Conceptul de boala: tipuri de boli; incidenta fenomenului de morbiditate

Conceptul de boala: tipuri de boli;   incidenta fenomenului de morbiditate

Conceptul de boala

In sens generic, conceptul de boala desemneaza tulburarea starii de sanatate a unui organism, ca urmare a actiunii unor agenti din mediul intern sau extern. Boala poate afecta organismul in totalitate sau in parte si se manifesta printr-un complex de simptome si o evolutie caracteristica.

In literatura de specialitate sunt utilizate numeroase concepte derivate, cum ar fi:

- boala ereditara - stare patologica provocata de o mutatie genetica, ce se poate transmite de la o generatie la alta;

- boala profesionala - boala contractata in cursul procesului de munca sub influenta, de obicei de durata, a unor factori vatamatori specifici unei anumite profesiuni (spre exemplu, silicoza, antracoza);

- boala sociala - boala care apare si se raspandeste in masa ca urmare a conditiilor social-economice nefavorabile cerintelor vietii normale (spre exemplu, tuberculoza, pelagra).

Tipuri de boli

Ca si in orice alt domeniu, clasificarea bolilor se poate realiza in functie de criterii din cele mai diverse: simptome, cauze si consecinte etc. Sorin M. Radulescu considera ca, din perspectiva sociologiei sanatatii, cea mai utila este "clasificarea care permite evidentierea bolilor cu cea mai mare frecventa si cu cele mai puternice efecte asupra vietii oamenilor"[1].

Sociologul american Rodney M. Coe (apud Sorin M. Radulescu, 2002) a stabilit urmatoarea tipologie a bolilor:

1. Bolile contagioase (infectioase) sunt acele boli produse de microorganisme patogene, a caror identificare permite un tratament adecvat. Intrucat agentii patogeni care le genereaza se pot transmite in lant, de la un individ la altul, aceste boli se mai numesc si boli transmisibile.

In cazul bolilor infectioase, contagiunea se face fie direct, prin contact nemijlocit cu sursa de infectie (bolnav, purtator de germeni), fie indirect, prin materiale ori obiecte contaminate cu germeni patogeni.

In aceasta categorie sunt incluse: botulismul, dizenteria, hepatita virala, malaria, meningita, poliomelita, septicemia, sifilisul, SIDA (sindromul de imunitate deficitara dobandita), tifosul exantematic, tuberculoza etc.

Acest tip de boli se au ca trasatura distinctiva caracterul autolimitativ, care desemneaza restrangerea progresiva a limitelor lor de extindere.

Combaterea lor este eficienta prin metoda imunizarii sau a ruperii verigilor de transmisie.

2. Bolile cronice si degenerative au o cauzalitate mult mai diversa, putand fi determinate atat de mediul fizic, cat si de cel social. Sunt incluse in aceasta categorie bolile endocrine si de nutritie, cancerul, afectiunile coronariene, bolile cerebro-vasculare, bolile aparatului digestiv si genito-uritar, reumatismul, artrozele, malformatiile congenitale, anomaliile cromozomiale etc.

Spre deosebire de bolile contagioase, acest tip de boli sunt netransmisibile. Ele se situeaza printre primele locuri in statisticile referitoare la cauzele mortalitatii.

In ultimele decenii, aceasta categorie de boli a cunoscut o larga raspandire, favorizata, printre altele de cresterea duratei medii de viata, modificarea regimului alimentar, procesul de urbanizare etc.

3. Bolile psihice (tulburarile mentale si de comportament) sunt in marea lor majoritate considerate tulburari functionale, existand insa si cazuri in care se manifesta prin simptome fizice (bolile psihosomatice).

In functie de simptome sau constelatii de simptome, aceste boli se clasifica la randul lor in schizofrenii, psihoze afective, nevroze si tulburari de personalitate.

In societatea moderna, statutul bolnavilor mintal contine urmatorii parametri:

diminuarea sau absolvirea de responsabilitate;

dreptul la ajutor, bolnavul fiind scutit de obligatia sociala de a mai munci.

Legislatiile nationale includ prevederi exprese vizand ocrotirea persoanelor care, din cauza starii de alienatie sau debilitate mentala sunt lipsite de discernamantul necesar unei depline capacitati de exercitiu (interdictia, tutela, curatela, lipsa de responsabilitate pentru faptele bolnavului mintal, internarea si tratarea bolnavilor psihici periculosi etc).

