CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL MIERII DE ALBINE

CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL MIERII DE ALBINE

Mierea este alimental natural extras din faguri capaciti in proportie de ¾ din aria lor,astfel incat sa nu poata patrunde in faguri cadavre de albine,ceara,pastura,puiet si alte impuritati.

Orice forma de prezentare a mierii de albine va purta denumirea corespunzatoare :miere de faguri, miere cu laptisor de matca,miere cu propolis,miere cu polen,miere cu apilarnil etc.

Dupa origine mierea se clasifica:

-miere de flori,care poate fi monoflora(provine in cea mai mare parte din nectarul floral al unei specii de plante:tei,salcam,floarea soareluietc.)si poliflora(provine dintr-un amestec natural de nectar)

-miere de mana(padure),care este obtinuta in cea mai mare parte de albine din secretiile dulci are unor insecte(purici si paduchi de plante),din sucurile dulci de pe alte parti ale plantelor decat florile si din nectarul florilor de padure.

Mierea de salcam si de padure se incadreaza in doua clase de calitate:superioara si calitatea I-a.Celelalte sortimente de miere se incadreaza in calitatea I-a.Controlul mierii de albine se face la locul de productie,la locul de colectare si conditionare si la locul de desfacere.

La locul de productie se apreciaza sanatatea albinelor si procentul de capacire a fagurilor(trebuie sa fie in proportie de ¾)

La locul de colectare,conditionare si depozitare se urmareste sa nu sa faca falsificari directe si san u sa amestece mierea cu defecte cu miere de buna calitate pentru a sa atenua defectele, iar la locul de desfacere se urmareste depozitarea in conditii igienice in vederea comercializarii si in tegritatea ambalajelor.

1 PREZENTARE COMERCIALA

Mierea se prezinta spre vanzare ambalata in borcane de sticla,cutii metalice sau tuburi de foita metalica de diferita capacitate.

2. RECOLTAREA PROBELOR

Se deschid 10% din numarul ambalajelor din fiecare lot,dar nu mai putin de 3 si nu mai mult de 7.Se omogenizeaza mierea din fiecare ambalaj deschis, recoltandu-se 250g miere.Probele recoltate se omogenizeaza rezultand proba medie,din care se mentin pentru examenul de laborator 250g.

3. EXAMENUL ORGANOLEPTIC AL MIERII

DE ALBINE

Culoarea se apreciaza intr-o eprubeta dintr-o sticla incolora aplicata pe un fond alb si la lumina naturala.Printre componentii mierii care influenteaza culoarea unui sort de miere amintim:pigmentii vegetali(clorofila,carotenul,tatinurile etc.)substantele minerale etc.

Culoare mierii este in functie de sursa de cules,variind de la galben deschis(mierea monoflora de salcam),pana la culoarea brun-inchis,de diferite nuante:verzui,rosietic(mierea de mana)

Mierea de mana se caracterizeaza,in general prin culori inchise,in timp ce mierea florala prin culori deschise.Dar sunt si exceptii,de pilda mierea florala,obtinuta de la hrisca(Polygonum fagopyrum)sau de iarba neagra(Calluna vulgaris)are o culoare brun inchis,in timp ce mierea de mana

Provenita de la larita (Larix europea) este galben aurie.

PROPRIETATILE ORGANOLEPTICE ALE MIERII

Mierea de menta este roscata,cea de zmeura galben-roscata sau galben-verzui.Mierea poliflora are in general culoarea galben-inchis.

Aroma si gustul mierii provine de la substantele aromate care se gasesc in nectar sau in mana si se datoreste uleiurilor eterice aromate pe care acestea le contine.Aceste substante sunt usor volatile.ele se atenueaza sau dispar complet prin incalzirea sau conservrea indelungata a mierii.

Aroma cea mai pronuntata o are mierea proaspata recoltata sau mierea din faguri.Cele mai aromate sorturi de miere florala sunt:mierea de tei(Tilia sp.)de cenusar(Aianthus glandulosa),de lavanda(Lavandula spica),fanete naturale.

Mierea de mana contine mai putine substante aromatice si ca urmare are o aroma mai slaba.Mierea de conifere are o aroma placuta de rasina,gustul in general este dulce,cu unele nuante mai mult sau mai putin

pronuntate de amarui,astringent,picant etc

Consistenta se apreciaza dupa felul cum merge de pe o lopatica de lemn.Consistenta poate fi uniforma,vascoasa sau cu aspect de cristalizare.Consistenta mierii depinde in special de proportia in care se gasesc diferite zaharuri si de durata si modul de conservare.

