar calea 2

-scaderea tonusului musc, scade rata metabolismului, se produce

vasodilatatie

-in functie de agentul patogen acest stadiu se poate produce in 2 moduri :in crizis sau in lizis

-prin cresterea temp corpului alti agenti patogeni sufera procese de modificare

-procesele metabolice sunt mai intense, fagocitoza este mai eficace la temp crescute

SISTEME DE APARARE-specifice sau nespecifice :inflamatia este reactia identica indiferent de natura agentului patogen

-inainte de procesul inflamator, sistemele nespecifice erau barierele naturale

=curs 7=

RASPUNSUL IMUN

-raspuns acut sau subacut al orgm in urma caruia devine mai activ la agentul patogen=>tot aceste reactii=reactii de hipersensibilitate

-James si Cooks

1. reactii de hipersensibilitate de tip I (reaginica) mediata de IgE

2. reactii de hipersensibilitate de tip II (antigen-anticorp) : citotoxica

3. reactii de hipersensibilitate de tip III (antigen-anticorp) : antigenul este de obicei solubil impotriva caruia apare un anticorp specific

4. reactii de hipersensibilitate de tip IV :caracterizata prin aparare mediate de limfocitul T

REACTII DE HIPERSENSIBILITATE DE TIP I =ALERGIA

-abatere de la raspunsul imun

-mediata de IgE care sunt denumite reagine

-apare ca o reactie anormala la contactul cu diferite antigene ce se numesc alergene

-la contactul cu aceste antigene, nu toata populatia dezv o reactie de tip alergic

-persoane atopice

-majoritatea populatiei este alergica fata de alergeni, iar la un contact cu un astfel de antigen, o persoana alergica reactioneaza minimal printr-un raspuns imun primar concretizat in sinteza de IgM, anticorpii acestia venind in contact cu antigenul il neutralizeaza prin reactii specifice

-la persoanele atopice, ca urmare a unui defect genetic, in special la nivelul limfocitelor T supresor si T helper la contactul cu un astfel de alergen, secretia de limfocit B este comutata catre sinteza unor cantitati mari de IgE in loc de IgM

-la persoanele atopice nivelul plasmatic nestimulat al IgE, deci cel de zi cu zi care exista in absenta unei stimulari antigenice, este mult mai crescuta

-nivelul plasmatic mediu este de 100 U.I., la persoanele atopice depasesc mult aceste valori ajungand la 1000 U.I.

-la fumatori exista un nivel plasmatic scazut decat la nefumatori

-in etiopatogenia reactiilor alergice : alergenii=agenti etiologici, ce declanseaza reactia alergica; terenul atopic- factorii genetici ce caracterizeaza cresterea ; IgE -proteina din clasa globulinelor ce lucreaza electroforetic pe fractia gama, este alc din 2 perechi de lanturi numite epsilon

REACTII DE HIPERSENSIBILITATE DE TIP I si II

-IgE=anticorpul implicat in reactia de hipersensibilitate de tip I

-anafilaxie=fara protectie

-alergenii sunt niste antigene, intervin in initierea unui raspuns imun de tip alergic

-greutatea molec de 10000-40000D, exista si cu greut mica sau mare

Clasificarea in functie de poarta de intrare :

inhalante(provin din mediu si patrund in orgm pe cale respiratorie) :praful de camera, polenuri, mucegaiuri, resturi sau parti ale pasarilor si animalelor, fragm de pene, puf

care patrund in orgm pe cale orala ~alimente :capsuni, ou, alune, ciocolata, peste, mezeluri datorita aditivilor ; ~medicamente-alergeni injectabili : medicamente, veninuri de insecte ;-alergeni de contact :uleiuri, medicamente, subst chimice, detergenti

-are predispozitie genetica, care apare ca urmare a unor factori cogenetici, dovada predispozitiei si interventiei cofactorilor este :

1. sansa ca un copil nascut din parinti normali este de 13% ; anergici-starea de normal
2. daca un parinte prezinta alergie copilul are o predispozitie de 47%
3. daca ambii parinti sunt atopici copilul va depasi 70-75%

~Un individ anergic ce vine in contact cu un astfel de antigene, limfocitul T helper in momentul cuplarii dintre antigenul prezentat de HLA2 cu receptorul T helper, intareste legatura prin fixarea receptorului CD4 de HLA si incepe secretia de interleukine 2, 3, 4, 10, 13.In aceste conditii este stimulat limfocitul B care trece din faza de repaus in stare activa, se divide si secreta IgG sau IgM in cazul raspunsului primar.Anticorpul fixeaza antigenul il izoleaza si deschide cascada complementului.

~La persoanele atopice datorita unui defect cantitativ si calitativ a limfocitelor T (supresor) genetic, limfocitele T helper odata activate de prezenta antigenului comuta secretia de IL in special 1 si 13, se pare ca e suficient ca activarea limfocitului B sa fie

defecta si in loc sa sintetizeze lanturi grele de tip-miu sau gama, sintetizeaza lanturi grele de tip epsilon.

Persoanele care se nasc din mame ce au consumat in timpul sarcinii alimente de tip alergogen

La persoanele ce traiesc in medii insalubre, neaerisite, cu praf si mucegaiuri

Copii cu mame fumatoare, mame care au consumat in timpul

sarcinii ciocolata, alune, capsuni

Poluarea atmosfera

Sezonul :primavara si vara exista o incarcare cu polen decat in restul anotimpurilor

-receptorii pt fragmentele Fc ale Ig :Fc+Fc receptor pe lantul greu=> Fc epsilon R-sunt de 2 feluri : 1) mare afinitate I - pe mastocite si bazofile

2)mica afinitate II - pe eozinofile, trombocite, limfocite, celule endoteliale

-fragm Fc de pe lantul greu are aceeasi frecventa, inlantuiri constante de aa, stare pura cristalizata

-fragm Fab de pe lantul usor de care se leaga antigenul, se gaseste epitopii care fixeaza complementar paratopii

??O persoana atopica vine in contact cu un alergen ce se intampla ?

-alergenul-este un antigen, este recunoscut, prelucrat si fragm sunt preluate

de celule prezentatoare de antigene si prezentate limfocitului T helper apare secretia de IL, comutarea limfocitului B care atunci cand devine plasmocit secreta IgE, creste conc plasmatica de IgE foarte mult,aceste anticorpi IgE care se vor fixa pe receptori si se va opri, deci nu se manifesta, nu se mai intampla nimic, dar asta doar dupa primul contact.

La al doilea contact, fragm Fab vor lega antigenul, fragm Fab ale IgE fixate pe receptorii celulelor, legarea este incrucisata, 2 fragm Fab vecine leaga aceeasi molecula de antigen.

-este stimulata celula purtatoare de receptori(mastocit, bazofil) care va avea receptori=>degranulare, celula va scoate afara granule care au in interior mediator chimic-histamina, serotonina

-incepe secretia de mediatori pornita de la acidul arahidonic

-enzime cu efect litic-proteina cationica, peroxidaze, proteina bazica majora

-acesti mediatori revarsati in mediul extracelular vor avea efecte majore : bronhospasm, secretie crescuta de mucus, cresterea permeabilitatii capilare, vasodilatatie, secretia mucoasei gastrice

-efecte care tin de poarta de intrare :

Ø Aeriana - rinite alergice, bronsite alergice, astm bronsic

Ø Orala - tulb de tranzit prin accelerare cu diaree sangvinolenta sau mucosangvinolenta

Ø Tegumentara - efecte locale :urticarie, edem, rush

Ø Parenterala - forma sistemica a anafilaxiei cu o simptomatologie completa a celorlalte forme : 1)manifestari cardiovasc-hTA, potential socogen ; 2)manifestari locale severe-edem glotic

TRAT de urgenta : =hemisuccinat de hidrocortizon in cantitate mare care va intrerupe ruperea membranelor celulare, mentine functiile vitale

Metode de desenzibilizare- desensibilizarea se face de catre medicii alergologi cu seruri de diferite dilutii

REACTII DE HIPERSENSIBILITATE DE TIP II - CITOTOXIC

-sunt implicate IgG sau IgM mai rar

-anticorpii reactioneaza cu antigenul de suprafata celulara (este o reactie antigen - anticorp : anticorpul alfa - antigenul A)

-MAC=complexul membranar de atac

-incompatibilitatea grupelor sangvine

-sistemul Rh-antigenele de pe eritrocitul cu Rh+ si cei care nu

prezinta antigene de suprafata vor avea Rh-

-Transfuziile de sange au ca scop cresterea nr de eritrocite, pt eritrocitele cu grad O n-au antigen de supraf, cele de la O la A anticorpii anti alfa si beta se fixeaza pe peretele celulei endoteliale care au aceleasi antigene de suprafata ca si eritrocitele=>hemoliza va fi minima si va fi compensata de hematiile transfuzate.

