ELECTROCUTAREA

ELECTROCUTAREA

Electrocutarea reprezinta reactia organismului uman supus efectului curentului electric de intensitate si tensiuni nocive. Agresiunile electrice naturale sunt cauzate de trasnet, vietuitoare marine s. a. Arsurile produse de arcul electric sau de rezistentele incandescente nu intra in categoria electrocutarii. Ele sunt arsuri termice. Trasnetul are un voltaj si un amperaj urias. Leziunile cutanate sunt arsuri termice de gradul III si IV, si au aspectul unor dungi rosii, serpuitoare. Moartea prin traznet se datoreaza socului nervos central prin paralizia functiilor vitale.

Circumstantele in care se produce electrocutarea sunt variate: atingerea directa a retelei electrice, atingerea unor conducte metalice care au facut contact cu cele electrice, atingerea unui bec spart sau a lustrei, contactul cu sursa electrica prin jet de apa sau de urina, intrarea intr- un camp electric de mare tensiune, manipularea gresita a unor masini electrice sau surse de curent, trasnetul s. a. Atingerea nociva a curentului electric poate fi amplificata de o serie de factori, ca: debilitatea nervoasa, starea de tensiune nervoasa, cardiopatiile, anemia, emotia, hipertiroidismul, frica, mediul umed, incaltamintea cu cuie sau placheuri s. a.

Agresiunea electrica actioneaza in functie de doi factori:

Intensitatea curentului, masurata in amperi, este mai mare daca rezistenta tegumentelor este mica (tegumente umede, suprafata mare de contact). Socul curentului este produs de intensitatea lui. Amperii sunt cei care omoara, pe electrocutat.

Tensiunea exprima diferenta de potential a energiei electrice intre doua puncte, ale unui conductor. Se exprima in volti. Este cu atat mai mare, cu cat rezistenta tegumentului este mai mare. Energia electrica ce se degaja, asupra tesuturilor agresate, este cu atat mai mare cu cat rezistenta lor este mai crescuta, conform legii lui Joule. Devine periculos, un curent a carui intensitate depaseste 70- 80 de miliamperi si a carei tensiune trece de 40- 50 volti. Curentul alternativ este cu mult mai periculos decat cel continuu.

In practica, se produc electrocutari, la curentul casnic care are o tensiune de 220 de volti si o intensitate de 190 miliamperi. Curentul casnic este un curent alternativ, cu 50 cicli/ sec. Accidentele din mediul industrial, se fac la tensiuni inalte si intensitate mare, adica cu voltaj si amperaj mare.

Semne clinice

Clinic, electrocutarea se manifesta prin semne locale si generale.

Local, arsura electrica, coagularea intravasculara si miozita necrozanta avasculara sunt cauzate de transformarea energiei electrice in caldura (efectul Joule), la locul contactului cu tegumentul. Caldura degajata este peste limita de toleranta a tesuturilor pe care le coaguleaza. Distrugerile tisulare sunt mai mari, la locul de intrare a curentului ('marca') si la locul de iesire, unde se face contactul cu pamantul. Aspectul leziunii este de necroza cutanata uscata de culoare cenusie- albicioasa, usor denivelata, care poate fi minima, punctiforma, pana la distrugerea unui membru intreg prin coagulare si carbonizare. Spre deosebire de arsura termica, cea electrica actioneaza ca o 'sfera' care sparge tridimensional tesuturile, putand patrunde pana la nivelul osului. Deplasarea energiei electrice se face de- a lungul vaselor sangvine. Sangele din aceste vase se coaguleaza, se produce tromboza rapida urmata de ischemie si de necroza. Sub influenta curentului electric, proteinele musculare isi modifica echilibrul osmotic si se produce miozita avasculara. Trombozele intravasculare si constrictia circulara determinata de tesuturile necrozate pot de aspectul de gangrena totala a extremitatilor afectate.

Manifestarile generale (sistemice) sunt in functie de tensiunea si intensitatea curentului, de locul de patrundere si de calea strabatuta de curent in organism. Curentul parcurge drumul cel mai scurt, spre un alt conductor sau spre pamant, fara a tine cont de formatiunile anatomice. Daca, in acest parcurs, intra organe vitale (inima, creier), moartea poate sa fie instantanee. Daca intereseaza centrul respirator, se produce stopul respirator, dar inima continua sa bata. Daca parcursul este mana stanga- picior stang, se intercepteaza inima si se produc tulburari de ritm sau fibrilatie care poate fi letala. Daca nu a survenit stopul cardiac, se pot produce leziuni, urmate de sechele grave, ca hemiplegii, afazii, cecitate s. a. prin afectarea encefalului. Mioglobina eliberata de muschii ischemiati si necrozele tisulare induc rinichiul de soc. Se produc pancreatite acute necrotice, perforatii intestinale sau gastrice, ulcere de stres. Electrocutarea la reteaua casnica, la 220 volti si sub 200 miliamperi, produce tetania muschilor striati, motiv pentru care accidentatul ramane blocat, nu se poate desprinde. Daca actiunea curentului se prelungeste, apar dezorganizari in structurile celulare si tulburari functionale. Leziunile tisulare, din arsurile prin curent electric, sunt, intotdeauna, mai mari decat cele vizibile, la locul de intrare si de iesire. Cicatrizarea si detasarea escarei prin arsura electrica este mai lenta si sechestrul, care se elimina, mai mare. La limba, fata si buze, escara se detaseaza dupa 2- 3 saptamani, iar, la degete, mai lent.

Tratamentul electrocutarii impune masuri urgente.

Primul ajutor, la locul accidentului, este esential. Scoaterea accidentatului din sursa de curent se face, cu grija, pentru a nu intra in circuitul electric. Am asistat la situatii dramatice in care o familie intreaga a fost electrocutata, in incercarea de a desprinde pe cel accidentat din circuit. Cea mai buna metoda este intreruperea curentului de la sursa sau prin comutator. Victima se trage de haine sau de par, dupa ce ne- am asigurat ca are legatura directa cu pamantul sau cu alt material bun conductor electric. Salvaratorul nu trebuie sa atinga cablul sau firul electric si nici victima, pana ce aceasta nu a fost scoasa din actiunea curentului, se va aseza pe un material izolant (lemn uscat, podea, scaun), va avea grija ca hainele lui sa fie bine uscate, sa nu aibe cuie sau materiale de metal pe talpa, sa foloseasca materiale izolatoare (manusi de cauciuc, bare de lemn, etc.). Victima scoasa din curent, va fi culcata si se vor lua masuri de resuscitare respiratorie si cardiaca. Se instituie oxigenoterapia.

Se iau masuri de transport rapid, la prima unitate sanitara.

In spital, se instituie intubatia orotraheala pentru asistarea respiratiei, se fac injectii intracardiace, cu adrenalina, pentru resuscitare, se face defibrilarea, se administreaza solutii hidroelectrolitice pentru corectarea hipovolemiei, colapsului circulator si acidozei.

Tratamentul local este asemanator cu cel al arsurilor termice. In plus, se fac incizii si excizii precoce, in tesut sanatos, pentru ridicarea escarelor, fasciotomii de degajare pentru evitarea accentuarii ischemiei, incizii de decompresiune. In cazul unor extremitati carbonizate sau complet devitalizate se recurge la amputatii.