Sorturile de miere bogate in fructoza cristalizeaza foarte greu,ca de exemplu:mierea de mana,de brad.salcie etc.

Consistenta mierii este influentata si de temperature si continutul in apa.Astfel,mierea cu 18% apa este de 6 ori mai vascoasa decat mierea cu 25%apa,iar referitor le tamperatura,vascozitatea este de 3 ori mai mare la 20grade Celsius,fata de aceea de la 30 grade Celsius. Hidroscopicitatea mierii este insususirea de a absorbi umiditatea din mediul exterior,lucru de care trebuie tinut cont in procesul de conservare a ei.Mierea de mana,comparative cu cea florala este mai putin hidroscopica.

Cu ocazia examenului organoleptic al mierii de albine,se apreciaza si impuritatile care pot ajunge in miere:cadavre de albine,resturi de ceara care se ridica la suprafata cand este lasata in repaus sau praf si nisip care cad la fundul vasului

4.Examenul fizico-chimic

Pregatirea probei.Inainte de a efectua determinarile de laborator mierea se omogenizeaza bine,iar cea cristalizata se incalzeste la 45 grade C pe baie de apa si apoi se omogenizeaza.

Determinarea cantitatii de apa se face prin uscare la etuva la fel ca si la celelalte produse.

Cantitatea de apa se poate determina si cu ajutorul refractometrului cu Abbe-Zeiss,regland aparatul ca si la determinarea indicelui de refractie la grasime,doar ca citirea se face pe scara notata in procente unde se citeste substanta uscata si care prin scadere din 100 ne da cantitatea de apa.

Cantitatea de apa din miere nu trebuie sa depaseasca valoarea de 20%.In caz contrar,mierea incepe sa fermenteze, face spuma alba deasupra,iar continutul ei are aspect dospit datorita degajarii de bioxid de carbon.Cand procesele fermentative sun avansate sau pe terminate,spuma dispare,mierea devine apoasa ca urmare a cresterii umiditatii pe toata durata procesului de fermentare.

Mierea fermentata are gustul si mirosul modificate,specifice fermentatie alcoolice.Pot aparea si semene de fermentatie lactica sau acetica.

Determinarea continutului de cenusa

Se cantareste la balanta analitica cu precizie o cantitate de miere in greutate de 10-15g.Pe o baie de apa calda se evapora apa ,se carbonizeaza la flacara slaba,dupa care se introduce in cuporul de calcinare.

Determinarea aciditatii

Principiul metodei:titrarea solutiei cu hidroxid de sodium 0,1N in prezenta a cateva(3-4)picaturi de fenolftaleina folosita ca indicator.Aciditatea mierii se exprima in ml solutie de hidroxid de sodiu 0,1N la 10g miere sau 0,01 N la 100g miere.

Reactivi:

-hidroxid de sodiu,salutie 0,1 N;

-fenolftaleina,solutie 1-2%.

Mod de lucru

Intr-un pahar Berzelius se cantaresc 10 g miere peste care se adauga 25-30 ml apa distilata,se agita pana la dizolvarea mierii,dupa care se titreaza cu solutie de hidroxid de sodiu 0,1 N, in prezenta fenolftaleinei(3-4 picaturi),pana la culoarea roz care trebuie sa persiste 30 secunde.

Calcul:

Aciditate=V

V-volumul solutiei de NaOH 0,1N,ml folosit la titrarea aciditatii din 10 g miere.

Valoarea aciditatii la mierea florala este de 4 iar la mierea de mana de 5.Aceasta determinare se poate face sip e cantitati mai mici de miere,2-5g.In acest caz cm³ de NaOH 0,1N folosit la titrare se inmulteste cu 5 respectiv cu 2 pt ca exprimarea aciditatii sa se refere la 10g miere.

Identificarea hidroximetilfurfurolului(HMF) prin metoda Fiehe

Hidroximetilfurfurolul este un produs intermediar rezultat in urma degradarii hexozelor tratate la cald cu un acid .In urma inventirii artificiale a zaharozei,glucoza si fructoza rezultate se degradeaza eliberand HMF.Unii apicultori din dorinta de a comercializa o cantitate mai mare de miere adauga in miere sirop de zahar in care zaharoza este invertita artificial(descompusa in glucoza si fructoza), prin adaugarea de acid in timpul fierberii siropului de zahar.In acest caz,determinand zaharoza din miere ea este in limite admise,dar se formeaza HMF.