-Incompatibilitatea de Rh- anticorpii antiRh in mod natural nu exista ; mama cu Rh- si fatul cu Rh+, sangele fetal intra in circ materna, cel Rh+ intra in sangele matern, va produce anticorpi antiRh, efectele sunt mici la primul contact, dar la a doua sarcina=>hemoliza si moartea intrauterina a fatului

-fatul mosteneste intotdeauna Rh tatalui, pt a preveni transeritoblastoza fetala .

TIROIDITA AUTOIMUNA HASHIMOTO

-tiroida secreta autoanticorpi impotriva celulelor de suprafata tiroidiana

-apare stimularea functiei tiroidiene, secretie crescuta de horm tiroidieni=> hipertiroidie autoimuna pt ca orgm produce autoanticorpi

ANEMIA MEGALOBLASTICA-prin deficit de vit B12

-anemia Biermer - prin deficit primar de vit B12 cand apare o secretie de anticorpi impotriva celulei parietale.Sunt autoanticorpi, o boala autoimuna, este inhibata functia celulara adica secretia factorului Castel

ANEMIILE HEMOLITICE AUTOIMUNE

-din motive necunoscute apare o secretie de anticorpi impotriva propriilor antigene de suprafata eritrocitara

=curs 8=

REACTII DE HIPERSENSIBILITATE DE TIP III

-este o reactie mediata de complexele imune, cuplul dintre antigen-anticorp pe care acesta l-a generat

-deosebirea fata de tipul II :ag-ac sunt complexe circulante ce se fixeaza la un moment dat la nivelul unor tesuturi unde vor induce modificari ca urmare a activarii in special a proceselor inflamatorii locale

-cel mai frecvent anticorpul e din IgM, IgG, rar apare reactia de hipersensib de tip III cu anticorp din clasa IgA, mai rar cu IgE si aproape niciodata cu IgD

-antigenele=subst exogene mereu

-mai rar antigenul e format dintr-o subst endogena alterata in urma unui proces patologic

-reactia de tip III a fost semnalata pt prima data de ARTHUS :a realizat niste modele experimentale care astazi s. n. fen. Arthus

-modelele experimentale prin injectarea I.V. a unui antigen la animale de laborator care in prealabil au fost imunizate cu acest antigen, au avut contact prealabil cu antigenul

-dupa cateva ore a observat la locul injectarii fen. tipice inflamatorii de tipul edemului, rosetei, subfuziuni sangvine ce sugereaza aparitia leziunilor hemoragice uneori necroza

-amploarea manifestarilor locale la 10-12 ore dupa adm. Antigenului

-datorita acestei reactivitati oarecum mai intarziate fata de cele din reactiile de tip I si II, reactia de tip III a fost numita si reactia intermediara -> reactie intarziata

- dupa 24-48 ore fen. scad pana la disparitie si ele se datoreaza formarii acestor complexe imune ag-ac cu depozitarea lor in special la nivelul endoteliului vasc

-aparitia complexelor ag-ac sunt responsabile de declansarea complementului, cu aparitia subcomponentelor sist complement de tipul C3A, C5A ce nu au capacitatea enzimatica, dar care joaca rol important in fen. inflamatorii

-ele pot fi opsonine anafilotoxine, factori chemotactici

-atrag la locul de contact in special PMN neutrofile care incep procesul de fagocitoza al complexului ag-ac

-PMN sunt distruse ca in orice proces inflamator si pun in libertate enzime lizozomale, resturi :elastaze, catepsine, excesul de radicali liberi, de oxigen sunt cele mai agresive asupra endoteliului=> se formeaza o ...a peretelui capilar cu extravazare in interstitiu, cu acumulare de celule, fen locale ale unei reactii inflamatorii certe

-activarea cascadei coagularii, fen. frecvent intalnit in astfel de reactii

inflamatorii tipice duce la aparitia microtrombozelor cu activarea capilarelor vecine, ischemie si in final necroza

-adm. anticorpilor intradermica si antigene intravenos, se creeaza aceleasi complexe imune

-reactia e dependenta ca amploare de tipul anticorpilor injectati

-in prima reactie toate antigenele patrunse in orgm aveau capacitatea de a forma complexe imune pt ca anticorpii erau deja in ser, acum nr complexelor e limitat

-reactia are foarte putine corespondente clinice :alveolita alergica extrinseca, apare la persoanele ce inhaleaza cantitati crescute de prafuri organice, se mai numeste alveolita crescatorilor de pasari

-la cateva ore dupa inhalarea acestor antigene reprez de resturi de pene, fulgi, se produce o inflamatie acuta a cailor resp insotita de tuse, secretii abundente, dispnee, frison.

-mecanismul e cel al complexelor imune ce se localizeaza la nivelul mucoasei bronsice cu leziuni de tip inflamator, edematierea mucoasei bronsice, dispnee, producerea crescuta de mucus

-aceste modificari persista 2-3 zile simptomatologia se reduce in cateva ore

BOALA SERULUI

-a fost observata cand a aparut seroterapia, adm. de ser imun

-2 cercetatori germani la inceputul sec 20 au observat ca injectarea subcutanata a unui ser imun la copii difterici inducea un sd. :febra, artralgii, adenopatii, albuminurie si leucopenie

-serul imun obtinut de la animale de productie, calului i se injectau toxine difterice=>anticorpi antidifterici, se recolta ser, se purifica

-se formau complexe imune circulante cu depozitarea lor la diferite nivele, cel mai afectat e mereu ap. glomerular pt ca in final cea mai mare conc de complexe ajunge aici

-glomerulonefrita ce se instituie insoteste fen. de vasculita

-manifestarile sunt tranzitorii si in 24-36 ore se remit

-seroterapia pt difterie si tetanos, vaccinarea profilactica ce incepe la noi in tara din primele luni de viata :vaccin triplu DTP(diftero-tetano-pertusis)

REACTIA DE HIPERSENSIBILITATE DE TIP IV (tardiv)

-e total diferita de primele trei, datorita mecanismului, fen. chimice tarzii

-1,2,3 sunt reactii imune in care afectorul era de tip umoral -anticorpi, dar aici limfocitul T citotoxic e efector

-modelul clasic al hipersensib de tip IV e fen. Koch (a descries bacilul TBC)

a observat ca injectarea intradermica a unei culturi de bacil TBC la cobaii care avusesera TBC=> aparitia unei induratii locale cu tumefactie si hiperemie intense in jur

-ulterior a observat ca injectarea intradermica la om a tuberculinei produce aceleasi fen. daca persoana respectiva are inf.. cu bacilul Koch ->metoda de diagn, reactia se datoreaza limfocitului T citotoxic

-antigenul (tuberculina secretata de bacilul Koch) e endocitata de macrofag, sufera prelucrarea antigenica si apoi e prezentata limfocitului T prin intermediul complexului major de histocompatibilitate de tip 1 sau 2

-realizarea legaturii receptor T-ag e mereu in astfel de reactii controlata printr-o a 2 a legatura receptor CD4, CD8 si molecula complexului major de histocompatibilitate de tip 1 si 2

-apare activitatea intensa a limfocitului cu eliberare in cantitati impresionante de mediatori :interleukine,.  toate sunt responsabile de aparitia fen. locale dupa 24-48 ore de la adm. antigenica

-dupa 72 ore fen. se remit, adm. antigenelor la o sapt dupa o astfel de reactie de tip IV, va face ca manifestarile locale sa apara intr-un interval de timp mai scurt sub 24 ore

-la persoanele care nu au avut TBC nu apare nimic

=curs 9=

SOCUL

=curs 10=

FIZIOPATOLOGIA SOCULUI-continuare

Modificari adaptative

-socul=reactie din partea orgm la o agresiune de mare amploare determinata de un agent socogen

1.modific cardiovasc -apare pericolul prabusirii TA si al instalarii

colapsului :

a)modific adaptative ale circ periferice -sunt 2 :reducerea volumului patului vasc si cresterea vol sangvin circulant

-se gasesc sub impulsul unor descarcari masive de catecolamine datorita faptului ca agentul socogen interactioneaza cu caile neuroendocrine (patul vasc = arborele circulator)

-catecolaminele au efect vasoconstrictor, doar pe vasele mici reducand diametrul unui nr crescut de vase => volumul acestor vase se va reduce cu cat diametrul va fi mai mic cu atat rezistenta vasc va fi mai mare si TA va fi mentinuta aproape de normal

-vasoconstrictia nu e uniforma, e dependenta de cant de catecolamine revarsate si de alfa receptorii adrenergici, deci primele teritorii afectate vor fi cele bogate in receptorii alfa

-daca descarcarea catecolaminelor persista vor fi afectate noi teritorii de vasoconstrictie(extinderea sa in soc se face in pata de ulei)Tendinta TA este de convergenta a tensiunii sistolice si diastolice.

