DIABETUL -DEFINITIE SI CLASIFICARE

DIABETUL -DEFINITIE SI CLASIFICARE

Diabetul este incapacitatea organismului de a folosi alimentele i^S pentru a produce energie. Este incapacitatea de a metaboliza purtatorii de energie - glucoza fiind pe primul loc -, ceea ce va duce la leziuni multiple, pe primele locuri fiind cele vasculare si neurologice.

Diabetul cuprinde o serie de tulburari cu mecanisme de producere diferite, care se manifesta prin cresterea cronica a glucozei sanguine (hiperglicemie), datorita unui deficit hormonal comun, si anume lipsa de insulina, care poate fi totala sau partiala (relativa). Lipsa insulinei sau a raspunsului la prezenta ei se insoteste de o crestere a secretiei hepatice de glucoza, ce ar putea fi inclusa in definitia bolii. Diabetul este cea mai frecventa boala necontagioasa de pe glob, producand anual peste 3 milioane de decese.

Denumirea de diabet zaharat deriva din cuvantul grecesc diabe-tes, insemnand sifon, pentru a indica eliminarea excesiva de urina, simptomul obisnuit al bolii.

Dupa mai multe secole, numele a fost completat cu cuvantul latin mellitus, insemnand "de miere' sau "indulcit cu miere'. Deoarece la diabetici excesul de glucoza din sange trece in urina, in secolele trecute, medicii stabileau diagnosticul in urma gustului dulce al urinei.

in prezent, pe glob, exista aproximativ 200 de milioane de diabetici, la care se adauga aproximativ 300 de milioane in stadiul de prediabet sau de tulburare a tolerantei fata de glucoza. Numai in Statele Unite sunt 21 de milioane de diabetici, iar 41 de milioane

se gasesc in stadiul de prediabet. in Germania, 40% din populatia adulta are o toleranta alterata fata de glucoza (prediabet) sau diabet de tip 2. (Clin Res Cardiol 2006; 95:136-147)

Cine mai crede ca diabetul se intalneste doar in tarile bogate se insala. Iata proportia diabeticilor, la persoanele intre 20 si 79 de ani, din cateva tari din jurul Romaniei: Polonia 9,0%, Slovenia 9,6%, Cehia 9,5%,'Ungaria 9,7%, Estonia 9,7%, Letonia 9,9%, Lituania 9,4%. Din cele 10 tari, cu cele mai multe cazuri de diabet, 7 se gasesc in Asia, unde medicii si autoritatile lupta in acelasi timp impotriva subnutritiei si a supraalimentatiei. in momentul de fata, cei mai multi diabetici se gasesc in India si in China. Pe locul 3 se gasesc Statele Unite, urmate de Japonia, Pakistan, Rusia, Brazilia si Banglades.

Organizatia Mondiala a Sanatatii apreciaza ca, in anul 2025, pe glob vor fi 400 de milioane de diabetici.

Numarul persoanelor care sufera de diabet va creste datorita imbunatatirii sperantei de viata, inmultirii populatiei si datorita procesului de urbanizare, cu adoptarea unui stil de viata nesanatos (MMW-Fortschr.Med.2006;148:4-6). Foarte curand, diabetul va deveni principala cauza de morbiditate si mortalitate pe glob. Din nefericire, rata de crestere a bolii e mai mare in tarile in curs de dezvoltare, in care conditiile economice ingreuiaza diagnosticul si tratamentul adecvat.

in tarile industriale, 8-10% din populatie sufera de diabet, si aceasta singura boala consuma 15-20% din cheltuielile pentru sanatate. Pentru a ne face o idee, amintim ca in Statele Unite diabetul costa peste doua miliarde de dolari in fiecare saptamana.

De supraalimentatie si de prea putina miscare sufera chiar si animalele. in Germania, se trateaza peste 30.000 de caini si peste 20.000 de pisici, cu doua injectii de insulina zilnic, pentru diabet de tip 2. Pentru stabilirea dozei de insulina, animalele sunt internate in spital o zi sau doua.

Fiind principala cauza de pierdere a vederii, a insuficientei renale terminale si a amputatiei netraumatice a membrelor inferioare, diabetul creste de trei pana la sapte ori riscul aterosclerozei coronariene, cerebrale si periferice, fiind in acelasi timp una dintre cauzele principale ale morbiditatii si mortalitatii neonatale.