Principiul metodei

Hidroximetilfurfurolul formeaza cu rezorcina in mediu de acid clorhidric uc complex colorat in rosu intens.

Reactivi

-eter etilic p.a;

-rezorcina solutie 1% in HCL cc, preparata proaspat(1g rezorcina la 100 ml HCL cc).

Mod de lucru

Intr-un mojar se pun 5 g miere si cca 25 ml eter etilic si se mojareaza timp de 5 minute,timp in care se completeaza eterul ce se evapora,daca este nevoie.Eterul de extractie se pune intr-o capsula de portelan si se evapora la temperatura mediului ambiant .Peste reziduul ramas se pune din solutia de rezorcina,cateva picaturi.In prezenta HMF apare o culoare rosie care se accentueaza in timp.Daca apare o culoare roz sau portocalie si care dispare in primele cinci minute nu se ia in considerare.

HMF se poate forma si in mierea nefalsificata,daca este supusa unui tratament termic brutal.In acest caz pentru a stabili dacamierea a fost sau nu falsificata se determina HMF cantitativ.In miere se poate introduce si sirop de zahar neinvertit.Aceasta miere este de obicei mai apoasa si fermenteaza intr-un timp scurt.

In cazul cand este cristalizata,trebuie sa privim cu atentie cristalele din masa mierii.Aceste cristale de zaharoza,se deosebesc de cristalele de glucoza din mierea naturala prin faptul ca sunt albe si au consistenta tare,semanand cu a zaharului tos.

Determinarea activitatii amilazei(indicele diastazic)din miere(metoda Gothe)

Indicele diastazic reprezinta numarul de ml solutie de amidon1% care in timp de o ora este hidrolizat complet(transformata in dextrine) de catre amilaza existenta in miere.

Reactivi:

-carbonat de sodiu,sol.0,05N

-acid acetic,sol.0.02N

-clorura de sodiu,sol.0.1N

-iod,sol.0,1N

-amidon,sol.1%preparata"extempore".Intr-un pahar Berzelius se cantareste la balanta analitica 1g amidon pur peste care se adauga 60-70 ml apa si se omogenizeaza bine.Suspensia de amidon are aspect apolescent.Pentru dizolvare,se trece paharul pe baia de apa la fierbere unde se mentine 10-15 minute pana la clarificarea perfecta a solutiei.Pe parcurs se omogenizeaza cu ajutorul baghetei de sticla.Dupa racire se trece sol.de amidon in balon cotat,se completeaza cu apa la semn si se omogenizeaza bine.Solutia se poate folosi maximum 4 ore de la preparare.

Mod de lucru

Intr-un pahar Berzelius se cantaresc 10 g miere,se dizalva cu 50-60ml apa,se neutralizeaza cu sol.de carbonat de sodiu,se trece in balon cotat de 100ml,se completeaza cu apa la semn si se omogenizeaza.

In stativ se pregateste o scara de 10 eprubete uniform calibrate numerotate(1.10).Se pipeteaza in fiecare eprubete volumul de solutie de miere prevazut in tabel.Se realizeaza astfel o scara de concentratii incapand cu eprubete numarul 1 care va contine 1 g miere(10ml sol.10%)si terminand cu eprubeta numarul 10 care contine 0,1g (1 ml sol.)

Se adauga in fiecare eprubeta cate 0,5 ml sol.de acid acetic pentru realizarea valorii de pH,apoi cate 0,5 ml sol.de clorura de sodiu care va elibera ionul clor.In continuare se adauga apa distilata(conform tabelului) astfel incat in fiecare eprubeta sa se realizeze volumul de 11 ml.In final se pipeteaza in fiecare eprubeta cate 5 ml sol.de amidon,se omogenizeaza prin rasturnare de 2-3 ori,se aranjeaza stativul special si se introduce imediat in baia de apa incalzita in prealabil la +45 grade C.Nivelul apei din baie trebuie sa depaseasca putin nivelul lichidului din eprubete.Din acest moment se cronometreaza 60 minute.