-teritorii afectate : splahnice-ficat, intestin, stomac, splina, rinichi,tegument, plaman, (cord, creier-saraci in alfa receptori)

-astfel se realizeaza o redistributie a DC catre organele vitale(cord, creier) protejate timp indelungat

-primele organe afectate vor prezenta cele mai avansate leziuni

-zone intregi de circ capilara sunt scoase din circuitul vasoconstrictiei puternice la nivelul metaarteriolelor, sfincterul pre/postcapilar se inchide, se creeaza un baraj

-exprimarea clinica a vasoconstrictiei  : paloare, tegumente reci, transpiratii reci, oligurie

-acest mecanism de reducere a patului vasc=deschiderea sunturilor arterio-venoase

Cresterea volumului sangvin circ

-se face rapid ca urmare a catecolaminelor prin mobilizarea sangelui din depozite ;tegum, splina, ficat.Este adus un vol de 300-500ml de sange cu masa eritrocitara importanta in circ

-se face pe o cale si mai lenta :apa interstitiala tinde sa treaca in vas,

acest schimb intercompartimentar este sustinut si devine eficient doar daca exista o sinteza proteica suficienta :1g albumina->12ml apa, dar acest proces este lent si anevoios, necompensator, poate apare in prima parte a socului.

Sinteza are loc la ficat, iar ficatul e primul afectat de vasoconstrictie,

hipoxie, reducerea activitatii hepatice

b)modificarea activitatii cordului-se realizeaza prin infl

catecolaminelor, creste forta de contractie a fb miocardice, creste forta de contractie a cordului

-creste DC care contribuie la cresterea TA cu tendinta de convergenta

Socul=tulb vasc cu repercursiuni rapide la nivel de interstitiu si celular cu manifestari severe de hipoxie.

2.modific la nivelul microcirculatiei- se instaleaza o vasoconstrictie mai

puternica la capatul arterial, dar si venular, deci sangele stagneaza in capilar

-capilarele se deschid in functie de metabolismul tesutului, intra sange, la capatul venular intra lichid interstitial

-la conc de O2 capatul arterial se inchide, creste pesiunea hidrostatica si schimburile se fac mai usor, dar metabolismul celulelor consuma O2, iar de la un nivel al hipoxiei sunt stimulate mastocitele de langa capatul arterial care elibereaza histamina pt deschiderea sfincterului precapilar

-in soc cantitatea de catecolamine e foarte mare, sfincterul precapilar e inchis, iar cantitatile de histamina sunt insuficiente.Hipoxia persista peste limita vitala, noi cantitati de histamina sunt descarcate, produsii de metabolism vor realiza in aria capilarului respectiv un grad mare de acidoza

-acidoza si histamina ajung la valori considerabile si deschid capatul arterial al capilarului, sangele intra cu putere in capilar, resimtita de peretele capilarului ca o lovitura de berbec

-are loc o efractie a peretelui capilar datorita presiunii sangelui si cantitatii mari de histamina care permeabiliteaza capilarul prin realizarea de goluri interendoteliale, iar capatul venular este inchis

-volume mari de lichid pot patrunde in interstitiu si se pierd lichide, socul isi schimba radical evolutia

-daca mijloacele adaptarii proprii sau terapeutica impusa nu e corecta, socul evolueaza spre moarte.

-distrugerea celulara masiva-metabolismul devine anaerob fermentativ, se elibereaza compusi acizi

-mecanismele compensatorii de sist tampon sunt suprasolicitate :acidoza locala->acidoza metabolica directa ce afecteaza miocardul contractil si modificarile de permeabilitate

-enzimele lizozomale eliberate in cantitati mari distrug membranele celulare, apar in interstitiu, are loc un fen de autodigestie cu moarte celulara si moarte interstitiala

-toate liniile metabolice sunt afectate :

I. Este metab glucidelor-daca la inceput exista o glicogenoliza crescuta=> hiperglicemie, in soc rezervele de glucagon sunt epuizate, apare o criza progresiva a valentelor energogenetice, ca urmare a hipoxiei glucoza nu se mai metabolizeaza complet, ci doar pana la ac lactic care va fi eliberat in cantitati mari ;afectarea metabolismului glucidic este principalul element al acidozei

II. Metab lipidic- contribuie la cresterea acidozei, in criza descarcarea de catecolamine care activeaza 3-glicolipaza cu eliberarea unei cantitati mari de agenti liberi ;la nivelul ficatului in mod normal se metabolizeaza in corpi cetonici,care progresiv sunt in cantitati din ce in ce mai mari, o parte din corpii cetonici sunt folositi in arderi, nu pot fi neutralizati in totalitate si astfel cresc acidoza

III. Metab proteic-apare un catabolism exagerat si o sinteza progresiva=> aminoacidemie si amacidurie ;scaderea albuminei care va retine din ce in ce mai putina apa intravasc=>proteinemie scazuta prin albuminemie scazuta

IV. Metab hidroelectrolitic-va fi afectat datorita proteinelor scazute ;cel hidric prin schimburi intercompartimentare va fi grav afectat ;in fazele avansate apa trece din interstitiu in vas datorita permeabilitatii patului vasc si scaderii albuminemiei apare o trecere masiva a lichidului in interstitiu ;membrana celulara este instabila in soc, datorita modificarilor metabolice, apare o patrundere pasiva a Na in celula cu iesirea K ;alaturi de Na patrunde si Cl=>NaCl care atrage apa din interstitiu, apoi din vas in interstitiu=>celula e balonizata, pompa Na-K e afectata.Fen s. n. transmineralizare ;daca hipoxia nu ajunge la valori critice hiperpotasemia determina perturbari severe in special asupra miocardului : stop cardiac, tulb severe de ritm

ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC IN SOC

-in primele faze sistemele tampon echilibreaza aciditatea interstitiala, dar

pe masura ce socul avanseaza sistemele tampon nu mai fac fata unei agresiuni acide severe venite pe toate liniile metabolice intermediare ;se instaleaza starea de acidoza metabolica decompensata

ECHILIBRUL FLUIDO-COAGULANT IN SOC

-in conditii normale sangele este fluid datorita ech. coagulare-fibrinoliza, in soc intervin factorii de initiere a coagularii inca din fazele precoce: hypoxia si acidoza si staza pe o perioada mare de timp la nivel capilar

-chiar daca sfincterul precapilar se deschide, cel venular ramane inchis, apar microtrombi in capilar, exista riscul ca acesta sa fie obturat de microtrombi si reperfuzia capilarului nu se mai poate realize

v     Ficatul-e stimulat prin sinteza factorilor de coagulare, se incearca reperfuzarea capilarului prin procese de fibrinoliza, pe o perioada de timp acest ech se pastreaza, dar daca hipoxia creste apare CID in conditiile in care sinteza hepatica e profund afectata :nu mai sintetizeaza proteine, fact de coagulare, incapacitatea de a detoxifia, se instaleaza IH

v     Plamanul-are un rol important in ech acido-bazic, modificari ale capilarelor se intalneste si in parenchimul pulmonar :imbibatie interstitiala masiva cu reducerea compliantei pulmonare => dispnee progresiva cu perturbari de hematoza si instituirea IR

v     Rinichi-are rol in mentinerea ech acido-bazic ;afectat profund in soc :vasoconstrictie cu hipoxie, cu reducerea filtratului glomerular si intensificarea metabolismului proteic in sens catabolic;in scurt timp IRA progreseaza cu valori mari alr creatininei si ac uric

v     Cordul si creierul-sunt afectate in final, datorita fen de redistributie sunt favorizate initial,dar nu fac fata tulb metabolice.Acidoza perturba activitatea cardiaca si cerebrala, se instaleaza acidoza sistemica necompensata.SNC intra in stare de coma, socul are coma la sfarsit.

