Cauzele infertilitatii

Cauzele infertilitatii

Ejacularea retrograda

Definitie:

Ejacularea retrograda se refera la intrarea spermei in vezica in loc sa intre pe uretra si sa fie ejaculata in exterior.

Cauze,incidenta si factorii de risc

Ejacularea retrograda poate fi cauzata datorita:
- unei operatii anterioare la nivelul prostratei sau uretrei,
-diabet,
-unele medicamente,incluzand aici si medicamentele utilizate pentru a trata hipertensiunea arteriala.

Conditiile pentru ejaculare retrograda sunt relativ necomune iar ejacularea retrograda poate fi partiala sau generala.Prezenta spermei in vezica este lipsita de risc.Aceasta se amesteca cu urina si va fi eliminata atunci cand urinati.Barbatii cu diabet si cei care au suferit o operatie a tractului genitourinar sunt predispusi spre aceasta ejaculare retrograda.

Sipmtome:

-posibila infertilitate
-cantitate scazuta de sperma sau absenta totala a acesteia dupa actul sexual.
-urina tulbure dupa actul sexual.

Semne si teste:

Recoltarea urinei imediat dupa ejaculare va releva o cantitate mare de sperma in urina.

Tratament:

Daca ejacularea retrograda are ca si cauza unele medicamente,oprirea acestora pot rezolva aceasta problema.Dar daca este cauzata de diabet sau operatii chirurgicale la nivelul tractului genito-urinar poate raspunde la tratament cu epinefrina ca si medicament(ca si pseudoefedrina sau imipramina).

Prognoza

Daca ejacularea retrograda este cauzata de medicamentatie,sistarea acesteia adesea rezolva problema iar ejacularea va fi una normala.Daca insa este datorata diabetului sau unei operatii aceasta este adesea nerezolvabila.

Complicatii

Poate cauza infertilitate.
Sunati-va medicul daca aveti probleme in conceperea unui copil sau daca sunteti preocupati de ejacularea retrograda.

Prevenire

Mentinerea controlului zaharului in sange la barbatii diabetici poate fi de ajutor in prevenirea acestei probleme.Evitarea medicamentelor care cauzeaza ejacularea retrtograda va preveni aparitia conditiilor de dezvoltare ca urmare a utilizarii lor.

Disfunctia erectila
(impotenta, disfunctia sexuala masculina)

Definitie

Avem de-a face cu o problema de erectie atunci cand persoana respectiva se afla in imposibilitatea de a obtine sau de a mentine o erectie asa incat sa poata avea un contact sexual normal.

Consideratii

Problemele de erectie sunt obisnuite la barbatii adulti.Aproape toti barbatii experimenteaza ocasional dificultatea de a avea sau de a mentine o erectie.In multe cazuri,aceasta este temporar care va disparea cu sau fara tratament.In alte cazuri,poate fi o problema mai grava care poate distruge respectul de sine si poate provoca rau relatiei sale cu partenera,si in aceste cazuri tratamentul ete necesar. Daca un barbat are probleme in a avea sau a mentine o erectie in mai mult de 25% atunci se considera ca acesta are o problema.

In trecut,despre problemele de erectie se credea ca ' totul este in mintea barbatului'.Barbatii primeau adesea sfaturi care nu il ajutau cu nimic cum ar fi 'stai linistit,nu te ingrijora' sau 'doar relaxeaza-te si o sa vezi ca problema se va rezolva de la sine'.Astazi doctorii cred ca atunci cand problema nu este temporara sau atunci cand nu dispare de la sine factorii fizici sunt adesea cauza.

O solutie pentru a afla daca ccc cauza este de natura fizica sau psihologica este in a determina daca barbatul respectiv are erectie nocturna.In mod normal,barbatii au 3-5 erectii pe noapte,fiecare durand pana la 30 de minute.Doctorul ii poate explica un test pentru a afla daca are un nr. normal de erectii nocturne.

La cei mai multi barbati, dificultatile de erectie nu afecteaza actul sexual. Ejacularea prematura(atunci cand orgasmul apare prea repede)nu este acelasi lucru cu impotenta.Impreuna cu partenerul dv. ar trebui sa consultati un specialist pentru aceasta problema,care este datorata de obicei factorilor psihologici.

Infertilitatea la barbati de asemenea este o problema diferita de impotenta.Un barbat care este incapabil sa mentina o erectie poate fi insa capabil sa produca sperma si a fertilizeze ovulul.Un barbat infertil este de obicei capabil sa mentina erectia,dar este incapabil sa devina tata datorita calitatii spermei sau altor factori.

Cauze obisnuite

O erectie necesita interactiunea creierului,nervilor,hormonilor si vaselor de sange.Orice care interfereaza cu procesul normal poate deveni o problema.Cauzele cel mai des intalnite pot fi:
- boli precum diabetul, hipertensiunea arteriala, boli ale inimii sau tiroidei,circulatie sanguina proasta,nivel al testosteronului scazut, depresie, probleme la maduva spinarii, paralizia unor nervi (de ex. de la operatia de prostata) sau probleme neurologice(ca scleroza multipla sau boala parkinson).
- anumite medicamente,de ex. medicamentatia prescrisa pentru tesiune arteriala(in special beta-blocantele), medicamentele pentru inima(ca digoxinul), cateva din medicamentele prescrise pentru ulcerul peptic, somniferele si antidepresivele.
- nicotina, alcoolul sau cocaina
- stresul, frica, anxietatea sau mania
- lipsa de comunicare cu partenera
- asteptari peste masura, ceea ce face ca actul sexual sa nu mai fie de placere
- un cerc vicios al indoielii, al esecului sau comunicare negativa, acestea toate crescand problemele de erectie.

Problemele de erectie tind sa devina mai obisnuite la barbatii mai in virsta dar poate afecta barbatii de orice varsta si in orice moment al vietii lor. Cauzele fizice sunt mai comune la barbatii mai in varsta, in timp ce cauzele psihologice sunt mai comune barbatilor tineri.

Stresul
Pentru multi barbati, schimbarea stilului de viata poate ajuta:
- renuntarea( sau incercarea) sa fumati mai putin,la alcool sau la drogurile ilegale.
- asigurati-va ca odihna si relaxarea sunt prezente in viata dv.
- exercitiile si o dieta sanatoasa sunt ideale pentru a asigura o buna circulatie sanguina
- utilizati prezervativul deoarece reduce frica infectarii cu HIV sau alte boli cu transmitere sexuala
- discutii deschise cu partenera despre sex si relatia voastra. Daca sunteti incapabil sa faceti asta,ajutorul unui specialist poate fi de ajutor.

Cuplurile care nu pot comunica unii cu altii nu sunt capabili sa faca dragoste unii cu altii.Barbatii care au probleme in a-si exterioriza sentimentele pot gasi dificil in a vorbi cu partenera si a-i impartasi acesteia anxietatile lor in legatura cu performantele sexuale. Daca temerile sunt tinute in interior,este foarte probabil sa se piarda erectia.Barbatii care nu isi pot exprima si rezolva sentimentele de furie si frustratie fata de partenera pot folosi retinerea erectiei ca o arma in conflict. In aceste circumstante consilierea poate fi de folos atat pentru barbat cat si pentru partenera acesteia.