Schema determinarii indicelui diastazic(metoda Gothe)

Dupa epuizarea celor 60 de minute se scot eprobetele din baie si se introduce imediat intr-un vas cu apa rece si gheata.Racirea energica este necesara pentru stoparea brusca a activitatii amilazei,dar si pentru aceea ca reactia iod-amidon se evidentiaza prin culoarea albastra numai la rece.

Se aranjeaza eprubetele in stativ in ordinea numerotarii,se adauga in fiecare cate o picatura de sol.de iod si se amogenizeaza.Daca mierea are un continut normal de amilaza, culoarea lichidului din cele 10 eprubete apar sub forma unei scari de nuante astfel:

-in primele eprubete in care amidonul a fost transformat in totalitate in dextrine,gama de nuante va fi in mod progresiv:galbuie,portocalie,rosietica,violacee,violeta si indogo.

-in ultimele eprubete in care amidonul nu fost hidrolizat in totalitate apare culoarea albastra.

Se considera ca limita a activitatii amilazei prima eprubeta in care apare culoarea albastra,deci pentru calcul se foloseste eprubeta dinaintea ei,in care hidroliza amidonului a fost completa.Culoarea lichidului din aceasta eprubeta are de obicei nuanti indigo.Exemplu,daca prima eprobeta in care apare culoarea albastra este cea cu numarul 5 indicele diastazic va fi cel corespunzator eprubetei numarul 4 ,iar valoarea lui va fi 10.9.

Valoarea indicelui diastazic mentionate in tabel au fost calculate cu ajutorul formulei urmatoare:

Indecele diastazic=

In care:

V=volumul solutiei de miere din eprubeta respective;

5=volumul sol. de amidon;

10=factorul de dilutie a sol.de miere

Exemplu,indicele diastazic corespunzator eprubetei numarul 7 este23.8,deoarece ea contine un volum de 2.1ml sol. de miere 10%.

In cazul in care la mierea analizata apare culoarea albastra in toate eprubetele si dorim sa stim daca amilaza lipseste complet sau este foarte redusa(indicele diastazic mai mic de 5),atunci se repeta determinarea in aceleasi conditii folosind insa 1ml sol. de amidon in loc de 5 ml.In acest caz valorile indicelui diastazic corespunzator celor 10 eprubete din scara vor fi in ordine urmatoarele:1.0;1.3;1.7;2.3;2.8;3.6;4.4;5.9;7.7;10.0.

Indentificare conservantilor din miere(din Marghitas L.A,1997)

Conservantii se pot adauga in miere pentru prevenirea alterarii fermentative.Practica este interzisa de lege o incadreaza in categoria falsificarii.Principalii conservanti utilizati sunt acidul salicilic si sarurile lui(salicilatii)precum si unii derivati ,cum ar fi acidul acetilsalicilic(aspirina),ca si acidul benzoic si sarurile acestuia(benzoatii).

Acidul boric si boratii nu au efect inhibant asupra drojdiilor si mucegaiurilor.Formolul,chiar in proportie redusa,modifica mirosul si gustul mierii.

Apa oxigenata are o slaba stabilitate chimica si efect inhibant de scurta durata,deoarece,isi exercita actiunea doar in timpul descompunerii ei cu eliberare de oxigen.De asemenea,fiind un agent puternic oxidat imprima mierii unele modificari organoleptice.

Indentificarea acidului benzoic

Principiu.Acidul benzoic si compusii lui extrasi din miere dau reactii specifice de culoare cu mai multi reactivi(clorura ferica,sulfat de cupru,sulfura de amoniu,hidroxilamina).

Reactivi:

-hidroxid de sodiu,sol 1% ;

-acid sulfuric diluat1:3volum;

-eter etilic liber de peroxizi;

-acetat de sodiu,sol.saturata;

-clorura ferica,sol.0.05%;

-sulfat de cupru,sol.1%;

-azotat de potasiu,sol 10%in acid sulfuric concentrate;

-hidroxilamina,sol.2%;

-amoniac,sol.15%;

-sulfura de amoniu,sol.1%;.

Mod de lucru

Intr-un pahar de laborator se cantaresc 10g de miere si se dizolva cu 30 ml de apa.Pt fixarea acidului benzoic prin salifiere se alcalinizeaza slab cu hidroxid de sodiu in prezenta fenolftaleina,se trece pe baia de apa la fierbere pentru 10-15 minute si se raceste.