=curs 11=

FIZIOPATOLOGIA HEMATIEI

-variatii de nr. :poliglobulii, anemii

-explorarea sd anemic :inspectia tegum si mucoaselor-paloare de diferite nuante si o hemoleucograma completa

-intervin :-regimul alimentar, carente, sangerari, AHC-hemofilie, siclemie

-palpare-splenomegalie

-auscultatie-sufluri sistolice fine se aud la focarul mezosistolic

-paraclinic :HLGrama :Hb, Ht, nr eritrocite, HEM, CHEM, VEM= marime : macrocitara, microcitara, normocitara, culoare :normocroma, hipocroma

=>anemii normocrome, macrocitare ;hipocrome, microcitare ;normocroma, normocitara ->frotiu, sideremie, capacitatea de legare a Fe

ANEMIILE MEGALOBLASTICE

-anemii normocrome, macrocitare

-se caracterizeaza prin precursorii eritrocitelor mari-megaloblasti si eritrocitelor cu volum mare-macrocit

-se datoreaza unor deficite de coenzime care participa la sinteza de Hb : deficit de ac folic si vit B12

-sunt subst necesare maturarii precursorilor eritrocitari, a eliminarii de cromatina nucleara

-lipsa lor=>deficit in sinteza de ADN nuclear cu formarea la nivelul precursorilor a unui nucleu mic in contrast cu stimularea sintezei de ARN, citoplasma se dezv in exces=>precursor cu volum mare, citoplasma abundenta, nucleu mic=caracteristicile megaloblastului, iar forma matura care trece in sange =macrocit

-HEM, CHEM sunt normale

-macrocitul la trecerea prin splina:

1. ofera o supraf mai mare de atac macrofag

2. timpul de trecere e mai lung si sunt supuse indelung atacului

3. viata mai redusa prin liza crescuta

-este o anemie prin deficit, prin liza

Clasificare :anemie megaloblastica prin deficit de :ac folic sau vit B12= deficit primar(anemia Biermer) sau deficit secundar

Cauzele anemiei megaloblastice prin deficit de vit B12

1. lipsa de factor intrinsec Castle-glicoproteina secretata de celula parietala prin stimularea de catre HCl

-se leaga de vit B12 si se absoarbe la nivelul ileonului terminal, se aseaza pe vilozitatile intestinale, pH=6,8-7, sub actiunea Cu si Mg se desfac legaturile si vit B12 trece in sange, este preluata de o alta proteina de transport- transferina 2, ajunge la ficat, se metabolizeaza, este eliberata in sange sub forma de enzima activa, circula singura pana la maduva hematogena unde isi exercita rolul de coenzima in sinteza ADN nuclear

-lipsa de factor Castle favorizeaza distrugerea vit B12 de pH gastric intestinal si de flora intestinala

2. lipsa de aport
3. malabsorbtie

Anemia megaloblastica primara-este o anemie hemolitica de tip autoimun, autoanticorpii anticelulei parietale actioneaza printr-un mecanism de tipul hipersensibilitatii II-citotoxicul.Anticorpul se fixeaza pe antigenul celulei parietale si modifica functiile, inhiba sinteza de factor intrinsec

-ex. tiroidita autoimuna, dar functia e stimulata

-s-a evidentiat alt autoanticorp antifactor intrinsec, se leaga de factorul intrinsec competitiv cu vit B12

Anemia megaloblastica prin deficit secundar de vit B12

-carenta

-ceai fierbinte(gastrita de tip atrofic=>aclorhidrie)

-ulcerul operat(rezectii gastrice)

-boala Crohn-ileita terminala, edem inflamator

-fistule digestive ileocolice-scurtcircuitarea ileonului

-toate :sd de malabsorbtie, tulb de tranzit

Cauzele anemiei megaloblastice prin deficit de ac folic

-sunt secundare

-prin lipsa de aport, tulb de absorbtie, eliminari accelerate, crescute, consum crescut

-anemia de cauza secundara mixta-marii bautori datorita deficitului alimentar

-examen clinic :inspectie - tegumente galben pai

-sd neurologice=parestezii, tulb de sensibilitate, de mers, acestea fac distinctia dintre deficitul de vit B12->glosita Hunter si deficitul de ac folic

=curs 12=

Anemii hipocrome microcitare

-VEM sub limita inf, iar HEM scazut

Anemia feripriva-scade cantitatea de Fe, elemental essential in procesele metabolice care duce la sd anemic

-VN Fe=4-6g, poate fi si donator si primitor de electroni,60-70% Fe se gaseste in Hb, iar 30-40% Fe in mioglobina(piept de pui-alb, piept de porumbel inchis la culoare pt ca zboara)

-Fe functional(enzime :catalaza, peroxidaza, citocromi)

-depozite :ficat, splina

-Fe se absoarbe in duoden si in prima portiune a jejunului, in sange circula legat de transferina, ajunge la maduva si este folosit in sinteza Hb

-organele au mecanisme de reglare a absorbtiei, reciclarii, transportului si depozitarii, dar nu al excretiei Fe, excesul de Fe din alimentatie se depune pe vilozitatile intestinale si se elimina prin fecale, prin descarcare fiziologica.

-anemia feripriva cea mai frecventa, are cea mai mare incidenta

-EPICTET-trat sd anemic se facea cu pilitura de Fe

-astazi incidenta anemiei feriprive este in cantitate mare, dar spre deosebire de sec 12, 13-17, 18 incidenta a scazut s.n. cloroza(alb ca varul)=> necesitati crescute la pubertate, menstruatie, alimentatie necorespunzatoare, purtau corset-presiune pe abdomenul sup si impingea organele in sus : ficat, stomac, reflux gastroesofagian cu ragade fine ce sangerau cronic ;la prima menstruatie iesea in evidenta sd anemic

-cauza cea mai importanta=sangerarea cronica=1-2ml pe zi cel putin 2-3 luni =>sd anemic prin lipsa de Fe

Cauzele sangerarii cronice

a) hemoragiile tubului digestiv :epistaxis repetat, gingivoragii, leziuni esofagiene datorita afectarii benigne sau maligne, esofagite de reflux, gastrite hemoragice, ulcere gastroduodenale, cancere gastrice, ileita terminala, diverticuli

NU-rectocolita ulcerohemoragica, cancer de colon, fisuri anale, hemoroizi

b) deficit alimentar ;-consum exagerat de vegetale/spanac-Fe nu se absoarbe, continut crescut in Fe :carne, fructe de mare, prune uscate, mere uscate, organe ;alimente ce faciliteaza absorbtia Fe :vit C,ac citric, iar cele care reduc absorbtia Fe :arborele de ceai cu ac .sau cola

c) rezectii gastrointestinale, tulb de tranzit, fistule gastrojejuno-ileale

-Instalarea unui sd anemic necesita mult timp datorita rezervelor

Stadializarea anemiei feriprive

I. rezervele de Fe incep sa fie golite datorita pierderii cronice sau alimentatiei deficitare, absorbtiei scazute, cresterii nevoilor de Fe, capacitatea de legare este crescuta ;maduva este intacta depozitele nu sunt epuizate, exista Fe suficient pt hematopoeza provenit din hemoliza fiziologica, absorbtie si depozitare

II. depozitele s-au epuizat:stadiu scurt=preclinic, absorbtie crescuta, capacitate de legare scazuta, periferie-normal=120 zile, maduva afectata :blastocite de forme si marimi diferite predominant mici cu incarcare Hb scazuta, trimise in periferie (reticulocite=1-2 zile)

III. stadiul 3-in periferie :anizocitoza=modific de marime, poikilocitoza= modificari de forma, anizocromie=incarcarea cu Hb diferita~de la inceperea unei hemoragii cronice si pana la instalarea sd anemic, peste 3 luni

Anemia feripriva se instaleaza lent, gradat, pe masura ce sangerarea continua gradul anemiei sporeste, pacientul are timp sa se acomodeze :mai putina Hb si face efort fizic mai mic(Hb=6-8g/dl)

-primul gest :contra sursei de sangerare, daca nu tii pacientul sub observatie, schema dureaza 2-3 luni, dupa 3 luni se simte bine, dar recidiveaza

-hemoroizi=>tromboza hemoragica cu durere mare

-tumora=>sangerare mare

-copil de 2-4 ani-frecvent deficit de dieta, lapte de capra scade Fe, mai caloric decat laptele de vaca, mai bine tolerat ca laptele de oaie

-clinic :par uscat, friabil, platonikie, koilonikie acestea datorita hipoxiei cronice

-tulb psihica=pervertirea gustului(pamant, creta, fecale, gheata, argila)

-la pubertate carenta de Fe, obiceiuri alimentare, cola, cafea

ANEMIA SIDEROBLASTICA

-producerea de sideroblasti la nivel medular

-sideroblast=blast eritrocitar care contine in citoplasma depozite de Fe

a.       anemia congenitala mai rara, apare intotdeauna la baieti, cauza pare a fi o perturbare a metabolismului Fe, la nivel mitocondrial sau o perturbare in legarea ionilor de Fe in molecula de Hb

b. anemia dobandita-idiopatic sau secundar

=curs 13=

FIZIOPATOLOGIA LEUCOCITULUI

-populatie heterogena dpdv al originii si caracteristicilor morfofunctionale

-VN=4000-9000 elem/mmc->11000(Guyton)

-este alc din 5 tipuri de leucocite :neutrofile-65% , bazofile-1% , eozinofile-4%, monocite-4-8% , limfocite-28-30%

-patologia cuprinde tulb cantitative si calitative

-Tulb. cantitative- traduse prin cresterea sau scaderea nr total de leucocite, sunt congenitale sau in cadrul unor limite fiziologice, fie asociatia altor boli

-cele mai studiate :neutrofile, eozinofile, bazofile si limfocite

-scaderea neutrofilelor=neutropenie ;granulocitopenie si agranulocitoza, desi semantic sunt diferite dpdv pathogenic sunt egale, adica scaderea nr de neutrofile sub 1600 celule/mmc

-pe frotiu de sange MGG se observa cu obiectivul de imersie, se numara tot ce inseamna globule albe si cand nr total de celule este 100 se vede cat au fost neutrofile si se obtine valoarea procentuala.Din nr total de leucocite(Burker-Turke) se calculeaza procentul obtinut,se are o numaratoare de leucocite si o formula leucocitara.

