FICATUL - PANCREASUL

FICATUL. PANCREASUL.

FICATUL: - este cea mai mare glanda din organism

- la nou nascut reprezinta circa 1/30 din greutatea corpului

- la adult este a 50-a parte din greutatea corpului

- este un organ vital, incapsulat, parenchimatos

- contine o importanta populatie celulara (de origine epiteliala majoritatea = hepatocite) alaturi de tesut conjunctiv in cantitate mica.

UNITATEA MORFOLOGICA A FICATULUI

1. Lobulul hepatic clasic - reprezinta aria din parenchimul hepatic a carei sange e drenat de o vena centrolobulara; el are forma de prisma poliedrica (hexagon), cu lungimea de 2 mm si diametrul de 1mm.

- la nivelul prismei, hepatocitele sunt dispuse sub forma unor placi sau lame celulare care au dispozitie radiara, in centrul sau aflandu-se venula hepatica terminala numita vena centrolobulara.

- placile sunt perforate, ramificate, anastomozate intre ele, alcatuind o retea tridimensionala in care se afla o retea de capilare sanguine numite sinusoide si o retea de ducte biliare.

- pe o sectiune transversala, lobulul are forma unui poligon in unghiurile caruia se gasesc spatiile portale Kiernan

- la periferia lobulului se formeaza placa limitanta ce reprezinta un rand de hepatocite care circumscriu periferia lobulului; placa limitanta vine in raport direct cu tesutul conjunctiv din spatiul portal, formand un perete aproape comtinuu care e perforat doar de ramificatii vasculare si ducte biliare.

- hepatocitele formeaza cordoane ( grosimea e limitata la 1 hepatocit); oricarui cordon ii corespund cel putin doua randuri de hepatocite; intre ele se gasesc canaliculi biliari.

- spatiile portale au marimi variate si contin minim trei elemente ( triada portala): a. interlobulara care aduce sange oxigenat, v. interlobulara care provine din vena porta si canal biliar interlobular care preia bila; pe langa triada mai exista si vase limfatice si fibre nervoase vegetative.

-delimitarea lobulului hepatic clasic este dificila deoarece contine putin tesut conjunctiv.

2. Acinul portal Sabourin - reprezinta aria din parenchimul hepatic a carei bila e drenata de un canal biliar in spatiul portal.

- are forma triunghiulara iar in centrul lui se afla un canal biliar din spatiul portal

- in unghiurile triunghiului se gaseste cate o vena centrolobulara din trei lobuli adiacenti.

3.Acin hepatic Rappaport - este unitatea functionala propusa de anatomopatologi; in conditii de scadere a concentratiei de oxigen in sange, modificari de necroza ischemica apar in hepatocitele din vecinatatea v. centrolobulare;

- este aria din parenchimul hepatic a carei vascularizatie si drenaj biliar sunt asigurate de acelasi vas sanguin si acelasi canal biliar; are forma romboidala cu doua arii adiacente prin baza lor (o margine a unui lobul hepatic clasic); prezinta doua vene centrolobulare in varfuri.

- se descriu trei zone functionale cu dispozitie concentrica: (I) una in vecinatatea axului scurt al rombului, (III)una in vecinatatea v. centrolobulare si (II) una intre ele;

- diferente metabolice: hepatocitele din zona I primesc sangele cu cel mai mare continut in oxigen si substante nutritive, ele fiind cele mai active metabolic; la nivelul lor se constata depozitarea glucozei in glicogen, sunt primele la care se realizeaza depolimerizarea glicogenului, sunt

primele care realizeaza semne de regenerare in conditii de lezare a parenchimului, sunt primele care vin in contact cu toxinele absorbite la nivelul tubului digestiv, sunt primele afectate in staza biliara.

- hepatocitele din zona III primesc sangele cu cantitatea cea mai mica de oxigen si substante nutritive; sunt primele care raspund la ischemie prin leziuni de tip necrotic; hepatocitele din aceasta zona sunt mai putin expuse la ischemie si staza biliara.