Se aciduleaza cu 1 ml acid sulfuric,apoi lichidul se aduce in palnie de separare.Se adauga 50 ml eter etilic,se omogenizeaza timp de 1 minut si se lasa in repaus pentru separarea straturilor.Se indeparteaza stratul inferior apos si solutia eterica se mai spala de 2-3 ori cu cate 5 ml apa.

Eterul de extractie se colecteaza si se supune la mai multe incercari pentru indentificarea acidului benzoic sau a sarurilor lui.

Reactia cu clorura ferica.Intr-o capsula de portelan se introduce 10 ml extract etiric si se evapora la sec.Reziduul se trateaza cu 1-2 picaturi solutie de acetate de sodiu,apoi cu o picatura solutie de clorura ferica.In prezenta acidului benzoic se formeaza un precipitat de culoare rosie,bruna de benzoate de fier.

Reactia cu sulfat de cupru.Se procedeaza in acelasi mod,cu deosebirea ca in locul clorurii ferice se adauga o picatura de solutie de sulfat de cupru.In cazul reactiiei positive apare culoarea albastra insotita de precipitat discret de benzoate de cupru.Daca in miere alaturi de acid benzoic exista si acid salicilic atunci culoarea vireaza in albastru-violet.

Reactia cu sulfura de amoniu.Intr-o capsula de portelan se introduce 10 ml extract eteric si se evapora la sec.Reziduul se dizolva cu 1 ml sol. acida de azotat de potasiu,se incalzeste usor pe baia de nisip si se trece intr-o eprubeta de sticla.Capsula se mai spala de 2-3 ori cu cateva picaturi de acid sulfuric concentrate care se aduce in aceeasi eprubeta.Se tine apoi eprubeta 20 de minute pe baia de apa la fierbere si dupa racire lichidul se dilueaza cu 2 ml de apa.Se alcalinizeaza cu sol.de amoniac pana la culoarea galbena,in urma careia se formeaza acidul dinitrobenzoic.Eprubeta se trece in continuare pe baia de apa timp de 5 min. pentru descompunerea azotatilor.Pe peretii eprubetei racite se prelinge o picatura de sulfura de amoniu.In prezenta acidului benzoic la locul de contact apare culoarea portocalie.

Reactia cu hidroxilamina.Peste reziduul obtinut,ca si in cazurile anterioare se adauga 1 ml sol. acida de azotat de potasiu,se incalzeste usor pe baia de nisip si se trece intr-o eprubeta de sticla.Se dilueaza cu 2 ml de apa sol.de hidroxilamina si 10 ml sol de amoniac,se omogenizeaza si se tine 5 minute pe baia de apa reglata la temperature de +60 grade C. In prezenta acidului benzoic apare culoarea rosie.

Identificarea adausului de faina sau amidon

Reactivi necesari:iodura de poatasiu,sol.1%

Mod de lucru.Se pregatesc cativa ml de sol. de miere 1:1,se fierb si dupa racire, se adauga 2-3 picaturi de reactive.Culoarea albastra indica prezenta amidonului.

Identificarea adausului de gelatina sau clei.

Reactivi necesari:tanini solutie 5%

Mod de lucru.Se pregateste o solutie de miere 1:2,se filtreaza si se adauga cateva picaturi de reactive.Aparitia unui precipitat floconos abundent,denota adaugarea de gelatina sau de clei(la mierea naturala se obtine numai o usoara tulbureala).

Indentificarea adausului de carbonate.

Reactivi necesari:acid clorhidric diluat,oxalat de amoniu sol.saturata.

Mod de lucru.

1.In cca 10 g miere se adauga cativa ml(5-6) acid clorhidric diluat.

Formarea de spuma cu basici indica prezenta carbonatilor.

2.Dupa amestecarea mierii cu acidul clorhidric se mai adauga 5-6 ml apa distilata,se amesteca si apoi se filtreaza.In filtrate se adauga 1 ml oxalat de amoniu.Aparitia unui precipitat alb indica prezenta carbonatilor.

Indentificarea culorii de aniline.

Reactivi necesari:bisulfit de potasiu,sol.10%

Mod de lucru.Se formeaza un amestec din 5 g miere,50 ml apa distilata si 1ml reactive care se fierbe 5 minute cu cateva fire de lana fara mordant.Culorile de aniline coloreaza lana,culoarea ce nu spala cu apa fierbinte.