Daca problemele de erectie par a fi cauzate de un medicament este bine sa va consultati dr. curent. Acesta va poate reduce doza sau chiar sa inlocuiasca respectivul medicament cu un altul cu acelasi efect pentru boala dv dar fara efecte adverse. Nu intrerupeti sau reduceti doza fara a va consulta in prealabil doctorul.

Consultati medicul daca:

- grija de sine nu rezolva problema si continuati sa aveti probleme cu erectia. Multe tratamente sunt valabile.
- suspectati ca, cauza se datoreaza unui medicament
- problema apare dupa o rana sau o operatie de prostrata
- prezentati alte simptome ca durere de mijloc,dureri abdominale,sau modificari atunci cand urinati.
Sunati-va doctorul sau prezentati-va la spital daca medicamentul luat pentru problema erectila face ca sa aveti o erectie nedorita care dureaza mai mult de 1 ora. Impotenta permanenta au alte probleme la nivelul penisului pot fi ca si rezultat al acestei probleme.

Doctorul va va supune unei examinari fizice, care probabil vor include si testarea circulatie sanguine,un examen rectal,si un examen al penisului dv.

Diagnostic

Pentru a putea pune un diagnostic,medical va trebui informat despre istoricul personal :
- ati fost capabil sa aveti si sa mentineti o erectie in trecut?
- dificultatea este in a avea erectia ori in a o mentine?
- aveti erectii in timpul somnului?
- de cand aveti probleme erectile?
- ce medicamente folositi?
- fumati?cat?
- beti alcool?in ce cantitate?
- ati fost supus de curand unei operatii chirurgicale?
- ati avut vreodata operatii vasculare sau alte tratamente pentru vasele de sange?
- sunteti deprimat?
- va e frica de ceva sau sunteti ingrijorat?
- sunteti stresat?
- simtiti ca sunteti mai putin energic,vioi,decat de obicei?
- dormiti suficient in fiecare noapte?
- va e frica de actul sexual datorita problemelor fizice?
- ati avut schimbari recente in viata dv?
- ce alte simptome aveti?
- ati observat schimbari in senzatiile de la nivelul penisului?
- aveti probleme atunci cand urinati?

Analizele pot include:

- analiza urinei
- teste ale sangelui, test complet al singelui, tabelul metabolic, profilul hormonal, PSA(prostata-antigen specific)
- ultrasunete la nivelul penisului pentru a evalua circulatia sanguina la acest nivel
- tumescenta peniala nocturna pentru a testa daca aveti erectii nocturne si monitorizarea rigiditatii (rigiscan).
- teste neurologice
- teste psihometrice

Tratament

Tratamentul difera in functie de cauza.De exemplu,daca problema este datorita dereglarii hormonale,vor fi prescrise medicamente care sa trateze dereglarile endocrine.
Astazi sunt multe optiuni de tratament.Acestea includ injectii in penis,dispozitive vacuum si operatii incluzand implant in penis.Pentru a trata efectiv disfunctia erectila,trebuie sa va stapaniti frica si sa luati ca atare posibilele efecte secundare si complicatiile care pot aparea cu fiecare terapie.

Viagra (sau sildenafil) este un medicament oral care se administreaza barbatilor cu disfuncii mici sau moderate,fie ca disfuctiile sunt de natura fizica fie ca sunt de natura psihologica. Stimularea sexuala(vizula,verbala sau tactila)este necesara pentru a initia o erectie. Desi Viagra a devenit extrem de populara,ea nu vindeca tot, nu este un afrodisiac(deci nu mareste dorinta sexuala),nu mareste erectie daca sunteti un om cu o erectie normala si are efecte adverse. Nu folositi acest medicament fara a cosulta in prealabil un medic. Acest medicament este recomandat a nu se utiliza in asociere cu alte medicamente.

Barbatii care iau nitroglicerina pentru boli de inima(fie ca esate sub forma de tablete, spray sau plasturi) nu este indicat in folosi viagra.Cele doua medicamente combinate pot duce la scaderea tensiunii arteriale. Multi au barbati au murit deoarece au asociat aceste doua medicamente.
Dupa aparitia pe piata a Viagrei, un nou medicament aprobat a aparut de asemenea numit Levitra (vardenafil), iar alte medicamente sunt in curs de testare.

Daca medicamentele pe cale orala nu au efect,exista de asemenea plasturi sau solutii injectabile(injectate direct in penis cu ajutorul unui ac).Testosteronul poate fi prescris fie sub forma de plasture,fie sub forma de solutie injectabila,in special daca problema disfunctiei este legata de varsta. Alprostadil, injectat in penis sau introdus sub forma de bile, imbunatateste circulatia la nivelul penisului ca si viagra dar este absorbit mai putin in sistemul sanguin.De aceea poate avea mai putine efecte secundare.

Pentru alti pacienti pompa pe baza de vacuum sau implantul in penis pot fi recomandate

Test de fertilitate la barbati

Definitie:

Analiza spermei se face pentru a evalua fertilitatea masculina.

Procedeu de recoltare:

O mostra de sperma este obtinuta de la persoana in cauza.Sperma este un lichid dens,albicios,care contine fluide excretate in timpul ejacularii.Metoda recoltarii spermei va fi discutata in prealabil impreuna cu medicul.

Pregatiri anterioare testarii:

Inainte de test cu 2-3 zile ar trebui sa nu existe activitate sexuala care sa duca la ejaculare.
Daca barbatul are retineri despre cum se va recolta proba de sperma,aceasta ar trebui discutata cu medicul.

De ce se recolteaza testul?

Testul este facut barbatilor a caror fertilitate este pusa sub semnul intrebarii.Este de ajutor in a afla daca problema este in producerea spermei sau calitatea acesteia a condus la infertilitate.

Valorile normale

Sperma este analizata ca volum,numar si structura spermatozoidica,miscarile spermei, fluiditate, aciditate,si continutul de zahar.
Valorile normale pot varia de la laborator la laborator.Cele mai comune valori sunt :
Volumul normal variaza de la 1,5 pana 5,0 mililitri/pe ejaculare.
Numarul de spermatozoizi variaza intre 20 pana la 150 de milioane pe mililitru de sperma.
Cel putin 60% din cantitatea de sperma ar trebui sa aiba forma si aparenta normala si motilitate.

Ce inseamna rezultatele abnormale

Daca cantitatea de sperma este foarte mica sau foarte mare exista posibilitatea de a avea probleme de fertilitate. Procentul de sperma normalaare impact asupra infertilitatii. Aciditatea ei si prezenta celulelor rosii (indica infectie) pot influenta fertlitatea.
Folosirea multor medicamente fara reteta specifica,a drogurilor,a alcoolului si tutunului afecteaza fertilitatea.

Riscuri

Nu exista riscuri atunci cand se recolteaza o mostra de sperma.