-neutropenia :infectii, trecerea prin boala se face cu mare greutate,<700-800 elem/mmc faciliteaza instalarea unor germeni nepatogeni sau cu patogenitate redusa, poate fi consecinta scaderii producerii de celule la nivelul maduvei osoase hematogene sau pierderii exagerate la periferie

-pseudoneutropenia :ca urmare a cresterii compusilor neutrofilici in dauna neutrofilelor circulante, scaderea neutrofilelor prin utilizarea periferiei exagerate apare in primele faze ale unor procese inflamatorii severe

-scaderea neutrofilelor datorita diminuarii productiei care se datoreaza unei granulocitopoezei ineficiente sau a unor procese proliferative medulare

-exista o varietate larga a tipurilor de neutropenii, cea mai utilizata clasificare FINCH=>5 categorii principale:tipul I->V

-cea mai frecventa TIPUL I care ca si cauza principala este expunerea la radiatia ionizanta cu lezarea implicita atat a celulelor stem pluripotente cat si a precursorilor mieloizi

-expunerea cronica la doze mici de radiatie ionizanta are aceleasi efecte cu expunerea unica la doza mare, neutropenia instalata este de grade variabile de la usor asimptomatica la foarte sever

-evolutia cand neutropenia nu este foarte severa, de lunga durata si modul de rezolvare a neutropeniei este imprevizibil.Uneori se vindeca, alteori reprezinta o forma de trecere catre un sd mieloproliferativ

-nu s-a putut stabili o corelatie intre tipul si doza de radiatie ionizanta si timpul si severitatea neutropeniei

-alti factori etiologici :adm unor droguri, apare si actiunea toxica directa a drogului fie pe celula stem sau la nivelul unor precursori mieloizi foarte tineri

-chimioterapicele-producerea neutropeniei previzibile, niciodata un medic chimioterapeut nu va incepe un trat cand neutrofilele circulante sunt scazute ; aceasta medicatie actioneaza in moduri diferite la nivel medular :intrerupe sinteza de ADN celulelor mieloide tinere, ataca si rup fusul mitotic impiedicand diviziunea, blocheaza sintezele proteice

-in final scaderea nr de neutrofile pana la <1000elem/mmc

-cloramfenicolul-implicat in deprimarea cresterii de celule mieloide tinere, dar si in transformarea blastica a limfocitelor

-fenilbutazona, sulfamide, derivati fenotiazidici

-uneori droguri de acelasi tip induc neutropenie si modificari blastice limfocitare cu sd preleucemice sau leucocite clare

TIPUL II

neutropenie ce apare ca urmare a eliberarii in periferie a unor neutrofile immature, mari(monocit->limfokina MAF->mare)

-se datoreaza unor defecte la nivel medular, in sinteza AND-ului, sunt nesegm cu nucleu mic, citoplasma multa, mai mare care vor fi distruse in periferie (anemie megaloblastica)

-cauza este lipsa vit B12(vezi anemia megalo)

TIPUL III

-apare datorita distrugerii exagerate sau utilizarii periferice crescute

-are cauze multiple :aparitia unor anticorpi antileucocitari care duc la distrugerea leucocitelor printr-un mecanism asemanator hipersensibilitatii II ; producerea unor toxine :leucotoxine care vor determina reducerea duratei de viata ale leucocitelor periferice

-cauzele apararitiei anticorpilor antileucocitarieste incomplet elucidat, dar exista unele droguri, aminopirina capabila sa induca neutropenie pe aceasta cale

TIPUL IV

-o forma a sd neutropenic cu etiopatogenie complexa, fiind o combinatie a primelor 3 tipuri

-reducerea exagerata a granulopoezei si scurtarea duratei de viata a neutrofilelor circulante

TIPUL V

-o pseudoneutropenie datorita faptului ca reducerea nr de neutrofile circulante apare ca urmare a cresterii compusului marginal neutrofilie, compusilor de stocare

-eliberarea se face anevoios datorita unor cauze necunoscute

-odata intrate in compusul marginal raman sechestrate pt o perioada lunga

Exista o alta serie de neutropenie:

a) agranulocitoza genetica infantila-o boala congenitala cu manifestare clinica de la nastere, nou-nascutul in foarte scurt timp va prezenta:febre, infectii cutanate, furunculoza datorate unor neutropenii severe asociate in timp cu o hipergamaglobulinemie

-daca ar fi FINCH->tipul I pt ca se observa oprirea la promielocit sau mielocit

-boala severa, supravietuirea imposibila, numai intr-o atmosfera sterila pt ca raspund exagerat la oricare fel de germen

-terapia-transplant medular

b) neutropenie familiala benigna - boala congenitala = reducerea nr de neutrofile, exagerat

-evolutii care se insotesc de infectii intercurente

NEUTROCITOZA=Neutrofilia

-apar prin cresterea nr de neutrofile eliberate medular, cresterea duratei de viata a neutrofilelor circulante

-se cunosc 2 entitati:

a) o crestere rapida si de scurta durata prin mobilizarea neutrofilelor din compartimentul marginal si scaderea prin cresterea diapedezei neutrofilelor din maduva hematogena;apare fiziologic in efort fizic brusc, emotii intense sau prin actiunea medicamentelor-hidrocortizonul

b) cresterea lenta de durata lunga=eliberarea neutrofilelor din maduva prin diapedeza

ex.-procese inflamatorii cand se produce o manifestare sistemica leucocitoza cu neutrofilie si devierea la stanga a formulei

EOZINOFILUL

-este o celula sangvina atipica, este granulocit, dar nu este fagocit, desi joaca rolul de fagocit=fagocitoza de vecinatate prin distrugere si prin alipirea limfocitului de parazit

-rol important in procesul inflamator datorita echipamentului enzymatic bogat

Eozinopenia

-scaderea nr de eozinofile<50 elem/mmc

-2 mecanisme principale:-a)mecanismul neurohormonal

-b)mecanismul neuroimunologic

a)-hipersecretia hormonilor glucocorticoizi secundar stresului datorita stimularii axului hipotalamo-hipofizar-corticosuprarenala

-aceeasi hormoni inhiba proliferarea, maturarea precursorilor medulari sau inhiba diapedeza eozinofilelor tinere in circ

-hormonii adm brusc si in cantitate mare=>migrarea eozinofilelor circulante

spre interstitiu cu fragilizarea membranei eozinofilului, cu distrugerea premature.

-testat prin testul THORN:se adm un corticoid la pacient, se asteapta 2 ore, eozinofilele scad brusc prin impingerea lor in interstitiu si fragilizarea membranei

b)-mecanismul immunologic-explica scaderea eozinofilelor in perioada initiala a reactiei anafilactice, scaderea eozinofilelor datorita migrarii masive a eozinofilelor catre focarele de reactii alergice

-se intalnesc in stress, in reactia de hipersensibilitate I initial, eozinopenia asociata neutropeniei de tip I Finch prin actiunea radiatiilor ionizante asupra precursorilor

Eozinofilia-cresterea nr de eozinofile >450elem/mmc

-mecanisme:exacerbarea eliminarii eozinofilelor din compartimentul medular prin facilitarea diapedezei, diminuarea trecerii eozinofilelor spre interstitiu, de obicei este consecinta unor factori chemotactici eliberati de mastocit in procesul inflamator

-ex. O eozinofilie:=450-600elem/mmc:parazitoze, cisticercoza, hidatioza

=1000elem/mmc:giardioza, toxoplasmoza

=exagerata 2000-3000elem/mmc-filarioza, ascaridioza

=boli alergice:astm, bronsita, sensibilitate la medicamente

=boli de colagen cu o exceptie LES

=tumorile maligne :ovariene, renale, bronsice

=eozinofilie familiala-rara, congenitala, fara cauza certa, izolata cu evolutie cronica, ce apare in primul an de viata.