Incidenta fenomenului de morbiditate

Morbiditatea reprezinta proportia cazurilor de imbolnavire in cadrul unei anumite populatii la un moment dat, sau intr-o anumita perioada de timp.

Morbiditatea este considerata un indicator esential al starii de sanatate.

La nivel de individ si de colectivitate, cu cat morbiditatea este mai redusa, putem afirma ca starea de sanatate este mai buna si eficienta activitatii medico-sanitare mai mare.

Rolul de indicator al starii de sanatate indeplinit de morbiditate este conditionat de:

- existenta unui program de actiuni de supraveghere a starii de sanatate care foloseste date de morbiditate;

- evidente unitare si inregistrari corecte ale evenimentelor de boala;

- calcularea si valorificarea indicilor de morbiditate in vederea imbunatatirii sanatatii.

Cunoasterea nivelului morbiditatii intr-o colectivitate cuprinde:

examene medicale:

- inaintea intrarii copilului prima data in colectivitate;

- triajul epidemiologic: zilnic, dupa vacante, la plecare in tabara;

- examenul medical periodic si de bilant;

- examene medicale la solicitare in caz de boli acute, traumatisme etc.

calcularea indicatorilor de morbiditate

- incidenta;

- prevalenta.

evaluarea eficientei examenelor medicale.

In ansamblul indicatorilor starii de sanatate, exista si unii indicatori statistici care se refera direct la morbiditate:

Rata de morbiditate (incidenta morbiditatii) este un indicator care masoara frecventa cazurilor de imbolnavire nou inregistrate intr-un anumit teritoriu si o anumita perioada (luna, trimestru, an) de catre dispensarele medicale teritoriale si cele de intreprindere si raportate la numarul mediu al populatiei.

Bolile cronice pot apare doar prima oara caz nou, la depistare, in timp ce bolile acute care se vindeca si reapar ulterior ca o noua imbolnavire, se considera iar cazuri noi (spre exemplu, gripa).

Se calculeaza un indice de morbiditate totala si indici de morbiditate specifica (pe sexe, grupe de varsta etc), ultimii fiind necesari indeosebi in cazul bolilor care afecteaza cu precadere anumite grupe de varsta.

It = bn / P * 1000; Is = bn (c,x) / Px * 100.000

unde:

bn - bolile nou depistate

P - numar mediu de locuitori

c, x - cazuri nou depistate prin anumite boli si varsta

Px - numar mediu de locuitori de o anumita varsta.

In Romania, cazurile noi de imbolnavire raportate la mia de locuitori au fost 541 (1960); 725 (1970); 846 (1981); 863 (1989) si 736 (1990).

Morbiditatea spitalizata este un indicator care masoara miscarea bolnavilor din spitale pe cauza de boala. Se calculeaza utilizand frecventa spitalizarii:

Fs = b (a + i)/ P * 100

unde:

Fs - frecventa spitalizarii

b (a + i) - numarul bolnavilor aflati in spital la inceputul perioadei de referinta + bolnavii nou spitalizati in perioada respectiva

P - numarul mediu de locuitori

In Romania, numarul bolnavilor spitalizati raportat la mia de locuitori a fost de 195 (1974); 181 (1980); 184 (1985); 177 (1989) si 161 (1990).

Morbiditatea succesiva este un indicator care reflecta imbolnavirile care s-au succedat la aceleasi contingente de persoane si consta atat din studiul cazurilor noi, depistate in cursul unui an, cat si din studiul agravarilor bolilor cronice depistate anterior. Studiul longitudinal al morbiditatii permite identificarea legaturilor de cauzalitate in aparitia, agravarea complicatiilor, asocierea si concomitenta mai frecventa a bolilor; cunoasterea categoriilor de persoane care raman sanatoase an de an; cunoasterea eficientei retelei sanitare in prevenirea morbiditatii sau a cronicizarii bolilor; urmarirea dinamicii morbiditatii pe cauze, sexe, grupe de varsta si compararea regiunilor (zonelor, localitatilor) cu structuri diferite ale populatiei.

Morbiditatea pe contingente este un indicator care reflecta raportul dintre persoanele bolnave dintr-o colectivitate si numarul de boli ce revin unui bolnav (pe medii, varste, sexe, etc).