Dar exista si o veste buna: majoritatea, daca nu chiar toate complicatiile bolii pot fi prevenite sau mult amanate, prin tratarea hiper-glicemiei si a celorlalti factori de risc.

Clasificarea diabetului. Diabetul manifestat clinic poate fi impartit in patru grupe principale:

Diabetul de tip 1, in trecut cunoscut ca diabet dependent de insulina, sau diabet juvenil, produs in primul rand de distrugerea celulelor beta din pancreas, cu un deficit de insulina, de obicei absolut.

in cadrul tipului 1, se deosebesc subtipul A, realizat prin procese autoimune, si subtipul B, idiopatic, prin alte mecanisme inca necunoscute. Subtipul B se intalneste mai frecvent in Asia si Africa.

2. Diabetul de tip 2, in trecut cunoscut ca diabet nedependent de insulina, sau diabetul adultului, produs prin rezistenta organismului fata de actiunea insulinei si printr-un deficit relativ de hormoni. Aceasta forma raspunde de 90-95% din toate cazurile de diabet.

Diabetul de tip 2 ramane nediagnosticat timp de 5 pana la 10 ani, deoarece hiperglicemia nu e suficient de severa pentru a produce simptome remarcabile. Riscul aparitiei diabetului de tip 2 creste cu varsta, obezitatea si lipsa activitatii fizice.

Persoanele care nu sunt obeze dupa criteriile traditionale de apreciere a greutatii, pot avea, totusi, un procent crescut de grasime distribuita predominant in regiunea abdominala si care constituie un factor de risc pentru diabet.

3. Diabetul gestational (de sarcina) este o intoleranta la glucide, care incepe sau este recunoscuta prima data in cursul graviditatii. Se foloseste aceasta denumire, indiferent daca e nevoie sau nu de insulina. Nu este exclusa posibilitatea ca intoleranta la glucoza sa fi existat inainte de aparitia sarcinii. Apare, de obicei, in trimestrul al doilea sau al treilea al graviditatii, cand hormonii asociati cu sarcina si cu o actiune antagonista fata de insulina ating concentratiile maxime.

Diabetul gestational survine in aproximativ 4% din sarcini si, cu toate ca de obicei dispare dupa nasterea copilului, 50% dintre femeile

care au suferit de aceasta stare, in decurs de 5-10 ani, vor dezvolta diabetul de tip 2. Netratat, diabetul gestational poate leza inima si ficatul fatului, rezultand malformatii congenitale severe sau chiar moartea fatului. Uneori, sarcina poate precipita si aparitia diabetului de tip 1.

4. Alte forme deosebite de diabet, produse prin:

defecte genetice ale functiei celulelor beta din insulele Langerhans;

defecte genetice in actiunea insulinei;

afectiuni ale pancreasului exocrin (de exemplu, pancreatite, traumatisme, pancreatectomii, cancerul pancreatic, fibroza cistica, hemocromatoza, pancreatopatia fibrocalculoasa);

afectiuni endocrine (de exemplu, acromegalia, sindromul Cushing, feocromocitomul, glucagonomul, hipertiroidismul, somatostati-nomul, aldosteronomul);

glucocorticoizi, acid nicotinic, hormon tiroidian, diuretice tiazi-dice, fentoin, diazoxid, antagonisti beta-adrenergici si alfa-in-terferon;

infectii: citomegalovirus, rubeola congenitala;

forme neobisnuite de diabet mediate imunologic;

unele sindroame genetice: sindromul Down, sindromul Klinefelter, sindromul Turner, sindromul Wolfram, ataxia Friedrich, boala Huntingon, sindromul Laurence-Moon-Biedl, distrofia mioto-nica, porfiria, sindromul Prader-Willi.

Stari de risc pentru diabetul zaharat:

glicemia crescuta pe nemancate

toleranta alterata fata de glucoza

Aceste stari sunt tulburari metabolice care se situeaza intre utilizarea normala a energiei (glucozei) si diabetul manifest clinic. Ambele stari cresc riscul aparitiei diabetului si, in multe cazuri, fac parte din istoria naturala a bolii. (Diabetes Care, 2005; 28:supl.lS39-S42)