Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Maduva hematoformatoare

sanatate



+ Font mai mare | - Font mai mic



INFORMATII GENERALE

Maduva hematoformatoare este afectata de o serie de boli specifice sistemului hematoformator, cum ar fi leucemiile, dar si de proceduri medicale agresive cum ar fi chimioterapia pentru cancere cu localizari diverse. Transplantul cu celule creatoare de sange (hematoformatoare) inlocuieste practic celulele bolnave cu altele sanatoase, provenite de la donator in cazul transplantului de maduva osoasa, sau din cordonul ombilical, in cazul autotransplantului cu celule hematoformatoare placentare. Aceasta procedura permite revenirea pacientului la o viata normala, lipsita de boala.



          Creerea de sange in maduva osoasa poate fi afectata din cauza mai multor boli sau ca urmare a tratamentului antitumoral. Prin transplantul celulelor hematopoetice proprii sau straine se reinnoieste tesutul hematoformator al pacientului, fiind astfel posibila revenirea completa a acestuia la o viata normala.

Prelucrarea si depozitarea sangelui ombilical este realizata de lucratorii laboratoarelor Registrului Slovac de Celule Placentare Hematopoetice EUROCORD Slovacia sub conducerea specialistilor cu experimenta si practica indelungata in diferite tari (Franta, Marea Britanie, Olanda, S.U.A , Germania, Rusia, Suedia). Registrul Slovac al celulelor placentare hematopoetice a fost infiintat in anul 1997. Dupa o perioada indelungata de evaluare a activitatii, in anul 2000 i-a fost acordatata de catre Ministerului Sanatatii al Republicii Slovace licenta speciala, prin care Registrul Slovac al celulelor placentare hematopoetice a dobandit dreptul sa efectueze toate procedurile in legatura cu prelucrarea, congelarea si depozitarea celulelor creatoare de sange. Aceasta licenta a fost in anul 2003 inlocuita cu licenta Ministerului Sanatatii al Republicii Slovace de pregatire a grefelor pentru transplant, care in continuare indreptateste Registrul Slovac al celulelor placentare hematopoetice sa efectueze operatiunile sus mentionate.

          Registrul Slovac al celulelor stem placentare este detinatorul certificatului atestand corectitudinea practicii medicale (in engl. GMP=good medical practice). De asemenea, este membru al retelei internationale de registre publice, asigurand surse de maduva osoasa si sange placentar. (BMDW).

          Examinarea bacteriologica a sangelui placentar este asigurata de o institutie independenta, in baza unui contract de colaborare, respectiv Institutul de Virusologie al Academiei Slovace de Stiinte si respectiv de un laboratorul particular de microbiologie, licentiat HPL . Celelalte examinari se realizeaza in colaborare cu Clinica de Hematologie si Transfuziologie a Spitalului Clinic Bratislava.

Indicatiile si stabilirea momentului optim de utilizare a acestui transplant este in cele din urma stabilit de medicii hematologi din centrele de transplant medular. Pregatirea transplantului si verificarea lui de catre subiecti independenti garanteaza aprecierea obiectiva a calitatii serviciilor noastre.

Celulele STEM au salvat si vor salva vieti

Celulele stem sunt definite prin 3 caracteristici fundamentale : grad redus de specializare, capacitate crescuta de autoreplicare ( inmultire ) precum si prin capacitatea de a se diferentia , dand astfel nastere unor celule adulte capabile a indeplini anumite functii in organism. Un numar de celule stem adulte se gasesc la nivelul maduvei hematoformatoare, ele reprezentand sursa regenerarii fiziologice ale elementelor figurate ale sangelui (globule rosii, globule albe si trombocite). In cadrul unui transplant medular obiectivul urmarit este repopularea maduvei osoasa cu celule sanatoase hematoformatoare (capabile a genera elemente figurate ale sangelui normale S-au cautat surse alternative de celule stem in conditiile in care: prelevarea maduvei presupune manevre invazive, traumatizante iar posibilitatea gasirii in timp util a unui donator compatibil immunologic este destul de mica. Astfel s-au identificat ca posibile surse alternative de celule stem : sangele placentar si sangele periferic.

Spre deosebire de maduva osoasa hematoformatoare, sangele placentar reprezinta o bogata  sursa de celule stem hematopoetice si mezenchimale, tinere. Folosit inca din 1988, in peste 10000 de transplanturi , reprezinta o alternativa acceptata din punct de vedere terapeutic, etic si financiar al transplantului medular. In plus sangele placentar poate fi recoltat facil, neimplicand niciun risc pentru mama sau fat , depozitat pe perioade nedeterminate , fiind disponibil imediat.