Consideratii speciale

Aproximativ 50% din cuplurile care sunt incapabile de a avea un copil se datoreaza infertilitatii masculine.Primul test facut este cel de analiza a spermei.
Exista multe necunoscute in infertilitatea masculina.Rezultatele testului nu pot explica de multe ori cauza.Daca cantitatea de sperma este scazuta sau numarul spermatozoizilor este sub limita normala,o alta serie diferite de teste vor fi necesare.

Bolile inflamatorii pelviene

Definitie:

Boala inflamatorie pelviana este termenul general utilizat pentru a descrie o infectie la nivelul uterului,trompelor sau ovarelor.

Cauze,incidenta si factorii de risc:

Aceleasi organisme responsabile pentru bolile cu transmitere sexuala(ex.: chlamydia,gonorea,etc)cauzeaza de asemenea in proportie de 90-95% si bolile inflamatorii pelviene.Desi transmiterea sexuala este cea mai comuna cauza a BIP(boli inflamatorii pelviene),bacteriile pot patrunde in organism dupa unele examene ginecologice cum ar fi inserarea unui sterilet,nastere,avort spontan,biopsia endometriala.

Factorii de risc includ activitatea sexuala din timpul adolescentei,partenerii sexuali multiplii,daca deja ati suferit de BIP sau boli cu transmitere sexuala si utilizarea unor tipuri de anticonceptionale non-bariera.Utilizarea steriletului poate creste riscul dezvoltarii BIP in timpul inserarii steriletului.

Contraceptivele orale(pilula) pot duce uneori la 'caderea pleoapei' ceea ce permite bacteriilor sa intre mult mai usor in organsim.Totusi,contraceptivele orale in cele mai multe cazuri au un rol protector impotriva BIP deoarece ele stimuleaza organismul sa secrete mucus cervical,iar acesta impiedica patrunderea bacteriilor.

Simptome:

Cele mai comune simptome ale BIP sunt:
- scurgere vaginala cu o culoare, consistenta si miros anormale,
- durere localizata sau generalizata.
- febra( nu intotdeauana este prezenta)

Alte simptome nespecifice care pot fi intalnite in BIP sunt:

- frisoane
- menstra neregulata sau sangerari intre menstre
- cresterea crampelor sau durerilor in timpul menstruatiei
- absenta menstruatiei
- cresterea durerii pe timpul ovulatiei
- durere in timpul actului sexual
- sangerare dupa actul sexual
- durere de mijloc
- oboseala
- lipsa poftei de mancare
- greata cu sau fara voma
- urinare frecventa
- durere in timpul urinarii
- durere abdominala
Nota: este posibil ca orice fel de simptom sa fie absent. La femeile care au avut o sarcina extrauterina sau infertilitate simptomele adesea nu sunt prezente,avem asa zisa 'BIP-tacuta',cauzate cel mai adesea de chlamydia.

Semne si teste

O examinare generala poate evidentia febra si durere abdominala.Examinarea pelviana poate evidentia:scurgere anormala,durere la nivelul cervixului in timpul controlului,cervix fragil(sangerare cu usurinta),durere uterina,durere la nivelul anexelor(ovare).

Analizele includ:

- nivelul leucocitelor
- rata sedimantatiei
- examinarea secretiei
- HCG
- recoltare de cultura endocervicala
- laparoscopie(daca se considera necesar)
- echografie pelviana sau CT(tomografie computerizata)(daca se considera necesar).

Tratament

Diagnosticarea imediata a BIP poate fi tratata cu antibiotice si apoi control medical la anumite intervale de timp.

Cazurile mai complicate pot necesita spitalizare.Antibioticele vor fi administrate intravenos si vor fi urmate de altele orale.Operatia poate fi necesara in cazurile complicate si care nu raspund la tratament.In acelasi timp partenerul va urma un tratament prescris de dr. iar contactul sexual se va face cu prezervativ.

Prognoza

In 15% din cazuri,prima terapie cu antibiotic esueaza,20% vor recidiva in unele cazuri chiar ani de zile.

Complicatii

Riscul de a avea o sarcina extrauterina dupa ce o femeie a suferit de BIP creste de la procentul de 1 la 200 la 1 la 20.

Riscul de infertilitate creste de asemenea:

- 15 % risc de infertilitate dupa primul episod de BIP
- 30 % risc de infertilitate dupa al doilea episod de BIP
- 50 % risc de infertilitate dupa al treilea sau mai multe episoade de BIP

Prevenirea

Masurile de prevenire includ :

- sexul protejat
- urmarea sfaturilor dr. dupa proceduri ginecologice
- urmarea unui tratament cat mai repede cu putinta in cazul bolilor cu transmitere sexuala.
- partenerul sexual de asemenea trebuie sa urmeze tratament adecvat.

Riscul BIP poate fi redus prin :

- controale de specialitate periodice,
- control medical al ambilor parteneri inaintea initierii contactului sexual
- controalele pot depista de asemenea bolile cu transmitere sexuala care inca nu s-au manifestat prin simptome.

Articole:

Orhita
(infectie testiculara)

Definitie:

Orhita este o inflamare a unuia sau a ambelor testicule, cauzata de obicei, de o infectie.

Cauze, incidenta si factori de risc:

Orhita poate fi cauzata de numerosi virusi si bacterii. Cea mai obisnuita cauza virala a orhitei este oreionul. In jur de 30% dintre pacientii care au oreion fac orhita in timpul bolii. Aceasta se intampla mai des la baietii trecuti de pubertate si mai rar la cei de pana in 10 ani. De obicei, se manifesta la 4-6 zile de la declansarea oreionului. O treime din baietii care au orhita cauzata de oreion vor avea atrofie testiculara. Orhita poate aparea si in combinatie cu infectii ale prostatei sau epididimului si poate aparea ca manifectare a unor boli cu transmitere sexuala, cum ar fi gonoreea sau chlamidia. Incidenta orhitei sau a epididimitei este mai mare la barbatii intre 19 si 35 de ani.

Factorii de risc ai orhitei care nu se transmite sexual:
- o slaba imunitate impotriva oreionului
- varsta mai avansata (peste 45 de ani)
- infectii recurente ale tractului urinar
- anomalii congenitale ale tractului urinar
- chirurgie si instrumentar uro-genital
- cateter uretral cronic

Factori de risc ai orhitei de transmisie sexuala:

- multipli parteneri sexuali
- comportamente sexuale de risc mare
- un partener ce a fost diagnosticat candva cu boli de transmisie sexuala
- gonoree sau alta boala de transmisie sexuala in anamneza proprie

Simptome

- senzatie de inflamare, sensibilizare, greutate in testicule
- sensibilitate si inflamare in zona afectata
- febra
- scurgere din penis
- durere la urinat (disurie)
- durere in timpul actului sexual sau a ejacularii
- durere in vintre
- durere in testicule, ce creste atunci cand acestea sunt miscate sau stranse.
- sange in lichidul seminal
- inflamarea scrotului
Semne si teste

La examenul fizic pot aparea ganglioni limfatici mariti, in regiunea inghinala a partii afectate. Se poate observa si testicul marit in regiunea afectata. La tuseul rectal, se poate observa o marire si o sensibiliatet crescuta a prostatei.