Morbiditatea cu incapacitate temporara de munca este specifica personalului angajat in munca, reflectand imposibilitatea de exercitare a unei activitati ca urmare a unei boli sau a unui accident, pentru care se acorda concediu medical, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Rata de prevalenta (prevalenta morbiditatii) este un indicator care reflecta raportul intre numarul total al bolnavilor (cazuri noi si vechi) de o anumita boala si numarul mediu al populatiei. Indicatorul poate viza fie totalitatea bolnavilor care exista la un anumit moment "critic" (ultima zi a trimestrului, semestrului, anului), fie intr-un interval specific (trimestru, an). In primul caz este vorba de prevalenta de moment, iar in cel de al doilea caz este vorba de prevalenta de perioada. Prevalenta se calculeaza separat, pe categorii de boli .

Morbiditate specifica (la 100.000 loc)

In subordinea Ministerului Sanatatii functioneaza un Centru de statistica sanitara si documentara, in cadrul caruia isi desfasoara activitatea un colectiv pentru studiul de morbiditate, avand ca atributii:

- studiaza dinamica si structura morbiditatii populatiei si tendintele principalelor fenomene;

- efectueaza studii si analize comparative privind morbiditatea in profil teritorial pe sexe, grupe de varsta, ocupatii, cu comparatia din alte tari;

- efectueaza anchete, in colaborare cu institute si centrele medicale de profil, privind morbiditatea prin boli infectioase si parazitare, boli venerice, tuberculoza, boli profesionale, prin unele boli cronice degenerative etc.

- efectueaza anchete, in colaborare cu directiile de sanatate judetene si institutele de cercetari medicale de profil, privind starea de sanatate a populatiei din teritoriu;

- studiaza eficienta masurilor de profilaxie in prevenirea si combaterea unor boli transmisibile si boli cronice, prevazute in programele nationale stabilite de Ministerul Sanatatii;

- face propuneri pentru simplificarea, imbunatatirea si modernizarea sistemului informational sanitar privind culegerea, inregistrarea, transmiterea, verificarea si prelucrarea datelor in domeniul sau de activitate;

- furnizeaza elemente necesare analizei si proiectarii aplicatiilor in sistemul prelucrarii automate a datelor, pentru domeniul sau de activitate;

- indruma tehnic si metodologic unitatile sanitare din teritoriu in realizarea sarcinilor ce le revin in acest domeniu.

Studiu de caz. Impactul conditiilor de munca asupra starii de sanatate a personalului intr-o intreprindere de produse ceramice

obiective

Autorii isi propun stabilirea unei posibile legaturi cauzale meserie - loc de munca; vechime profesionala - morbiditate sau mai precis risc profesional - stare de sanatate.

Material sI metoda

S-a realizat un studiu de prevalenta de tip crossing-over pe un esantion reprezentativ de 100 salariati (74 femei) din sectiile cu Obiecte sanitare si Teracota; varsta medie a esantionului a fost de 34,3 7,9 ani si vechimea profesionala medie de 12,1 8,3 ani. Interpretarea rezultatelor s-a realizat comparativ cu un lot martor corespunzator constituit din 144 subiecti de la o intreprindere de produse zaharoase din aceeasi localitate. S-a utilizat o metodologie complexa vizand determinarea conditiilor de munca. Starea de sanatate a fost evaluata conform urmatorului protocol: completarea unui chestionar privind ruta profesionala, antecedentele eredo-colaterale si personale, stilul de viata; examen clinic general; probe functionale ventilatorii; electrocardiograma; teste biochimice si biotoxicologice.

Rezultate

Riscul profesional este reprezentat de un cumul de noxe fizice, fizico-chimice si ergonomice. Analiza integrata pentru starea de sanatate a lotului test a evidentiat o prevalenta scazuta a subiectilor "sanatosi clinic" (doar 7%), restul prezentand o morbiditate polimorfa; cele mai frecvente sunt afectiunile musculo-scheletale, spasmofilia, sindromul asteno-vegetativ, hipotensiunea arteriala si afectiunile dermatologice. Lotul martor a prezentat acelasi procent de "sanatosi clinic"; patologia inregistrata este comparabila cu a lotului luat in studiu, cu exceptia afectiunilor dermatologice si a hipotensiunii arteriale (p<0.001), dupa cum se poate vedea in Figura 1. Acest aspect sustine diferenta privind riscul profesional intre cele doua loturi si sugereaza etiologia posibil ocupationala a afectiunilor inregistrate.

Legenda

Figura 1: Morbiditate- lot test si lot martor

Concluzii

1. Structura morbiditatii releva o patologie cel putin legata de profesie.

2. Investigarea starii de sanatate lasa impresia unei colectivitati nesupravegheate medical, nici la locul de munca si nici prin medicul de familie.