80% din populatia celulara e reprezentata de hepatocit. Acesta are durata de viata de 150 de zile, forma poliedrica, dimensiune de 30 micrometrii si i se descriu trei tipuri de suprafete:

a. suprafete care vin in raport cu capilare sinusoide numite poli vasculari sau suprafete sinusoidale;

b. suprafete care vin in raport cu hepatocite invecinate, dar care pe o anumita distanta delimiteaza intre ele un spatiu pentru a forma canalicul biliar numite pol biliar sau suprafata biliara a hepatocitului;

c. suprafete intercelulare ce sunt suprafete de hepatocit care vin in raport cu alte hepatocite fara a delimita un canalicul biliar.

Aspectul hepatocitului la M.O.:

- nucleul:- unul sau doi; in mod obisnuit uninucleat;

- central, rotund, eucromatic, diploid:

- frecvent se intalneste poliploidie (nucleu tetraploid);

- intre gradul de poliploidie si volumul nucleului este un raport direct proportional; - in 25% din cazuri hepatocitele sunt binucleate: provin din cele uninucleate la nivelul carora se produce diviziunea nucleului fara segmentarea citoplasmei;

- numarul celulelor binucleate creste progresiv cu varsta si in cadrul proceselor de regenerare

- numarul de mitoze e mic in ficatul normal

-procesul de diviziune e inhibat de existenta unor glicoproteine in glicocalixul hepatocitelor

- aceasta caracteristica nu se pastreaza in procesul de regenerare

- citop e fin granulata datorita incluziunilor citoplasmatice

- tinctorialitatea variaza in raport cu pozitia hepatocitului in lobul si cu dieta alimentara (la persoanele bine hranite este bazofila)

- apar numeroase incluziuni de glicogen si lipidice

- in HE are aspect vacuolar dat de incluziunile de glicogen

- in fixarea cu glutaraldehida si osmiu, se observa glicogenul cu tenta rosiatica si incluziunile lipidice colorate in negru

- glicogenul se coloreaza cu albastru de toluidina

Aspectul hepatocitului la M.E.:

- este o celula polarizata, bogata in organite celulare al caror grad de dezvoltare depinde de activitatea hepatocitului;

-RER: - se concentreaza spre polul sinusoidal

- are corespondent in MO corpii Berg = imagini punctiforme, bazofile din citoplasma

- au loc sinteze de proteine de uz extern

- dupa sinteza, proteinele ajung in corpii Golgi de unde sunt exocitate spre polul vascular; proteinele sintetizate nu raman in citoplasma

- sintetizeaza albumine, globuline, proteinele din LP, factori de coagulare

- poliribozomi :

- apar sub forma de spirala, rozeta

- au rol in sinteza proteinelor de uz extern

- REN: - este dispersat in citoplasma sub forma de tubuli ramificati si anastomozati intre ei

- comunica cu RER

- apare corelat cu functiile de sinteza care tin de activitatea exo si endocrina a hepatocitului si in procesele catabolitice

- intervine in: metabolismul glicogenului, sinteza de colesterol, in procesele de detoxifiere si inactivare ce se realizeaza prin oxidare si conjugare

- aici se conjuga medicamentele: antihistaminice, anticonvulsivante

- se inactiveaza hormonii steroidieni

- in procesele de conjugare intervine citocromul B 450

- exista o relatie directa intre administrarea de medicamente si durata de viata a REN

- participa si la formarea bilei, a acizilor biliari si a bilirubinei conjugate

- in hepatocit din colesterol se sintetizeaza acid colic si chenodezoxicolic; acestia se conjuga in REN cu aa. taurina si glicina si formeaza acizii biliari conjugati; la pH-ul alcalin al bilei se gasesc sub forma de saruri biliare

- este sediul bilirubinei conjugate (glicuronidata); bilirubina provine din biliverdina care se formeaza in macrofagele din splina si in celulele Kupfer

- bilirubina neconjugata este conjugata in REN cu acid glucuronic

- cand hepatocitul nu e capabil sa preia bilirubina neconjugata apare sindromul icteric

-mitocondrie:

- rotunde/ovale, dispersate

- numar mare: peste 1000/hepatocit

- in hepatocitele de la periferie, numarul mitocondriilor este mai mare decat in hepatocitele de langa v. cetrolobulara

- complex Golgi:

- se gasesc spre polul biliar

- este un organit multiplu (50 de CG/hepatocit) sau unic cu mai multe ramificatii