Testarea poate include:
- examen de urina
- urocultura ( se pot cere cateva specimene- jetul initial, cel din mijloc si urina de dupa masarea prostatei.
- teste de chlamidia sau gonoree
- analize complete de sange
- examen Doppler, cu ultrasunete, de depistare a torsiunii testiculare.

Astfel, se poate confirma si diagnosticul de orhita, prin demonstrarea cresterii irigarii sanguine in zona si prin depistarea texturii hipoecogenice specifice.
- scanarea testiculara (scanare nucleara) poate depsta torsiunea si poate confirma diagnosticul de orhita cu irigare sanguina crescuta.

Tratamentul

Daca sunt cauze bacteriene, poate fi prescris tratament anti- infectios. Se prescriu, de asemenea, in mod obisnuit, antialgice si antiinflamatoare.
Cand orhita are cauze virale, sunt prescrise doar analgezice. Se recomanda repaos la pat, cu ridicarea scrotului si aplicarea de pungi cu gheata in zona afectata.

Prognostic

Cu o diagnosticare corecta si cu un tratament adecvat in cazul orhitei bacteriene, poate fi pastrata functia normala a testiculului.
Orhita provocata de orion nu poate fi tratata si urmarile sunt imprevizibile. Poate aparea sterilitatea.

Complicatii

Orhita poate cauza sterilitate si atrofiere a unuia sau a ambelor testicule.
Alte complicatii ce pot aparea sunt: abcesul scrotal, infarct testicular, fistula cutanata scrotala si epididimita cronica.
Durerea acuta in scrot sau in testicule constituie o urgenta chirurgicala. Daca apare o astfel de durere, apelati imediat la ajutor medical.

Prevenire

Imunizarea impotriva oreionului va preveni orhita asociata oreionului. Un comportament sexual prudent- monogamie, folosirea prezervativului- va diminua riscul aparitiei orhitei cauzate de boli de transmisie sexuala.

Epididimita

Definitie:
Epididimita este inflamatia epididimului, structura tubulara care conecteaza testiculul cu canalele deferente.

Cauze, incidenta, factori de risc

Epididimita acuta se caracterizeaza prin tumefierea scrotului, durere in testicul si uneori febra, cu durata de pana la sase saptamani sau mai putin (de obicei aceasta se instaleaza progresiv, in cateva zile). Daca nu este tratata, boala poate deveni cronica. In cazurile cronice nu exista tumefiere, ci numai durere. Incidenta este de aproximativ 600.000 de cazuri pe an.
Cea mai mare frecventa se inregistreaza la tinerii intre 19 si 35 de ani. Aceasta boala constituie o cauza majora de spitalizare in armata (aproximativ 20% din totalul internarilor).
Epididimita este cauzata de extinderea unei infectii dinspre uretra sau vezica urinara.

Cele mai comune microorganisme implicate in aceasta boala sunt:
- la barbatii tineri, heterosexuali: gonoreea si chlamydia
- la copii si barbatii mai in varsta apar mai frecvent uropatogeni tipici precum microorganismele coliforme (E. Coli)
- la barbatii homosexuali apare tot E. Coli (nota trad. este un microorganism care colonizeaza in mod normal colonul)
Tuberculoza micobacterica se poate manifesta, de asemenea, ca epididimita. Semnele caracteristice ale unei infectii cu Mycobacterium tuberculosis sunt neregularitatile ca niste margele, situate de-a lungul canalelor deferente. Alte bacterii (ca Ureaplasma) pot cauza si ele epididimita.
O cauza non-infectioasa a epididimiteai este folosirea medicamentului amiodarona, indicat in aritmiile cardiace. In acest caz, inflamatia este limitata numai la o portiune a epididimului si nu raspunde la antibioterapie antimicrobiana. Tratamentul consta in reducerea dozei de amiodarona sau schimbarea cu un alt medicament.
Un alt factor de risc prezinta si barbatii activi din punct de vedere sexual, care nu sunt monogami si nu folosesc prezervative. Barbatii care au suferit recent o operatie chirurgicala sau au un istoric cu probleme structurale ale tractului genito-urinar, sunt supusi de asemenea unui anumit risc (netinand seama de comportamentul sexual). Alti factori de risc includ cateterismul uretral (nota trad. sondajul) indelungat si nepracticarea circumciziei.
Epididimita poate incepe cu o febra moderata si frison, precum si cu o senzatie de 'greutate' in testicul. Testicului devine din ce in ce mai sensibil la presiune sau la tractiune.
Poate aparea si un disconfort in abdomenul inferior sau disconfort pelvic, iar actul urinarii poate cauza senzatia de arsura sau durere. ocazional se poate observa o scurgere prin uretra, sange in sperma sau durere la ejaculare. Testiculul se poate mari semnificativ si durerea poate fi severa.
Este foarte important ca aceasta boala sa fie diagnosticata corect fata de torsiunea de testicul (reducerea sau stoparea fluxului sanguin la testicul), care necesita ingrijiri medicale de urgenta. Torsiunea testiculara este o urgenta chirurgicala si trebuie tratata cat mai curand posibil. Durerea testiculara acuta nu trebuie niciodata ignorata!

Simptome:

- tumefiere dureroasa a scrotului
- protuberante testiculare
- senzatia de testicul plin, indurat, pepartea afectata
- durere testiculara agravata de miscari
- febra
- scurgere uretrala (deschiderea de la capatul penisului)
- durere la urinare
- durere in timpul actului sexual sau la ejaculare
- sange in urina
- dureri abdominale

Examen si teste:

Examenul fizic arata un testicul rosu, indurat si uneori tumefiat de partea afectata a scrotului. Induratia este localizata de obicei pe o arie mica a testiculului, unde exista epididimita.
Poate aparea si marirea ganglionilor limfatici in zona inghinala, precum si o scurgere din penis. Tuseul rectal poate arata o prostata marita sau indurata.

Teste ce se pot aplica:

- sumar de urina si urocultura (pot fi necesare mai multe specimene de urina, astfel: jetul initial, jetul de mijloc, si jet dupa masajul prostatei)
- scanari pentru Chlamydia si gonoree
- hemoleucograma completa
- echografie Doppler pentru a exclude torsiunea testiculara (se poate observa o regiune hipoechogena de partea afactata, precum si un flux sanguin crescut sau abcese scrotale)
- scanare nucleara, pentru excluderea torsiunii testiculare (in cazul epididimiteai se evidentiaza o crestere a fluxului sanguin)

Tratament:

Se prescriu antibiotice pentru tratarea infectiei. Bolile cu transmitere sexuala necesita antibiotice specifice, iar partenerii sexuali trebuie tratati simultan. Pot fi necesare analgezice si adesea se prescriu si antiinflamatoare.
Se recomanda repaus la pat, cu scrotul putin mai ridicat, cu punga de gheata aplicata local. Este foarte important ca pacientul sa se prezinte la un control medical de evaluare pentru a se vedea daca infectia a fost rezolvata total.