=curs 14=

SD MIELOPROLIFERATIV

-in 1951 numele a fost introdus in literatura medicala de William Dameshek care a condus o perioada jurnalul medical ``Blood`` pt a desemna un grup de afectiuni ale maduvei osoase hematogene, in care apare o proliferare celulara exploziva, anarhica, necontrolata

-cu timpul acest concept a devenit un concept fiziopatologic major ce porneste de la ideea patologiei maduvei osoase hematogene si se bazeaza pe premiza ca bolile incadrate in acest sd. sunt determinate in principal de o anomalie/defect la nivelul celulei stem

-se pare ca fie celula stem pluripotenta, fie cea de serie, datorita unei tulb in care feet-back-ul e practic alterat, scapa de sub controlul proliferarii normale si incepe sa creeze o clona celulara cu multiplicare excesiva, clona ce din acest moment practic preia controlul in maduva

-maduva e practic invadata, iar degenerarea e atat de mare incat nu rare sunt cazurile cand se constituie centre secundare proliferarii extramedulare, de obicei la nivelul splinei, ficat, ggl

-toate bolile au 2 caractere cunoscute

1. au etiologie necunoscuta

-cu toate acestea se observa ca apar dupa unele evenimente, nu exista neaparat o legatura :

a.       expunerea la radiatiile ionizante

b. trat citostatic

c.       deficit de G-6-P dehidrogenaza

-totusi pt ca aceste evenimente nu pot fi identificate la un nr mare de pacienti

nu sunt cateodata prezente in istoricul pacientului, face ca etiologia sa fie inca necunoscuta

-o perioada a fost conceptul de boala genetica

2. toate prezinta o hipercelularitate medulara,dar cu predominenta

de obicei a unei singure serii, rosie, alba, trombocitara

3. in toate aceste boli centrul medular al productiei celulare isi

depaseste limitele, se extinde odata cu evolutia bolii si la focare extramedulare

4. aceste boli au caracter clonal, adica odata aparut defectul la

nivelul celulei stem apare o multiplicare excesiva a unei clone de celula

5. in evolutia lor imprevizibila, ondulanta de obicei in crize blastice,

poate sa apara o forma intermediara de boala, forme de tranzitie spre un sd. leucemic pur, acut, aceste forme heterogene fac dificil diagn, conduita terapeutica si rezervat prognosticul

-boli :

I. trombocitemia esentiala

II. LGC

III. Mielofibroza idiopatica

IV. Policitemia vera

Trombocitoza esentiala

se caracterizeaza prin cresterea exagerata a nr. de trombocite, de obicei peste 600000/mm3

-la nivel medular apare o hiperplazie cu predominenta liniei megacariocitare, cu aparitia precursorilor anormali, mari de obicei agrega 3-4 dand impresia unei singure celule

-in crizele blastice, proliferative, precursorii megacariocitari apar in sangele periferic

-boala apare aproape mereu in absenta unei secretii crescute a trombopoetinei

-valorile plasmatice ale horm sunt normale sau paradoxal scazute in crizele blastice

-studii genetice efectuate pe trombopoietina au aratat ca... receptorilor trombopoietinici de pe suprafata receptorilor e mult scazuta si se pare ca afinitatea receptorilor pt hormon e mult scazuta

-ideile initiale de defect al receptorilor trombopoietinici au fost infirmate

-boala e diagn in criza blastica de obicei si are simptomatologie generala : astenie, fatigabilitate, scaderea greutatii corporale, inapetenta, hepatosplenomegalie => la toate bolile din sd. mieloproliferativ

-caracteristici :sd ocluziv vasc, sd hemoragic, apar datorita defectului functiei trombocitare

-2 cauze pt sd ocluziv vasc : trombocitemia si poliglobulia asociata

-cele mai frecvent atinse teritorii : cel al extremitatilor, tulb de coloratie, a tegumentelor, acrocianoza, sau in momentul obstructiei acute a unui vas mare apare ischemie pana la necroza

-teritoriul - cerebral :cefalee, vertij

- miocardic :infarct

-miocardic acut: IMA

Leucemia Granulocitara Cronica

apare datorita unei productii exagerate de precursori mieloizi la nivelul maduvei hematogene cu dezv precoce a focarelor extramedulare, proliferari cu invazia periferica si in tesuturi a precursorilor, invazie ce determina crizele blastice

-aceste boli afecteaza copilul mic sub 10 ani sau adultul tanar 30-40 ani

-evolutia e cronica cu crize blastice proliferative, dar cazurile de transformare in criza in sd leucemic pur sunt frecvente

-boala e asociata frecvent cu anomalia cromozomiala (fi)

-boala e descoperita rapid, ca urmare a hepatosplenomegaliei, acest fapt aratand precocitatea focarelor proliferative extramedulare si activitatea lor intense

Policitemia Vera (boala Vaquez)

- Vaquez-cardiolog francez

-e o tulb mieloproliferativa caracterizata printr-o crestere excesiva a hematiilor

-valoarea elementelor celulare proliferative e mai mare de 6 milioane/mm3. odata cu ea creste si Ht si valoarea sangelui total

-mai des boala e insotita de trombocitemie si leucocitoza, cu aspect de panmieloza ce in cadrul bolii Vaquez apar afectiuni la nivelul celulei stem pluripotente

-apar focare proliferative extramedulare, dar nu asa precoce ca in LGC, boala evolueaza in crize blastice, media de varsta de peste 50 ani, se observa o oarecare preponderenta spre sexul feminin

-debutul bolii : sd mieloproliferativ, rar cu scaderea geutatii, inapetenta, astenie generala

-o particularitate ar putea atrage atentia mai devreme : eritroza fetei(facies poliglobulic)

-sd acut ce duce de obicei la diagn e zgomotos si e fie un accident vasc de tip trombotic, fie un sd de IRA, ca urmare a nefroangiosclerozei toxice induse de cilindrii hemoglobinurice

-hepatosplenomegalia ramane constanta dupa ce apare si e dureroasa

-biopsia medulara arata o hiperplazie excesiva cu predominenta seriei eritroide, cu dislocarea maduvei galbene ce treptat se prezinta sub forma unor mici insule

Mielofibroza idiopatica

-boala foarte rara cu aparitia unei dezv excesive la nivelul focarelor medulare a fibrozei idiopatice si inlocuirea maduvei hematogene

-se insoteste de panmieloza, focarele extramedulare hematopoietice se dezv excesiv, iar in periferie apar de obicei precursori ai tuturor liniilor, desi sunt de morfologie normala, au o functie defectuoasa, ceea ce face ca sd infectios sa apara frecvent asociat bolii

-e o boala care prezinta forme de tranzitie cele mai numeroase si de obicei potential de transformare maligna pura cel mai mare

=curs 15=

METABOLISMUL LIPIDIC

lipidele reprezinta un grup heterogen de subst care contin in structura lor acizi grasi sau care pot forma esteri cu acizi grasi

-acizii grasi sunt :

1. saturati :palmitic, stearic, arahidic

2. nesaturati :oleic, linolenic, linoleic, arahidonic=acizi esentiali pt ca nu pot fi sintetizati in organism, dar sunt indispensabili vietii

-acizii grasi sunt prezenti liberi sau in forma esterificata ai glicerolului formand triglyceride si fosfolipide, esterificati cu cholesterol formand esteri

Trigliceridele(grasimi neutre)

-formate din legarea a 3 molec de acizi grasi la o molecula de glycerol

Fosfolipidele=rezulta din asocierea la molecula de glicerol a 2 molec de acizi grasi si 1 molec de acid fosforic, se fixeaza o baza azotata colina ?, serina, etanolamina

-cele mai complexe sunt sfingomielinele

Sterolii-colesterolul intra in structura membranelor celulare, horm steroizi, acizi biliari, vit B

Forme de transport ale lipidelor

-lipoproteine=>lipidele sunt transportate in plasma de diferite fractiuni proteice rezultand lipoproteinele=macromolecule formate din lipide, proteine si glucide astfel se formeaza forma circulanta a lipidelor

-chilomicronii=forma de transport a trigliceridelor exogene

-VLDL(pre beta lipoproteine)=transporta in special trigliceride endogene, transporta 15% din lipide ;format din lipide 60%, proteine 10%

-LDL(beta lipoproteine)=transporta 70-80%d din lipide :colesterol esterificat sau liber ;exista o anomalie ereditara a beta lipoproteinelor=ACANTOCITOZA

-HDL(alfa lipoproteine) contin 50% lipide, 1-2% glucide, 40-50% proteine, transporta 20-30% din totalul de lipide din plasma

-LDL+VLDL=au cel mai important rol aterogen

-HDL=se presupune a avea un rol antiaterogen

Hiperlipemia reprezinta cresterea V.N. a colesterolului si/sau trigliceridelor

Hiperlipoproteinemia se defineste calitativ pe nemancate, se evidentiaza in plasma chilomicroni sau VLDL ;si cantitativ =LDL si/sau VLDL depasesc VN ale decadei de varsta indiferent de sex

Clasificarea hiperlipidemiilor :

1. hipercolesterolemii esentiale, nu si cresterea trigliceridelor, serul pacientului este clar

2. hipertrigliceridemii asociaza si o hipercolesterolemie, serul este lactescent

3. hiperlipoproteinemii dobandite asociaza ser lactescent

-se considera ca un ser este patologic deca este gasit la un pacient ``a jeun`` si la care postul alimentar nu a depasit 12 ore