- rol: excretie proteine sintetizate, formarea LP deversate in sange, formarea lizozomilor

- lizozomii:

- sunt corpii peribiliari, apar la polul biliar al hepatocitului

- au aspect foarte heterogen

- rol: procesele catabolice, catabolismul substantelor exogene, incluziunilor, organitelor celulare perimate; substantele obtinute sunt refolosite in procesele de sinteza, deci lizozomii au rol in mentinerea parenchimului hepatic

- stocheaza ioni sub forma de feritin-like

- in conditii patologice cantitatea de ioni poate fi crescuta: hemosideraza, hemocromataza

- peroxizomi:

- sunt localizati in vecinatatea polului vascular alaturi de REN, sau in vecinatatea polului biliar

- sunt rari in hepatocitul normal (200-300)

- rol: procese oxidative ( enzima marker: catalaza); alte enzime: alcool dehidrogenaza; asigura sinteza de acid uric, B oxidarea acizilor grasi cu lant lung, procesul de gluconeogeneza

-incluziuni de glicogen:

- rozete, mai numeroase la periferie

- aspect: variaza cu : ritmul circadian si dieta alimentara (incluziunile sunt crescute cand dieta este bogata)

- incluziuni lipidice:

- au caracter tranzitoriu

- apar dupa ingestia de alimente, dispar la cateva ore

- in anumite conditii numarul lor creste: in perioada de sarcina, in lactatie, in etilism cronic: steatoza hepatica

Membrana hepatocitului contine domenii specializare spre pol biliar si vascular: la acest nivel hepatocitul formeaza microvili. Ei au rol in marirea de sase ori a suprafetei de schimb dintre hepatocit si capilarele sinusoide.Intre polul vascular si capilarul sinusoid exista spatiul Disse perisinusoidal. Acesta are dimensiuni de 150-200 A. El contine:

-fibre conjunctive de reticulina

-micrivilii hepatocitelor

-celule perisinusoidale: Ito, pit (cu gauri)

-celule hematopoietice ( in viata fetala , pot reaparea in anemii cronice la adult )

Celulele Ito = lipocite = celule interstitiale = celule stelate. Ele sint considerate fibroblaste modificate. Sunt rare in ficatul adult normal (1 celula Ito la 25 de hepatocite). Au urmatoarele caracteristici:

-au organite citoplasmatice slab dezvoltate, ce contin insa numai picaturi lipidice

- au raporturi apropiate cu benzile de reticulina

- au prelungiri care vin in contact cu hepatocitele fara a realiza jonctiuni si care inconjura peretele sinusoidelor din vecinatate sau dupa ce prelungirile strabat un cordon de hepatocit

- rol: - secreta colagen de tip III (sta la baza organizarii fibrelor de reticulina din spatiul Disse)

- in conditii patologice creste cantitatea de tesut conjunctiv; colagenizarile din spatiul Disse reprezinta rezultatul celulelor Ito

- secreta un factor de crestere al hepatocitelor

- depoziteaza lipide si vitamina A exogena

- in timpul vietii fetale au rol hematopoietic

In conditii patologice, celula Ito se poate transforma fibroblast, adipocit, celula hematopoietica (sufera deci modificari de fenotip).

Celulele pit: - sunt rar intalnite in ficat

- sunt descrise numai la M.E.

- prezinta granule de secretie care au diametrul de 300 de nm, deci sunt celule endocrine

- azi se considera ca ele nu au rol endocrin ci sunt de fapt o varianta de limfocite circulante numite limfocite mari granulare

- rol: killer

Specializari ale membranei spre polul biliar

Hepatocitele prin membrana lor participa la delimitarea canaliculului biliar. La acest nivel membrana contine microvili. In citoplasma corespunzatoare se gasesc numeroase filamente de actina, care circumscriu canaliculul (ele influenteaza diametrul canaliculului biliar). De-o parte si de alta a zonelor membranei care delimiteaza canaliculul se gasesc jonctiuni stranse care fac impermeabila; ea trece deci doar prin canalicul. Exista o cantitate mare de ATP-aza, PAL, Ag specifice ce permit identificarea polului biliar.