Prognostic:

Epididimita este tratabila cu antibioterapia indicata, fara a dauna ulterior abilitatilor sexuale sau reproductive. Ea poate recidiva.

Complicatii:

Complicatiile includ infarctul testicular (nota trad. oprirea fluxului sanguin catre testicul prin necroza vasculara), abcese scrotale, fistula cutanato-scrotala (nota trad. comunicare dinspre scrot spre exterior), epididimita cronica si infertilitate
Durerea scrotala acuta este o urgenta medicala cu consecinte serioase si necesita evaluare imediata.

Prevenire:

Complicatiile epididimitei pot fi prevenite prin diagnosticarea precoce si tratament adecvat (uneori este necesarea raportarea nominala a bolii catre autoritatile medicale) al bolilor infectioase asociate bolii de baza. Uneori este necesara administrarea de antibiotice profilactice inaintea unor operatii chirurgicale care pot induce un risc mare de epididimita. Practicile sexuale sigure (monogamia, prezervativul, etc) pot ajuta la prevenirea acelor cazuri de epididimita asociata cu boli cu transmitere sexuala.

Varicocelul

Definitie:

Varicocelul apare atunci cand se dilata venele din jurul cordului spermatic Cordul spermatic tine testiculele in scrot.

Cauze, incidenta, factori de risc

Varicocelul apare atunci cand valvele din interiorul venelor din jurul cordului spermatic nu functioneaza adecvat. Aceasta functionare defectuoasa impiedica curgerea normala a sangelui ducand la dilatarea si largirea venelor. ( Este acelasi care se petrece la venele varicoase al e membrelor inferioare.)

Varicocelul de obicei se dezvolta incet si posibil fara nici un simptom. Apare frecvent la barbatii intre 15 si 25 de ani. Varicocelul se intalneste mai des pe partea stanga si este deseori cauza de infertilitate la barbati.
Aparitia brusca a varicocelului la barbati in varsta poate fi cauzata de o tumora renala care a afectat vena renala, alterand curgerea normala a sangelui prin vena spermatica.

Simptome:
- vene vizibil angorjate, ingrosate, incrucisate in scrot
- infertilitate
- umflatura nedureroasa in scrot de obicei pe partea stanga.

Semne si teste

Daca aveti varicocel, doctorul va simti la palpare formatiune tumorala de consistenta scazuta (moale) de-a lungul cordului spermatic, un fel de "punga cu viermi" . Oricum aceasta masa poate sa nu fie palpata stand jos sau intins.
Testiculul pe partea varicocelului poate fi sau nu mai mic decat celalat.

Tratament

Conduita in varicocel este urmatoarea: exista 3 proceduri; fie tratament chirurgical clasic, tratament chirurgical laparoscopic sau embolizare prin cateterism.
Varicocelul poate fi tinut sub control cu ajutorul unui suspensor.
Oricum, daca durerea continua, daca apare infertilitatae sau atrofia testiculara, mai departe va fi nevoie de tratament.
Tratamentul include indepartarea pe cale chirurgicala, laparoscopica sau embolizarea prin cateterism.
Ambele procedee pentru corectarea chirurgicala a varicocelului, se pot efectua ambulatoriu. Incizia se efectueaza de regula de regula la nivelul abdomenului inferior, In primele 24 de ore dupa operatie, deasupra zonei respective se pot pune pungi cu gheata pentru a reduce edematiereea (umflarea) zonei.
Embolizarea prin cateterism.de asemenea este efectuata sub anestezie locala. Aceasta interventie se efectueaza printr-o punctie la nivelul santului dintre coapsa si abdomen.
Vei fi sfatuit ca un timp dupa operatie sa folositi gheata si un suport scrotal(suspensor).

Complicatii

Posibilele complicatii includ hematomul( formarea de cheag de sange), infectia sau anumite leziuni ale scrotului sau a arterei care iriga testiculul.
Prognostic
Varicocelul in mod obisnuit este inofensiv si nu necesita tratament. Indicatia chirurgicala este necesara cand apare infertilitatea sau atrofia testiculara.

Mergeti la medic:

Daca descoperiti ca aveti o umflatura la nivelul testicolului, sau aveti nevoie de tratament pentru un varicocel deja diagnosticat.

Determinare progesteron

Definitia:

Acest test este facut pentru a determina nivelul progesteronului in singe.

Pregatiri pentru test:

Medicul va va sfatui anterior testului sa opriti medicamentele ce pot afecta rezultatele concludente. Medicamente precum preogesteron si anticonceptionale trebuie sistate la cerea medicului.

Ce simtiti:

La recoltarea mostrei sanguine,un ac este introdus intr-una din venele miini si o senzatie de usoara arsura poate apare. Este normala si nu trebuie tratata specific.

Cind este dispus testul:

Acest test este facut pentru a evalua eventualele boli asociate cu niveluri anormale de progesteron.
Progesteronul este un hormon steroid care este facut,si transmis din, corpul luteal,placenta si glanda adrenala.
La barbati, progesteronul probabil nu are o functie normala in afara de intermediar in sinteza altora hormoni steroizi.
La femei, progesteronul pregateste uterul pentru sarcina si sinii pentru productia de lapte.Dupa ovulatie,progesteronul blocheaza proliferarea endometrului si stimuleaza uterul pentru implantul de ovule fertile. Nivelul progesteronului este crescut in primul trimestru al sarcinii.
Nuvelul progesteronului in singe creste odata cu cel al homonului luteinic, catre mijlocul ciclului mestrual,se va mari pentru 5-10 zile si va scadea in absenta fertilitatii.
Nivelul pregnanediolului (substanta chimica prezenta in urina feminina in diferite perioade ale ciclului menstrual sau pe perioada sarcinii) este o masura indirecta a productiei de progesteron. Progesteronul este convertit in pregnanediol de catre ficat inainte de a fi secretat in urina.

Valori normale ale testului:

- femei (preovulatie) : mai mic de 1 ng/mL
- femei (perioada mijlocie de ciclu menstrual) : 5-20 ng/mL
- barbati : mai mic de 1 ng/mL
Nota: ng/mL= nanogram/mililitru

Valori anormale: cum sint interpretate

Valori mai mari decit cele indicate
- sarcina
- cancer adrenal
- cancer ovarian

Valori mai mici decit cele indicate
-amenoree
-amenintare de avort
-sarcina toxica

Teste aditionale vor trebui facute pentru a diagnostica:

- sarcina ectopica
- infertilitate

Riscuri:

- singerare exagerata la punctia sau spargerea venei de unde se colecteaza mostra de singe
- stari de lesin sau ameteala
- hematom
- infectie (acest risc este prezent la orice "rupere" de derma)
- multiple intepaturi pentru a gasi vena

Hormonul luteinizant

Definitie:

Testul de sange LH stabileste cantitatea de hormon luteinizant(LH).