Indicatii de utilizare a celulelor stem

In momentul de fata exista indicatii standard de utilizare a celulelor stem in peste 70 de boli. Marea majoritate a acestora reprezinta boli hematologice maligne, cu evolutie severa, care nu raspund favorabil la tratamentele uzuale chimioradioterapice. In aceste situatii transplantul de celule stem hematopoietice reprezinta o alternativa terapeutica salvatoare de vieti.De asemenea sunt folosite ca tratament adjuvant (complementar) in anumite forme de tumori maligne.

Indicatii terapeutice standard

Denumirea bolii

Transplant autolog (propriu)

de sange placentar

Transplant alogen (de la donator) de sange placentar

LEUCEMII ACUTE

Leucemia acuta limfoblastica

Da *

Da

Leucemia acuta mieloida

Da &

Da

Leucemia acuta bifenotipica

Da

Da

Leucemia acuta nediferentiata

Da

Da

LEUCEMII CRONICE

Leucemia cronica mieloida

Da #

Da

Leucemia cronica limfocitica

Da

Da

Leucemia cronica infantila mieloida

Da #

Da

Leucemia cronica infantila  mielomonocitica

Da #

Da

BOLI LIMFOPROLIFERATIVE

Boala Hodgkin

Da

Da

Limfom non Hodgkin

Da

Da

Limfomul Burkitt

Da

Da

SINDROAME MIELODISPLAZICE

Anemia refractara

Da #

Da

Anemia refractara cu exces de blasti

Da #

Da

Anemie refractara cu sideroblasti inelari

Da #

Da

Anemia refractara cu exces de blasti in formare

Da #

Da

Leucemie mielomonocitara cronica

Da #

Da

BOLI MIELOPROLIFERATIVE

Mielofibroza acuta

Da #

Da

Metaplazia mieloida agnogenica

Da #

Da

GAMOPATII MONOCLONALE

Mielom multiplu

Da @

Da

Leucemia cu plasmocite

Da @

Da

Macroglobulinemia Waldenstrom

Da @

Da

ANOMALII DE SINTEZA A GLOBINEI

Beta talasemia majora (Anemia Cooley)

Nu

Da

Anemia congenitala diseritropoetica

Nu

Da

Anemia Blackfan-Diamond

Nu

Da

Aplazia pura a seriei eritrocitare

Nu

Da

Siclemia (Boala cu eritrocite in "secera")

Nu

Da

BOLI ALE CELULEI STEM

Anemia aplastica severa

Da !

Da

Citopenia congenitala

Nu

Da

Diskeratoza congenitala

Nu

Da

Anemia congenitala Fanconi

Nu

Da

Hemoglobinuria paroxistica nocturna

Da

Da

BOLI FAGOCITARE

Sindromul Chediak-Steinbrick-Higashi

Nu

Da

Granulomatoza cronica

Nu

Da

Disgenezie reticulara

Nu

Da

Neutrophil Actin Deficiency

Nu

Da

BOLI LIPOSOMALE

Adrenoleucodistrofia

Nu

Da

Bola Gaucher

Nu

Da

Sindrom Hunter (MPS -II)

Nu

Da

Sindrom Hurler (MPS- IH)

Nu

Da

Boala Krabbe

Nu

Da

Sindrom Maroteaux-Lamy (MPS - VI)

Nu

Da

Leucodistrofia Metacromatica

Nu

Da

Sindromul Morqui (MPS - IV)

Nu

Da

Mucolipidoza II

Nu

Da

Boala Niemann-Pick

Nu

Da

Sindromul San Filipp (MPS III)

Nu

Da

Sindromul Scheie (MPS - IS)

Nu

Da

Sindromul Sly (MPS - VII)

Nu

Da

Boala Wolman

Nu

Da

BOLI HISTIOCITARE

Limfohistiocitoza familiala eritrogocitica

Nu

Da

Hematofagocitoza

Nu

Da



Histiocitoza

Nu

Da

Histiocitoza celulelor Langerhans

Nu

Da

BOLI ALE SISTEMULUI IMUN CONGENITALE

Absenta   limfocitelor T sau B

Nu

Da

Ataxia teleangiectazia

Nu

Da

Sindromul limfocitar Bare

Nu

Da

Imunodeficienta variabila comuna

Nu

Da

Sindromul DiGeorge

Nu

Da

Sindromul Kostmann

Nu

Da

Deficienta de adeziune a leucocitelor

Nu

Da

Sindromul Omenn

Nu

Da

Imunodeficienta severa combinata (SCID)