Tesutul conjunctiv al ficatului

- se gaseste:- la nivelul capsulei Glisson

- in structura septurilor conjunctive ce compartimenteaza parenchimul in lobi si lobuli; aceste septuri inconjura vase, canalicule si fibre nervoase

- se continua sub forma unei retele alcatuita din fibre de reticulina = retea de sustinere pentru parenchim

- rol: mentinerea deschisa a capilarelor sinusoide

- prin procesul de hiperplazie si hipertrofie a tesuturilor restante ficatul se poate reface deoarece are o mare putere de regenerare (1 luna de zile-70% din parenchim se regenereaza); alaturi de proliferare celulara, prolifereaza si tesutul conjunctiv, ducand la fibroza hepatica; procesul de fibroza debuteaza in spatiul portal Kiernan; cand in urma leziunii prolifereaza tesutul conjunctiv, apar septuri noi conjunctive care impiedica raporturile cu capilarele sinusoide si ductele biliare; in prima faza apar tulburari de irigatie; septurile au efect restrictiv asupra proliferarii hepatocitelor, pierzandu-se arhitectura normala a hepatocitului si ducand la dezorganizare.

Vascularizatia ficatului

- primeste aprox. 1/4 din debitul cardiac

- are o dubla vascularizatie: 1.functionala

2. nutritiva

-1. e asigurata de v. porta, reprezinta 75% din totalul vol. sanguin hepatic

- rol: aduce sange cu subst. nutritive (+toxine), produsi de degradare ai Hb din splina, secretia endocrina a pancreasului

- 2. e asigurata de a. hepatica cu ramurile ei (25% din volumul sanguin al ficatului)

- rol: aduce sange cu oxigen pentru hepatocit

V. porta si a. hepatica urmeaza un sistem de ramificatii: ultimele ramificatii ale a. hepatice se deschid in ultimele ramificatii ale v. porte din lobulul hepatic adica in capilarele sinusoide (contin amestec de tip venos-arterial).

Capilarele sinusoide formeaza in lobul o bogata retea intralobulara. Sangele in ele curge de la periferie catre v. centrolobulara.

Particularitatile structurale ale capilarelor sinusoide

- diametru mare: 10-30 microni

- peretele lor e format din endoteliu discontinuu si lamina bazala alcatuita din fibre de reticulina ce formeaza o retea laxa in jurul endoteliului

- la nivelul endoteliului mai apare si o a doua categorie de celule: celulele Kuppfer; endoteliul fiind discontinuu si lamina bazala redusa, peretele sinusoidelor nu realizeaza o bariera intre polul sinusoidal al hepatocitului si capilar, plasma venind in raport direct cu hepatocitul.

- celula endoteliala:- alungita, cu nucleu oval care proemina spre lumen

- au rare organite citoplasmatice

- numeroase vezicule de pinocitoza

- intensa activitate de transport

- contin numeroase fenestre fara diafragma, adeseori grupate

- celula Kuppfer: - forma stelata

- este componenta a sist. mononuclear fagocitar

- localizare: la locul unde capilarele sinusoide se anastomozeaza

- intotdeauna bombeaza spre lumenul capilarului

- are organite citoplasmatice bine reprezentate, contine REN, alaturi de numerosi lizozomi, fagolizozomi si corpi reziduali

- incorporeaza timidina tritiata, deci se pot divide

- rol: sinteza de proteine de export

- ponderea lor in producia de proteine de export e mult inferioara celei realizate de hepatocite (5%)

- rol principal: in procesul de imunitate; ele contin receptori pentru Ig si complement; secreta citokine, IL1, TNFR; are rol fagocitar (eritrocite batrane sau deformate); daca se realizeaza splenectomie, activitatea de fagocitoza a eritrocitelor se amplifica mult la nivelul celulelor Kuppfer

Vase limfatice: sunt bine reprezentate in spatiul extalobular la nivelul capsulei si la nivelul septurilor (insotesc ramificatiile septurilor numai pana la periferia lobulului. O parte din lichidele din spatiul perisinusoidal nu patrund in sinusoid ci merg in spatiul Mall = spatiul dintre placa limitanta din lobulul hepatic si tesutul conjunctiv periportal.