Recoltarea testului:

Sangele este recoltat din vena,cel mai adesea din vena de la plica cotului sau atunci cand vena nu este vizibila acolo se va recolta dintr-o vena de la nivelul mainii.Intai zona se dezinfecteaza cu un antiseptic,apoi se va aplica un garou(o banda elastica care se strange)deasupra cotului pentru a opri sangele sa curga pana in momentul cand acul este introdus.Dupa ce acul este introdus in vena,garoul va fi inlaturat pentru a se restabili circulatia si a face posibila recoltarea sangelui intr-o seringa sau un alt recipient special.Dupa ce cantitatea de sange necesara testului a fost recoltata acul se retrage din vena iar locul unde s-a efectuat punctia venoasa se acopera cu un mic tamponas de vata si lipit ulterior cu un adeziv usor.Acesta se va inlatura dupa cateva minute.

Ce trebuie facut inainte de recoltare:

Asistenta sau doctorul va poate sfatui sa evitati medicamentele care pot schimba sau influenta rezultatele testului.La femeile care inca au menstruatie,si deci pot ramane insarcinate acest test se face intr-o anume zi atunci cand femeia se afla la menstruatie.

Cum percepe organismul recoltarea testului:

Atunci cand acul perforeaza vena,unele persoane pot simti o durere moderata,altii doar o intepatura ca de albina de exemplu.Dupa aceea pentru cateva minute este posibil sa se simta pulsatii in locul unde vena a fost perforata.

De ce este necesara recoltarea testului:

Acest test poate fi facut atunci cand se suspecteaza un nivel anormal al LH-ului.
LH-ul este un hormon proteinic secretat de glanda pituitara anterioara.La femei,LH-ul aparut la mijlocul ciclului menstrual provoaca ovulatia.In urmatoarele saptamani,LH mentine corpul luteal care sintetizeaza progesteronul.Daca femeia nu ramane insarcinata,corpul luteal se dezintegrezeaza in 10 zile.La barbati,LH-ul testiculele stimuleaza producerea testosteronului din celule Leydig.

Valorile normale sunt:

- la un barbat adult : 7-24 IU/L(unitati internationale /litru)
- la o femeie adulta :5-20 IU/L,cu un nivel la mijlocul ciclului menstrual de 3 ori peste normal.

Ce semnifica un rezultat anormal:

Un nivel mai ridicat decat cel normal poate indica:
- anorhia( absenta testiculara sau a functiilor testiculare) -hipogonadism
- sindromul Klinefelter
- menopauza
- cadere ovariana
- chisturi la nivelul ovarelor
- pubertate precoce
- sindromul Turner

Un nivel mai scazut decat cel normal poate indica
-hipopituitarism.

Situatii in care recoltarea testului poate fi necesara:
- sangerare anovulatorie
- infertilitate
- multiplu neoplasm endocrin
- chisturi ovariene

Ce riscuri sunt:
- sangerare excesiva
- lesin sau ameteala
- hematom(sange acumulat sub piele care va genera o vanataie)
- infectie(acest risc este scazut,dar exista de fiecare data cand pielea este perforata)
- punctii multiple atunci cand vena nu poate fi 'prinsa'.

Consideratii speciale

O expunere recenta la radioizotopia organismului poate influenta rezultatele testului. Unele medicamente pot face sa scada nivelul LH-ului: anticonceptionalele, terapie hormonala si testosteronul

Chalamydia

Definitie:

Chlamydia este o boala cu transmitere sexuala cauzata de bacteria chlamydia trachomatis.

Cauze, incidente si factorii de risc

Indivizii activi sexual si cei cu multiplii parteneri sunt cei mai expusi.
Chlamydia poate fi transmisa impreuna cu gonoreea si/sau sifilis,de aceea atunci cand se face un control se va face pentru toate bolile cu transmitere sexuala.Chlamydia netratata poate duce la infectie pelviana si la infertilitate.

La barbati, chlamydia poate avea simptome similare cu ale gonoreei(scurgeri la nivelul penisului sau al rectului,arsuri la urinare sau defecatie)si poate de asemenea cauza inflamarea scrotului sau a testiculelor.Totusi, un procent de pana la 25% dintre barbatii nu au nici un simptom.

La femei, numai un procent de 30 % vor avea simptomele specifice chlamydiei-din acest motiv la femeile active sexual este necesar controlul de depistare a chlamidiei pentru a diagnostica si trata femeile cu chlamydia asimptomatica ,aceasta pentru a scade riscul complicatiilor. Femeile care totusi au simptome pot de asemenea sa nu aiba scurgeri vaginale,usturime la urinare sau dureri abdominale.

Infectiile netratate pot duce la boli inflamatorii ale pelvisului,care pot cauza la randul lor rani la nivelul trompelor avand ca rezultat infertilitatea. Ranile la nivelul trompelor cresc probabilitatea unei sarcini extrauterine.

Daca o femeie insarcinata este infectata cu chlamydia, infectia poate cauza un travaliu inainte de termen si implicit o nastere prematura.

Simptome

La barbati:
- senzatie de arsura in timpul urinarii
- scurgeri din penis
- dureri testiculare
- dureri la nivelul rectului
- scurgeri rectale.

La femei:
- scurgeri vaginale
- senzatie de arsura in timpul urinarii
- dureri in timpul actului sexual
- simptomele bolilor inflamatorii pelviene,salpingitei,perihepatitei pot fi si ele prezente
- scurgeri sau dureri rectale

Semne si analize

Diagnosticarea chlamydiei se face prin recoltare de secretie uretrala la barbati si de secretie de la nivelul cervixului la femei.Daca persoana respectiva practica si sexul anal,este necesara de asemenea recoltare de secretie din rect.Secretia este trimisa in laborator pentru un examen fluorescent sau test anticorpi monoclonal,proba DNA sau cultura.Unele din aceste teste se pot face si din recoltare de urina de la persoana respectiva.

Tratament

Tratamentul pentru chlamydia este bazat pe antibiotice corespunzatoare,acestea putand fi:tetraciclina, azithromicina, eritromicina. Partenerii sexuali ai persoanei depistata cu chlamydia trebuiesc de asemena testati. De asemenea ei vor primi tratament chiar daca nu sunt infectati pentru a preveni infectia. Nu exista o imunizare dupa ce o persoana a avut chlamydia si de aceea persoana respectiva se poate reinfecta.
Un alt examen de control se va face dupa 4 saptamani pentru a stabili daca infectia s-a vindecat.

Prognoza

Tratamentul cu antibiotice administrat in prima faza are efect foarte mare si poate prevenii complicatiile.

Complicatiile care pot aparea :

- bolile inflamatorii pelviene
- salpingita
- infertilitatea
- sarcina extrauterina

Este indicat sa va contactati cat mai repede cu putinta doctorul dv. daca aveti unul sau mai multe simptome ale chlamydiei.
Deoarece un procent insemnat de persoane nu manifesta nici un simtom atunci cand sunt infectate cu chlamydia controalele periodice sunt recomandate.