Nu

Da

SCID cu deficienta de adenozin dezaminaza

Nu

Da

Sindrom Wiskott-Aldrich

Nu

Da

Alterarea  limfoproliferarii X linkate

Nu

Da

ALTE BOLI EREDITARE

Hipoplazia cartilaj-par

Nu

Da

Lipofuscinoza ceroida

Nu

Da

Porfiria congenitala eritropoietica

Nu

Da

Trombastenia Glanzmann

Nu

Da

Sindromul Lesch-Nyhan

Nu

Da

Osteopetroza

Nu

Da

Boala Tay Sachs

Nu

Da

DEFICITE CONGENITALE ALE TROMBOCITELOR

Amegacaricitoza

Nu

Da

Trombocitopenia congenitala

Nu

Da

BOLI AUTOIMUNE

Sindromul Evans

Da

Da

Da : in cazul utilizarii grefei de sange placentar se poate obtine vindecarea

Nu : nu se practica transplantul

Da* : transplantul de sange ombilical utilizat doar in anumite subtipuri ale diagnosticului. Se acorda prioritate transplantului alogen, daca este disponibil

Da& : in cazul unor subtipuri de mare risc ale acestui diagnostic se prefera transplantul alogen, daca este disponibil

Da# : pentru utilizarea grefei alogene din sangele ombilical, in cazul imbolnavirii adultilor, exista doar o experienta practica limitata; experienta grefei autologe din sangele ombilical , pana in present nu este la dispozitie. Cel mai probabil se va prefera grefa alogena

Da@: transplantul este practicat dar nu se poate obtine vindecarea ci doar cresterea sperantei de viata

Da! : in cazul esecului transplantului medular, s-ar prefera transpplantul alogen

Tratament adjuvant (complementar)

Denumirea   bolii

Transplant autolog

Transplant alogen

Tumori cerebrale

Da

Da (experimental)

Sarcom Ewing

Da

Da (experimental)

Retinoblastom

Da

Da

Neuroblastom

Da

Da

Cancer testicular

Da

Da

Date fiind caracteristicile particulare ale acestor celule stem, potentialul lor de utilizare este foarte mare. Prin urmare in viitor exista posibilitatea largirii indicatiile terapeutice, adaugandu-se si alte afectiuni, la bolile actuale. Astfel in stadiul de studiu clinic se afla anumite forme de tumori maligne, boli metabolice cu transmitere ereditara, boli afectand sistemul nervos central sau utilizarea celulelor stem, ca terapie genica.

Tratament in stadiu de trial clinic

Tumori maligne (tratament adjuvant)

Cancer de san

Carcinoma cu cellule renale

Cancer ovarian

Cancer pulmonar cu celule mici

Tulburari ale proliferarii celulare

Boli ale sistemului nervos central

Scleroza Multipla

Boli congenitale afectand sistemul imunitar si alte organe

Boala Gunther (porfiria eritropoetica)

Sindromul Hermansky -Pudlak

Sindromul Pearson

Sindromul Shwachman-Diamond

Mastocitoza sistemica

Imunodeficiente congenitale (terapie genica)

Trombastenie Glanzmann

Imunodeficiente combinate severe

In stadiu experimental este utilizarea celulelor stem mezenchimale pentru regenerare tisulara (neuronala , cardiaca, musculara) sau organica.

Tratamente in stadiu experimental

Boli autoimune

Poliartrita juvenila

Poliartrita reumatoida

Boala Crohn

Lupus eritematos systemic

Dermatomiozita juvenila

Sclerodermia

Diabet zaharat de tip I

Terapie reparatorie neuronala

Boli ale sistemului nervos central

Scleroza amiotrofica laterala

Boala Alzheimer

Boala Huntington

Boala Parkinson

Leziuni traumatice

Leziuni ale maduvei spinarii

Recuperare post accident vascular cerebral

Terapie regenerativa organica

Renala - transplant combinat renal si de celule stem

Regenerare renala

Hepatica - Regenerare hepatica

Cardiaca - regenerare cardiomiocitara postinfarct miocardic

Musculara

Terapie genica

Anemia Fanconi

Boli metabolice (Leucodistrofia, tezaurismoze..)