Sistemul canalicular biliar

Se clasifica in 2 categorii mari:

1. cai intrahepatice

2. cai extrahepatice

1. pot fi: a. intralobulare: canalicule biliare si pasaje Hering

b. extralobulare: canale perilobulare, interlobulare, lobare; la iesirea din lobul canaliculul devine canal

Structura cailor biliare

- canaliculele biliare intralobulare initial nu au perete propriu

- prin impregnare argentica sau met Gomery se observa cum canaliculele comunica intre ele

- pasajul Hering este zona care face legatura intre canaliculele biliare si canalele biliare din spatiul portal; corespunde placii limitante; au perete propriu din epiteliu simplu pavimentos sau cubic inconjurat de fibre de reticulina

- caile extralobulare: perete alcatuit din epiteliu pe MB cu tesut conj. fibros alaturi; epiteliul variaza de la simplu cubic la simplu cilindric;

- caile extrahepatice au peretele alcatuit din 3 tunici: mucoasa, musculara si adventice

- epiteliul de acoperire: simplu cilindric; apar celulele secretoare de mucus

- corion: contine fibre elastice, infiltrate limfoide si glande de tip mucos

- particularitati: - canalul cistic prezinta la nivelul lumenului numeroase pliuri spiralate cu ax muscular

- canalul coledoc - epiteliul de acoperire are in plus si celule endocrine care secreta somatostatina; stratul muscular care este discontinuu devine continuu si se ingroasa, formand sfincterele Oddi, Boyden.

PANCREASUL ENDOCRIN SI EXOCRIN

Componenta exocrina: - este cea mai voluminoasa (peste 45% din volumul pancreasului)

- structural se organizeaza sub forma de glanda tubulo-acinoasa ramificata

- functional se aseamana cu glanda parotida: secretia este de tip seros; se diferentiaza prin:

- lipsesc celulele mioepiteliale

- lipsesc ductele striate

- alaturi de celulele secretorii se observa celulele centroacinoase care nu e altceva decat o portiune intraacinara a ductului intercalar

- celulele din acini: - piramidale

- au polaritate morfologica si functionala

- la polul apical se gasesc granule de zimogen cu amestec de proenzime ce se activeaza in lumen

- sistemul canalicular: - are ducte: a. intercalare

b. interlobulare

c. 2 canale pancreatice: Wirsung si Santorini

- aspect structural: seamana cu cel biliar

a. epiteliu simplu cubic si fibre de reticulina

b. epiteliu simplu cilindric si tesut conjunctiv fibros

c. idem b. + fibre musculare netede

Componenta endocrina: - 1,5% din volumul pancreasului

- 2 componente: 1. insulele Langerhans = gramezi de celule endocrine

2. celule endocrine: - izolate

- in grupuri mici printre celulele acinilor si canalelor excretorii

numar mare la nivelul pancreasului: 1 milion concentrate spre coada; primeste o cota importanta din sangele arterial (20% din sangele pentru pancreas ajunge la nivelul insulelor).

- circulatia arteriala: sistem vascular de tip portal = sistem port insulo-acinar; consta in : arteriole aferente care ajung la periferie, se capilarizeaza, iar capilarele iriga in cascada insulele; capilarele se strang in arteriole eferente care parasesc insulele si se capilarizeaza in jurul acinilor;

- celulele insulare fac parte din celulele endocrine cu inervatie directa; acest lucru este valabil cam pentru 10% din celulele insulare; jonctiunile gap cupleaza celulele insulare (10%)

Metode de imunocitochimie: 2 tipuri de celule endocrine: I.minore si II.majore.

I.- celule secretoare de VIP

- celule cu secretie mixta: enterocromatina

- contin granule de secretie cu: serotonina, motilina, substanta P

- sunt componente ale sistemului neuroendocrin difuz

II celule secretoare de insulina si amilina (moduleaza actiunea insulinei) = celule B; sunt cele mai voluminoase celule din insule; se concentreaza la centrul insulei;

- celule secretoare de glucagon = celule A; 25% din insule; predomina la periferie

- celule secretoare de somatostatin = celule D; 5-10%; sunt la periferia insulei; au granule omogene putin dense

- celule secretoare de polipeptid pancreatic = celule PP = celule F; la periferie sunt cele care se pot gasi in peretele acinilor si ductelor excretorii.