Prevenirea

Utilizarea prezervativului este o masura importanta de prevenire a chlamydiei. In plus, persoanele active sexual (in mod special femeile cu un nou partener sau cele cu parteneri multiplii) ar trebui sa se duca la controale periodice

Testul PAPANICOLAU

Definitie

Examinare microscopica a unor celule recoltate din cervix.

Cum se recolteaza:

Aceasta recoltare se face in timpul examenului ginecologic.Persoana se aseaza pe masa ginecologica.Se vor introduce departatoarele iar apoi o mostra de celule este recoltata cu ajutorul unei spatule de plastic sau de lemn din exteriorul canalului cervixului.
Celulele recoltate sunt puse ulterior pe o lamela de sticla si fixate cu ajutorul unui spray fixativ special si trimise la laborator.

Cum sa te pregatesti pentru test:

In primul rand doctorul trebuie informat daca ati avut un test papanicolau cu rezultat anormal,daca s-ar putea sa fiti insarcinata,sau daca luati pilule anticonceptionale.Ar trebui sa evitati baia in cada(dusul este suficient),utilizarea ampoanelor sau actul sexual inainte de recoltarea testului.
Atunci cand sunteti in perioada menstruatiei,este bine sa evitati sa va duceti pentru recoltarea testului,deoarece sangele si celulele din cavitatea endometriala pot afecta acuratetea testului.Goliti vezica urinara chiar inainte de a se recolta testul.

Ce simtiti in timpul porcedurii de recoltare a testului:

Poate aparea un anumit discomfort sau sa simtiti o presiune in timpul procedurii de recoltare.O mica sangerare de asemenea este posibil sa apara dupa test.

Scopul testului:

Testul Papanicolau poate descoperi celule canceroase sau conditii propice pentru formarea acestora la nivelul cervixului.Este recomandat ca testul sa se faca de 2-3 ori pe an sau de cate ori doctorul dv. ginecolog va recomanda aceasta.

Valorile normale:

O valoare de 1-2 este normala,ceea ce iese peste 2 este un rezultat anormal.

Ce inseamna un rezultat anormal:

Valorile anormale sunt bazate pe rezultatele testului. Aceste rezultate sunt impartite in 3 categorii principale:beningne(necanceeroase),precanceroase(arata ca unele celule sunt modificate anormal) si maligne (posibil canceroase).
Daca rezultatul arata una din ultimele 2 categorii un alt test Papanicolau va fi prelevat si probabil si alte teste vor fi facute. Daca nu ati mai avut inainte un test cu rezultat anormal iar rezultatul celui de acum indica un rezultat la limita, testul Papanicolau va fi refacut peste 6 luni.
Daca rezultatul sugereaza o anormalitate severa sau un posibil cancer,doctorul va va supune de asemenea unei colposcopii sau va va recolta o biopsie. Daca in trecut ati mai avut un test cu rezultat anormal sau daca ati facut tratament pentru o situatie precanceroasa de asemenea medicul va va supune unei colposcopii.

Care sunt riscurile:

Nu exista riscuri in recoltarea testului Papanicolau.

De retinut:

Urmatoarele componente pot afecta rezultatul testului:
- colchicina
- estrogenul
- podofilina
- progestina
- nitratul de argint
- unele componente ale tigarilor daca sunteti fumatoare.

 Gonoreea
(Blenoragie)

Definitie

Gonoreea este o boala cu transmitere sexuala, provocata de bacteria Neisseria gonorheea.

Cauze, incidenta (prevalenta) si factori de risc

Gonoreea este una dintre cele mai comune boli infectioase bacteriene si cel mai des este transmisa pe cale sexuala, incluzand contactul vaginal, oral si anal.
Este cel mai des intalnita in mediul urban si metropolitan, la persoane cu nivel educational si socio-economic scazut, predominant la cei cu varste cuprinse intre 15 si 29 de ani.
Factorii de risc includ existenta mai multor parteneri sexuali, a unui partener care a avut o boala cu transmitere sexuala si practicarea de sex neprotejat (fara prezervativ).
Se transmite cu usurinta in timpul sexului vaginal, oral sau anal. Bacteria poate infecta gatul, provocand o iritatie puternica, faringita gonoreica. De asemenea, poate infecta si vaginul, provocand iritatii insotite de scurgeri (vaginite) sau anusul si rectul, provocand o inflamatie a mucoasei rectului, numita proctita.
In plus, microorganismele se pot raspandi in tractul reproductiv feminin, prin cervix si uter, in tubul falopian (tubul prin care ovulul ajunge de la ovare in uter).
Cand infectia se raspandeste in tubul falopian, se numeste BIP sau boala inflamatorie pelviana. Aceasta apare la 10-15% dintre femeile cu gonoree netratata. Daca bacteria ajunge dincolo de tubul falopian, se poate raspandi in zona abdominala si poate cauza o infectie grava, numita peritonita. De asemenea, bacteria poate sa treaca in sange, provocand blenoragie sau se poate instala in articulatii, provocand artrite.
Exista si cazuri rare in care gonoreea se poate transmite si in afara contactelor sexuale. O femeie infectata poate contamina nou-nascutul, la nastere. Inflamatia ochilor noului-nascut se numeste conjunctivita blenoireica.
Fetitele pot contacta gonoreea fie in urma unui abuz sexual, fie prin contact intim cu obiecte recent contaminate (un prosop umed, de exemplu), dezvoltand o infectie grava, numita vulvovaginita.
Aproximativ 50% dintre femeile care au gonoree nu prezinta simptome (este asimptomatica). Ele pot fi total neavertizate ca au contactat boala si, in consecinta, nu urmeaza nici un tratament, crescand astfel riscul complicatiilor si al transmiterii infectiei altor persoane.
Simptomele gonoreei apar de obicei la 2-5 zile de la contaminare. Atunci cand exista simptome, se caracterizeaza adesea prin scurgeri vaginale, frecventa urinara crescuta si disconfort urinar (disurie). Raspandirea infectiei in tubul falopian si in abdomen poate cauza dureri puternice in abdomenul inferior si febra.
In cele din urma, gonoreea poate duce la cicatrici ale tubului falopian si infertilitate (imposibilitatea de a ramane insarcinata) permanenta. Tesutul cicatrizat format in jurul uterului si a tubului falopian poate cauza dureri la contactul sexual (dispareunie) si dureri pelviene cronice.
La barbate, microorganismele pot infecta gatul, provocand o iritatie puternica (faringita gonoreica). Infectia uretrei poate cauza uretrita, cu arsuri si mictiune dureroasa si scurgeri. De asemenea poate afecta si anusul si rectul, provocand proctita. In plus, microorganismele se pot raspandi de la uretra spre alte zone ale tractului reproductiv, provocand epidimita (infectie a epidimitei, o structura atasata testiculului), inflamarea prostatei si alte afectiuni, cum ar fi abcesul periuretral (colectarea de puroi in jurul uretrei).
Perioada medie de incubatie a gonoreei este de 2-5 zile de la contactul sexual cu un partener infectat. Cu toate astea, simptomele pot sa apara de-abia dupa doua saptamani. De obicei, primul simptom este o scurgere din uretra, fie ca un mucus (scurgere transparenta sau alba), fie purulenta (scurgere groasa, galbuie, asemanatoare puroiului). Apare la deschizatura din varful penisului si poate pata lenjeria intima. Alte simptome care apar la inceput sunt urinarea dureroasa si arsurile uretrale. Un numar mic de barbati pot sa nu aiba simptome (asimptomatici).
Alte zone care pot fi infectate sunt relativ obisnuite. Infectarea rectului cu gonoreea (gonoree anorectala) poate sa apara la barbatii care au contact sexual anal (de asemenea apare si la 50% dintre femeile infectate cu gonoreea). Majoritatea celor care au gonoree anorectala nu au simptome, dar, daca apar, acestea sunt simptomele tipice proctitei. Un procent mic al celor care au gonoree au doar gatul afectat (faringita gonoreica).
Gonoreea poate fi transmisa simultan cu alte boli cu transmitere sexuala.