Indentificarea adausului de sirop de zahar in miere

La 5 ml sol. apoasa de miere 20% ,se adauga 2.5g acetat de plumb si 22.5ml alcool metilic.In cazul adausului de sirop de zahar apare un sediment abundant alb galbui.

5.Examenul microscopic al mierii

Examenul microscopic consta in examinarea sedimentului depus dintr-o solutie de miere de albine.Pt acest scop se amogenizeaza 10 g miere in 20 ml apa distilata.Dupa omogenizare se toarna in fiole si se centrifugheaza timp de 4 minute,cu 2.500 turatii/minut.Se decanteaza 2/3 din continutul fiecarei fiole,iar restul se amesteca,se omogenizeaza.Se aduna intr-o singura fiola care se centrifugheaza din nou un aceleasi conditii.Lichidul clar se decanteaza,iar sedimentul se intinde pe doua lame in cate doua fractiuni pe fiecare.Peste acestea se picura o solutie calda de glicerina-gelatina1:1 iar deasupra se aplica o lamela.

Fixarea se face tinand preparatul in pozitie orizontala,la temperatura de +42 grade C.

6. Ambalarea,depozitarea si termenul de valabilitate.

Depozitarea se face in incaperi cu o temperature de +5grade C...+12 grade C,bine aerisite,curate si in care nu se depoziteaza alte produse,mai ales ca imprumuta mirosuri(petrol,benzina,peste).Termenul de valabilitate este de 12 luni de l;a data ambalarii.

Indentificarea mierii de mana.

Indentificarea mierii de mana se face utilizand mai multe metode:

Reactia cu apa de var

Principiu.In prezenta apei de var si la cald sol. de miere de mana se tulbura intens.

Reactivul.Se prepara prin stingerea varului cu apa in proportie de cca 1:2 si dupa repaus de minim 12 ore se colecteaza lichidul limpede supernatant.

Intr-o eprubeta se introduce 1 ml sol. de miere 50% peste care se adauga 2 ml apa de var dupa omogenizare eprubeta se tine pa baia de apa la fierbere 5 minute.

Reactia cu alcool.

Principiu.Polizaharidele din mierea de mana precipita in prezenta alcoolului.Reactia se evidentiaza sub farma de opalescenta cu depunere de sediment descret dupa repaus prelungit.Mierea de mana contine insa si cantitati reduse de proteine care interfereaza,in reactie,deci ele trebuie in prealabil indepartate.

Deproteinizarea se efectueaza cu sol.10% de tanin.Intr-o eprubeta se introduce 10 ml sol. de miere 50% peste care se adauga 1 ml sol. de tanin si dupa omogenizare eprubeta se tine 10 minute pe baia de apa la fierbere.Dupa racier,proteinele precipitate se indeparteaza prin filtrare.

Din filtratul clar se introduce intr-o eprubeta 1 ml peste care se adauga 10 ml alcool etilic 95 vol. si se omogenizeaza.In prezenta polizaharidelor din mierea de mana,solutia capata aspect discret opalescent care se intensifica in timp.

Reactia este comuna si pentru amidon.In prealabil deci,trebuie sa excludem falsificarea cu amidon prin reactia specifica cu iod.

Indicatorii de mana.

Mierea de mana contine urme de polen,dar contine si formatiuni microscopice ce nu se gasesc in mierea florala si care sunt denumiti elemente sau indicatori de mana.Aceste formatiuni sunt reprezentate de anumite specii de ciuperci si alge microscopice care se gasesc in mod normal pe frunzele arborilor,contaminand picaturile de mana.

Prezenta acestor farmatiuni in cantitate mai mare sau mai mica coroborat cu spectrul polemic,caracterele organoleptice si fizico-chimice concura la stabilirea originii mierii de albine.

Proprietatile fizico-chimice ale mierii de albine.

Se considera necorespunzatoare,urmatoarele categorii de miere:

-mierea cu impuritati(resturi de ceara,aschii de pe ramurile faguilor,cadavre de albine,etc.)

- mierea falsificata;

- mierea fermentata;

-mierea caramelizata,ca urmare a incalzirii la temperature ridicate in momentul in care s-a dorit fluidifarea ei.