Dislipidemiile

-2 grupe :primare sau secundare care sunt asociate altor afectiuni

-Clasific celor primare :

1. dupa aspectul serului:clar sau lactescent

2. dupa concentratia de colesterol si trigliceride

Dislipidemii de tip I - nivel plasmatic crescut de chilomicroni, ser lactescent

Dislipidemii de tip IIa- sunt crescute betalipoproteinele in ser, serul este clar

Dislipidemii de tip IIb - pre betalipoproteinele si betalipoproteine, ser

lactescent

Dislipidemii de tip III - prezenta colesterolului crescut si trigliceridelor, ser

Opalescent

Dislipidemii de tip IV - poate prezenta fie numai pre beta lipoproteine, ser

opalescent sau chilomicroni si pre beta lipoproteine, ser

lactescent

Tipul I- apare prin deficit de lipoproteine, lipaza

-caracterizat de aparitia unui ser laptos pe nemancate si hipoproteinemie de durata postprandial

-lactescenta plasmei este datorita incetinirii epurarii trigliceridelor alimentare

-plasma lasata la 40 grd va forma un strat cremos superior

-clinic :hepatosplenomegalie, xantoame, dureri abd

Tipul II- cresterea 500mg%, trigliceride usor crescute, ser clar, cea mai frecvent intalnita

-clinic:depozite lipidice in tesuturi=xantoame in tesutul subcutanat, tendoane, pe cornee

-vasele arteriale pot fi si ele infiltrate=arterioscleroza, ce duc la complicatii de tipul IM, arteriopatie, nu este insotita de diabet

Tipul III-cresterea VLDL concomitent cu cresterea colesterolului si a trigliceridelor, plasma opalescenta

-hipertrigliceridemia este consecinta unei sinteze hepatice exagerate

-clinic :xantoame, infiltrarea palmara cu lipide, reactii inflamatorii ale xantoamelor, arteroiscleroza, colecistita acuta, litiaza biliara, icter mecanic, scade toleranta la glucoza, poate sa apara diabet cu :HTA asociata, angina pectorala, claudicatie intermitenta

Tipul IV -cresterea exagerata a trigliceridelor,serul clar sau tulbure mai ales cand trigliceridele sunt mai mari de 300mg%

Tipul V-foarte rar, prezenta chilomicronilor ``a jeun``, ser lactescent concomitent cu cresterea VLDL

-clinic :xantoame, hepatosplenomegalie, dureri abd, instalare in diabet, angina pectorala, IM

Hiperlipoproteinemii secundare sau dobandite

-apar in :pancreatite, alcoolism, stress

Ateroscleroza-una din cauzele importante de mortalitate in Romania

-arterioscleroza este o afectiune a arterelor mici si mijlocii, reprezinta asocierea unui proces de scleroza arteriala in focare diseminate cu acumulari de lipide

-factorii :

1. hiperlipoproteinemia

2. HTA

3. fumatul

4. DZ

5. stressul

6. sedentarismul

7. obezitatea

8. sex masc

-afectarea arterelor mici si mijlocii este determinata de interactiunile dintre constituientii structurali ai peretelui vasului, factorii hemodinamici si compozitia plasmei

-constituientii peretelui :intima are 2 straturi :celule endoteliale, spatiul subendotelial=tesut conj ; media=celule musc netede ; adventicea

-in hiperlipoproteinemii ereditare debutul afectiunii vasculare este rapid, imediat dupa nastere

-devin constante cand incep sa apara placile ateromatoase care obstrueaza vasul

-pe placile ateromatoase se constituie trombi care se pot detasa =>embolie

-fen care au loc la nivelul intimei :proliferari-celule musc netede, tesut conj in special colagen dar si fibre de elastina, depozite de lipide

-orice agresiune la nivelul intimei modifica permeabilitatea, apar zone de descuamatie la nivelul acestor zone, creste adezivitatea celulelor endoteliale la tesutul conj, iar torentul sangvin poate indeparta celulele superficiale

-astfel ca tesutul conj subendotelial este expus actiunii factorilor plasmatici, in consecinta creste aderarea si agregarea plachetelor cu formare de trombi

-la nivelul peretelui arterial exista formarea continua de leziuni intimale la nivelul carora se pot depune lipide plasmatice

-factorii hemodinamici :forte mecanice- presiunea arteriala constituie stresul hemodinamic prin desprinderea placii ateromatoase

-creste permeabilitatea endoteliala ce permite patrunderea in intima a lipoproteinelor si fibrinogenului plasmatic, favorizeaza aderarea si agregarea trombilor

-aceste modificari apar la nivelul zonelor de ramificatie, curbura a arterelor, secundar apare HTA

-compozitia plasmei :-nivelul lipidelor plasmatice, trombocitele

-lipidele in conc crescuta devin agresive pt endoteliul vasc si favorizeaza aparitia placilor ateromatoase

-s-a constatat frecventa cresterii aterosclerozei la nivelul populatiei la care colesterolemia este crescuta in special cei cu o dieta bogata in grasimi animale, cei supusi stresului

-cele mai agresive :LDL,VLDL care patrund mai usor in intima vaselor

-alti factori:

1. hiperglicemia

2. insulina favorizeaza hiperplazia celulelor musc netede

3. angiotensina

4. catecolamine

5. histamine

6. serotonina

7. stress

8. fumatul

9. factorul 1

=curs 17=  4 aprilie 2006

METABOLISMUL

=curs 18=  11 aprilie 2006

Insuficienta cardiaca(IC)

-termenul a fost introdus prima data in 1913 de Vaquez ,pana atunci se numea hiposistolie

Def:perturbare severa a functiei de pompa-aspiro-respingatoare a miocardului

-clinicienii il vad ca pe un sindrom,iar fiziopatologii il vad ca pe o perturbare functionala

-de la instalare pana la aparitia manifestarilor =o perioada ce depinde de factorul etiopatogenic si de alterarea cordului =perioada de latenta=IC compensata(fiziopatologic) pt ca dupa ce actioneaza factorul etiopatogenic cordul incepe sa functioneze anormal,dar datorita interventiei mecanismelor adaptative locale si/sau sistemice nu apare expresia clinica a IC

-aceasta este IC compensata in conditii de efort normal

IC compensata(clinician)=IC in care pacientul nu prezinta simptomatologie de IC cardiaca ca urmare a tratamentului igieno-dietetic sau medicamentos instituit

IC decompensata(clinician)=pacientul la care apare simptomatologie ca urmare a nerespectarii tratamentului igieno-dietetic sau medicamentos

- IC decompensata (fiziopatologi) = situatia in care mecanismele adaptative sunt depasite

-IC dreapta-clinic-edem

stanga-dispnee

-IC anterograda si retrograda explica aparitia IC si a simptomatologiei asociate fie prin scaderea debitului (anterograd) fie prin cresterea intoarcerii venoase (retrograd)

-IV = elementul cheie e deficitul de pompa al ventriculului (trei straturi)

-SM = miocardul ventricular nu e perturbat, dar aparatul valvular al planseului ventricular fiind afectat, se formeaza IC retrograda

-IC refractara = I in care atacul terapeutic incepe sa nu mai fie atat de eficient

-IC ireductibila aproximativ acelasi lucru cu IC refractara

-IC congestiva - hepatomegalie de staza, edeme de staza, ascita, semne de IC dreapta

-IC e un sindrom evolutiv ireductiv !!!

- goleste caruta - digitala; da bice cailor - diuretic 

EPIDEMIOLOGIE

peste 5 milioane de americani

peste 400.000 cazuri noi pe an

pe glob 15 milioane cazuri noi pe an

in Europa (in tarile industrializate): 1,3% la persoanele intre 40 si 49 de ani

1998- peste 18,8 miliarde dolari in SUA pe an

2 miliarde dolari pentru ingrijirea la domiciliu

14,5 miliarde dolari - spitalizare (personal+medicamente)

1,4 miliarde dolari - cheltuieli profesionale - ale personalului medical pentru instruirea in tratamentul IC

1 miliard dolari tratament - medicamentos la domiciliu

mortalitatea - 15-35% pe an

supravietuirea - 5 ani de la debut sub 50% dintre pacienti

ETIOPATOGENIA

CLASIFICARE :

IC de cauza hemodinamica

IC prin perturbarea contractilitatii miocardului si /sau a eficientei contractiei