La femei, gonoreea poate fi identificata cel mai usor prin studiul microscopic al microorganismelor dintr-o mostra din cervix. Desi aceasta metoda este cea mai rapida, nu este si cea mai sigura.
Recoltatul ofera dovada absoluta a contaminarii. Microorganismele de Neisseria gonorrhea se pot dezvolta in orice tesut al corpului, asa ca pot fi recoltate cu usurinta din cele mai multe zone folosind tehnicile traditionale de recoltare.
In cazurile suspecte de gonoreea, recoltarile ar trebui sa fie facute din cervix, vagin, anus, uretra sau din gat (faringe). Laboratoarele pot pune diagnostice preliminare in 24 de ore si diagnostice confirmate in 72 de ore.

De multe ori, gonoreea este asociata cu prezenta altor boli cu transmitere sexuala. Cam o jumatate dintre femeile care au gonoree sunt infectate si cu chlamydia, o frecventa boala cu transmitere sexuala, in urma careia, de asemenea, poate surveni infertilitatea. Femeile infectate cu gonoreea ar trebui sa-si faca analize si pentru alte boli cu transmitere sexuala, inclusiv SIDA.

Simptome la femei

- scurgeri vaginale
- dureri sau arsuri la urinare
- dificultate la urinare,ezitanta
- rani ale gatului
- contact sexual dureros
- rani ale cavitatii bucale

Simptome la barbati

- frecventa sau urgenta urinara/mictionala crescuta
- incontinenta
- scurgeri uretrale
- dureri la urinare
- deschizatura penisului (orificiul extern al uretrei) rosie sau umflata
- testicule sensibile

Semne si teste (analize de laborator) la femei

- punctia canalului cervical
- cultura vaginala (din cervix) pentru gonoreea
- exudat faringian
- aspiratie secretie plaga
- cultura rectala

Semne si teste (analize de laborator) la barbati

- cultura scurgerii uretrale
- recoltarea scurgerii uretrale, pentru gonoreea
- cultura rectala
- exudat faringian

Tratament

In tratarea bolilor cu transmitere sexuala, in special a uneia atat de usor transmisibila cum este gonoreea, exista doi pasi importanti. Primul, este vindecarea persoanei contaminate. Al doilea, este identificarea si examinarea tuturor celor care au avut contact sexual cu persoana contaminata si tratarea acestora pentru a preveni transmiterea bolii mai departe.
Acesta este motivul pentru care s-au instituit raportarile obligatorii cu ajutorul carora s-a mentinut un nivel scazut al cazurilor de gonoreea. Cu toate astea, numarul celor infectati este in crestere.
Desi penicilina este eficienta in combaterea gonoreei, numarul tulpinilor rezistente la penicilina (care nu raspund la tratamentul cu penicilina) a crescut. Din acest motiv, gonoreea este tratata in prezent cu ajutorul unui mare numar de antibiotice noi si puternice. In ultimul timp, rezistenta la anumite antibiotice, cum ar fi ciprofloxacin, ofloxacin (sau levoflaxacin) si enoxacin, a devenit o problema.

De obicei, se prescrie unul dintre urmatoarele antibiotice:
- ceftriaxon 125 mg, injectare intramusculara, o data
- cefixim 400 mg, administrare orala, o data
- ciprofloxacin 500 mg, administrare orala, o data
- ofloxacin 400 mg, administrare orala, o data
- cefuroxim Axotal 1 g, administrare orala, o data
- cefpodoxim proxetil 200 mg, administrare orala, o data
- enoxacin 400 mg, administrare orala, o data

Vizita de control, la 7 zile dupa urmarea tratamentului, pentru reverificarea culturilor si confirmarea vindecarii infectiei, este importanta, mai ales pentru femeile care nu au avut simptome asociate infectiei.

Urmari (prognoze)
Daca gonoreea este tratata imediat dupa aparitie, rezultatul poate fi bun, adica nu vor ramane cicatrici permanente, iar fertilitatea va fi mentinuta. Daca se intarzie urmarea tratamentului, probabilitatea complicatiilor si a sterilitatii creste.

Complicatii

Gonoreea netratata se poate raspandi (disemina) in alte parti ale corpului, generand infectii diseminate.

Complicatiile posibile:

- salpingita
- boli inflamatorii pelviene
- peritonita
- artrita gonoreica
- faringita gonoreica
- conjunctivita blenoireica
- vulvovaginita
- sterilitate
- dispareunie

Frecventarea clinicilor de stat permite statului sa faca statistici exacte ale numarului de cazuri si sa trateze celelalte persoane contaminate care altfel ar raspandi boala.
Femeile implicate in practici sexuale cu risc crescut de infectare (sex neprotejat, mai multi parteneri, parteneri necunoscuti si asa mai departe) ar trebui sa fie examinate periodic pentru a verifica prezenta bolilor asimptomatice.

Prevenire

Singura metoda absolut sigura de a preveni gonoreea este abstinenta. O relatie monogama cu o persoana care nu are si nu a avut boli cu transmitere sexuala, reduce riscul. Folosirea prezervativului, atat masculin, cat si feminin, scade mult riscul contactarii unei boli cu transmitere sexuala, dar trebuie sa fie folosit corect.
Prezervativul trebuie sa stea la locul lui de la inceputul pana la sfarsitul actului sexual si ar trebui sa fie folosit de fiecare data cand o persoana are relatii sexuale cu un partener care nu este monogam sau cu alt partener suspect. Luand in considerare consecintele contactarii unei boli cu transmitere sexuala, prezervativele nu sunt scumpe.
Urmarea tratamentului de catre toti partenerii sexuali este esentiala pentru prevenirea reinfectarii si este motivul principal pentru care guvernul a implementat raportarile obligatorii. Totusi gonoreea este relativ usor tratabila, iar eradicarea ei totala este, cel putin in teorie, posibila, avand in vedere ca microorganismele de gonoreea par sa existe numai in membranele mucoase ale omului