Norme de protectia mincii

P.S.I

Laboratorul de industrie alimentara trebuie sa fie amplasat intr-un spatiu izolat de zgomotul produs de diferite utilaje si la distanta de instalatiile care degaja gaze sau pulberi.Iluminatul laboratoarelor trebuie sa fie suficient pentru ca operatiile sa se efectueze in bune conditii.

Mesele de laborator se vor folosi numai pentru analize.Lucrarile de laborator trebuie sa se efectueze cu multa atentie deoarece lipsa de atentie la manipularea aparatelor si a substantelor precum si respectarea normelor de asigurare pot da nastere la accidente.

Substantele se vor pune in sticle sau vase numai dupa acestea au fost etichetate cu inscriptia continutului respectiv.In fiecare laborator se va afisa la loc vizibil instructia de tehnica securitati muncii, care vor cuprinde cantitatile de materiale si reactivi vatamatori sanatatii precum si modul de manipulare a acestora.Pe mesele de lucru,dulapul etc,nu trebuie sa se pastreze vase ,sticlute sau alte substante neutilizate in lucrarea respectiva.

Toate vasele care contin substante solide in suspensie trebuie agitate in timpul incalzirii pt a se evita depunerea pe fundul lor.Baghetele care se folosesc la amestecuri trebuie sa fie rontujite la flacara iar agitarea cu acestea trebuie sa se faca printr-o miscare ariculara de-a lungul vasului respectiv.

Vasele se vor spala imediat dupa terminarea operatiunilor cu lichide potrivite,in care puritatile respective sunt solubile in scopul evitarii reactiilor vatamatoare.

Toate lucrarile de laborator trebuia sa fie efectuate cu cantitatiile si concentratiile de substante admisibile avand in vedere respectarea masurilor indicate.Analizele se vor efectua numai in vase perfect curate care se vor spala numai dupa terminarea operatiilor.Nu este permisa gustarea substantelor in laborator.

Fiecare laborator trebuia sa aiba in inventarul sau trusa sanitara.Depozitarea reactiviilor in laborator sau magazine v-a fi dupa reguli deosebite specifice substantelor existente iar cele toxice sunt tinute sub cheie.

Manipularea substantelor toxice si caustice

La maniularea substantelor volatile,toxice se vor folosi masti contra gazelor.Toate operatiunile care se executa cu gaze si vapori toxici se vor efectua sub nisa.Manipularea acizilor concentrati trebuie sa se execute obligatoriu prin palnii si sub continuarea ventilatie a aerului.la diluarea acidului sulfuric trebuie sa se toarne acidul in apa incetul cu incetul pt a preveni accidente.

La dizolvarea acidului concentrat in apa,la amestecarea acidului sulfuric si azotic concentrate si in general la un amestec de substante care este insotit de o degajare de caldura si vor intrebuinta vase rezistente la socuri existente.

Masuri de tehnici a securitatii mincii la lucrarile cu substante chimice

Lucrarile de laborator ale elevilor se vor face sub supraveghere al profesorului sau laborantului de asemenea la toate lucrarile cu substante chimice,trebuie luate masuri de precautie deoarece neatentia sau necunoasterea aparatelor si a proprietatilor chimice ale substantelor cu care se lucreaza pot atrage dupa sine accidente.

La orice lucrare de laborator ale elevilor,unde se folosesc substante chimice se vor respecta urmatoarele reguli generale:

-lucrarile de laborator se efectueaza cu cantitati de substante,cu concentratiile,vasele si aparatele indicate de STAS.

-efectuarea experimentelor este permisa numai dupa ce s-a verificat aparatura necesara.

-este interzisa efectuarea experimentelor in vase murdare,imediat dupa terminarea experimentului,vasele utilizate trebuie spalate.

-la indentificarea substantelor pentru experimente se citeste cu atentie eticheta;daca exista cea mai mica indoiala asupra continutului unui vas,acesta se v-a trimite unui laborator chimic,intr-o indentificare.

-elevii sunt opriti sa guste sau sa miroase substantele,sau de a se aplica deasupra vaselor cu substante.

Daca intr-un laborator sau o sala de clasa se produce o cantitate mare de substanta gazoasa sau vapori,se deschid ferestrele pt aerisirea completa a incaperii,se inchid usile pt a preveni imprastiarea gazelor si se opresc resursele de caldura;la sfarsitul orcarei experiente mainile se spala cu apa si sapun.