IC prin perturbarea umplerii ventriculare

IC de cauza hemodinamica

forma de IC in care miocardul normal initial d.p.d.v. functional e supraincarcat prin rezistenta sau volum

supraincarcarea poate fi acuta, dar frecvent e cronica

in cadrul celor acute indepartarea agentului etiopatogenic duce la disparitia sindromului dar chiar si atunci uneori e doar teoretic pentru ca modificarile structurale si functionale ce insotesc IC se instaleaza rapid

in cazul IC cronice nu mai e vorba de indepartarea agentului etiopatogenic

exemplu de supraincarcari hemodinamice prin rezistenta (postsarcina crescuta) :

sindroamele hipertensive sistemice (rezulta insuficienta cardiaca stanga)

sindroamele hipertensive pulmonare

stenozele valvulare (aortica, pulmonara)

cardiomiopatia hipertrofica obstructiva

hipertensiunea pulmonara incarca prin rezistenta in fata ventriculului drept

supraincarcarea prin volum (creste presarcina)

valvulopatiile de incongruenta in care regurgitarea face sa creasca volumul

sunturi intracardiace (in cadrul defectului de sept atrial sau ventricular)

ventriculul drept -sistola : presiunea 40

ventriculul stang - sistola : presiunea 120

IC cianogena - in defect septal - nu de la inceput: creste presiunea in ventriculul drept foarte mult

IC de cauza hemodinamica au un debut insidios ; au perioada de latenta lunga

mereu in supraincarcarile prin volum sau rezistenta mecanismele compensatorii actioneaza eficient si bine pentru o perioada de timp

IC prin perturbarea contractilitatii miocardului si/sau a eficientei contractiei

factorul etiopatogenic trebuie sa aiba o anumita amploare sau sa actioneze indelung pentru a induce IC

afectarea contractilitatii : cardiomiopatiile idiopatice

miocarditele infectioase/toxice/imune/metabolice

perturbarile eficientei contractiei : fibrele miocardice ce participa la contractie sunt indemne, dar contractia este deficitara datorita ineficientei

exemplul tipic : bloc de ramura

blocarea fasciculului Hiss- stimulator cardiac cu baterii- creeaza contractii pe cai nenaturale

alt exemplu: infarct miocardic acut rezulta in timp IC (zona infarctizata nu participa la contractie)

infarctul miocardic cu anevrism de perete> in sistola sangele din perete ce se acumuleaza aici nu mai pleaca; restul ventriculului se contracta normal dar ineficient

in cazul unei intoarceri venoase normale volumul telediastolic creste

IC prin perturbarea umplerii ventriculare

ca urmare a unor afectiuni pericardice fie ca urmare a unor afectiuni miocardice/endocardice

afectiuni pericardice: pericardite- revarsatele pericardice mari reduc complianta, scad umplerea ventriculara

pericarditele constructive- duc la o scadere drastica a compliantei si a umplerii ventriculare

factori miocardici : cicatricile miocardice : formatiuni infiltrative ce se pot insoti cu ocuparea de volum

o particularitate : sindromul BERNHEIM : III ca urmare a hipertrofiei de sept rezulta perturbarea umplerii ventriculului drept

factori endocardici : ingroasa foita

tumorile intraventriculare : mixoame

trombi pe suprafata endocardului

exista si tulburari functionale ce duc la perturbarea umplerii ventriculare : frecvent tahicardia

FACTORII AGRAVANTI AI INSUFICIENTEI CARDIACE

-perioada de latenta=IC compensata -se poate intinde pe luni sau chiar ani de zile,timp in care intervin :

1)mecanisme compensatorii :incearca sa mentina un debit cardiac adecvat necesitatilor

2)pacientul isi limiteaza pragul de efort

-daca in acest interval intervine alt factor ce reduce activitatea de pompa aspiro-respingatoare a inimii ,debutul simptomnelor se produce mai devreme si spunem ca al doilea factor a precipitat debutul :sn factor precipitant

-exista si posibilitatea ca simtomele sa nu mai fie  ajutate de factorul precipitant si sa intervina alt factor care sa modifica capacitatea de pompa , agravand IC

IC reductibila-factor agravant-IC ireductibila

-in functie de momentul in care intervin factorii agravanti si/sau precipitanti:

-in cele mai multe cazuri acesti factori sunt corectabili si indepartarea lor imbunatateste activitatea cardiaca ,prelungeste evolutia bolii si imbunatateste confortul pacientului

-uneori se poate intampla ca factorul acesta sa fie confundat cu factorul etiopatogenic

-intre actiunea factorului agravant si declansarea simptomelor e o perioada scurta -de asta e confundat

-factorul agravant elucideaza mecanismele fiziopatologice ale cordului insuficient ,il ajuta pe medicul terapeut in evaluarea actiunii factorilor compensatori si poate institui un plan terapeutic corect

-exista factori agravanti/precipitanti :cardiaci si extracardiaci

Factori cardiaci

-actioneaza ca o a 2-a boala de inima

-pot fi diferiti sau nu de factorul etiopatogenic

exemple :1)HT :factorul etiopatogenic

valvulopatie-factor agravant sau invers

2)valvulopatie data de endocardita bacteriana -etiopatogenie

o valvulopatie-a2-a oara-agravanta

3)infarct miocardic -etipatogenic

alt atac ischemic-agravant

4)infarct miocardic

HT
5)infarct miocardic

O tulburare de ritm

-uneori de la producerea/instalarea unui infarct se mai instaleaza o tulburare de

ritm si nu mai stim care e factorul etiopatogenic si le luam pe amandoua

-alti factori cardiaci :-miocardite(prin scaderea fortei de contractie),pericardite(prin scaderea umplerii ventriculare),endocardite,ischemie cu leziune si necroza,tulburari de ritm :tahicardie :e redusa si umplerea ventriculara si scade si debitul

- bradicardie :scade debitul cardiac (volumul de sange expulzat de ventricul intr-un minut)

Factori extracardiaci

-infectiile intercurente :pneumonie,pancreatita,infectii urinare,amigdalita :creste necesarul de

oxigen ;dar toate trebuie sa aiba o anumita amploare care sa angreneze si o modificare sistemica ce e conecta procesului inflamator :febra)

-sindroamele anemice :nr redus de hematii face hipoxie in periferie si forteaza cordul pentru mai mult xigen :tahicardie

-asa actioneaza toate sindroamele hiperchinetice :hipertiroidii :intensifica activitatea metabolismului bazal

-supraincarcarile volemice ce vor suprasolicita miocardul insifucient :ascita(apare in CH)

sarcina

obezitatea

poliglobuliile

insuficienta renala=>edem renal

ingestia exagerata de lichide(ceai,bere,sprit)

supraincarcarile volemice iatrogene :transfuzii,perfuzii necontrolate

tratamentul cu cortizon sau cu AINS in care regimul dietetic nu e respectat

-regimul de viata :sa nu isi depaseasca efortul pe care are voie sa il faca

-regim hiposodat

-diureticele(salureticele)-indeparteaza excesul de sare si apa-ele trebuie sa previna excesul de sare si apa,deci intervin doar cand e cazul

-pacientii nu respecta tratamentul si IC se decompenseaza la loc

-digitala :cand se interneaza se face o incarcare cu digitala ,apoi se da doza de intretinere si se urmareste sa nu ajunga la doza toxica

se da cu pauza :4 zile cu 1 zi pauza sau 5 zile cu 2 zile pauza

pacientul nu o ia si cand ajunge sub doza terapeutica boala se decompenseaza la loc

-regim alimentar :nu branza,cascaval,conserve,mezeluri,apa minerala ;in general nu alimentelor conservate

-sa inlocuiasca sarea su sarea de lamaie

-sa nu depaseasca pragul de efort

STADIALIZAREA IC

-a fost facuta in 1968

-stadializarea NYHA:New York Heart Association:4 stadii:

I:IC la care in conditii fiziopatologice nu exista simptomatologie:IC compensata

II:IC la care in conditii de efort apare simptomatologia

III:IC la care apar simptome in caz de effort minim

IV :IC la care apar simptome si in repaus

1)e greu cunatificabila

2)e subiectiva :tine de ce relateaza pacientul 

3)simptomatologia =dispnee(semn de IC stg) ;dar dreapta ?

Canadienii :4 stadii :

I:pacientii care pot face efort de tipul muncii in gradina(sapat) si alearga pe un plan drept cu viteza de 6-8 km/h

II:pacientii care pot face efort de tipul muncii in gradina de genul plivit, copilit, pot alerga pe un plan plat cu vinteza de 4-6 km/h

III:activitati casnice fara efort:face patul, merge(nu alearga) fara efort pe un plan frept cu sub 4km /h

IV:nu poate sa faca nimic

-boala evolutiva(caracter evolutiv ireversibil)

-trebuie sa prelungin evolutia si sa crestem calitatea vietii

-stadiul IV-invalidant :nu trebuie sa se ajunga aici

-emotiile factor agravant ;se poate trece din stadiul I->IV(infacrt miocardic sever si daca pacientul nu moare in urma lui ajunge in IC IV)

-fiecare recadere scrurteaza durata de viata :nu supravietuiesc 5 ani 50% din pacienti