Boala Parkinson

Transplantul de celule stem se clasifica in transplant autolog ( practic se foloseste sangele placentar recoltat la nastere, continand informatia genetica proprie) sau alogen (se utilizeaza sange placentar sau maduva hematogena , provenind de la un donator compatibil imunologic). Trebuie subliniat faptul ca in bolile congenitale, informatia genetica existenta inclusiv la nivelulul celulelor stem este afectata. Prin urmare, pentru ca transplantul sa aiba rol curativ este necesara utilizarea unei grefe recoltate de la o alta persoana, un donator compatibil imunologic (frate/sora sau o alta persoana neinrudita). In acest caz spre deosebire de transplantul autolog, exista posibilitatea aparitiei rejetului fata de grefa, motiv pentru care este obligatorie asocierea tratamentului imunosupresor.

Unitatea de sange placentar recoltata poate fi utilizata in primul rand ca sursa pentru transplant autolog. Exista si posibilitatea utilizarii acesteia ca sursa pentru transplant alogen, cu conditia existentei compatibilitatii imunologice. Pentru frati , avand aceeasi parinti, probabilitatea compatibilitatii imunologice este de 25 %, pentru parinti sau restul rudelor este mult mai mica.

Recoltarea

Recoltarea sangelui placentar se face astazi prin metode standardizate si se poate efectua indiferent de particularitatile nasterii (nastere pe cale vaginala atat in prezentatie normala cat si patologica, prin operatie cezariana sau sarcina gemelara/multipla). Chiar si in situatiile unei nasteri non standard : nastere premature, sarcina suprapurtata, nastere in apa sau se poate efectua prelevarea de sange placentar. Anestezia epidurala sau administrarea de medicamente prenatal sau in cursul nasterii, pentru diverse complicatii ale sarcinii (preeclampsia, eclampsie, diabet zaharat..) nu constituie contraindicatii ale recoltarii.

Recoltarea sangelui placentar este efectuata de catre medicul obstretician care asista nasterea. Contraindicatiile absolute ale recoltarii: infectia materna cu HIV , sifilis activ si infectie activa cu HVB si HCV (virus hepatitic B si C). Contraindicatii relative : starea de purtator sau infectie inactiva cu HBV, HCV, rubeola si toxoplasmoza contactate in cursul sarcinii.

In cazul aparitiei unor complicatii obstreticale in cursul nasterii, medicul obstretician este cel care decide daca este optima recoltarea de sange placentar sau nu, siguranta mamei si a nou nascutului fiind cea mai importanta.

Momentul propriu zis in care are loc prelevarea sangelui placentar este intercalat intre nasterea copilului si respectiv eliminarea placentei . Dupa incetarea batailor cordonului ombilical are loc sectionarea acestuia la nivelul nou nascutului, formandu-se bontul ombilical. Nou nascutul va fi preluat de moasa si i se vor acorda ingrijirile necesare. Ulterior, dupa o prealabila pregatire a cordonului ombilical constand in spalarea cu ser fiziologic si pulverizarea unei substante dezinfectante are loc punctionarea venei ombilicale . Pregatirea cordonului ombilical este o etapa necesara pentru a se reduce la minim posibilitatea contaminarii sangelui placentar cu diverse microorganisme existente in mod normal, in flora vaginala sau patologic, in lichidul amniotic. Astfel incidenta contaminarii se reduce la 1-2 % din cazuri.

Se recolteaza sangele care a ramas la nivelul cordonului ombilical (3%) si mai ales, la nivelul placentei (97%, din cantitatea totala recoltata). Cantitatea de sange prelevat poate varia in limite largi (intre 20 si 200 ml) si de asemenea, concentratia de celule stem pe acelasi volum de sange poate fi diferita. Astfel parametrii recoltarii pot fi considerati ca fiind individuali. In general, unitatea de sange placentar recoltata este suficienta pentru efectuarea unui singur transplant de celule stem . Statistic, valorile medii ale recoltarilor intruneste criteriile unei grefe optimale pentru varsta de copil mare/adolescente (40-50 kg greutate a receptorului). In momentul de fata se afla in stadiu experimental tehnici de mutiplicare care sa permita cresterea ofertei de celule stem, pentru optimizarea rezultatului transplantului, chiar si pentru greutati mai mari ale receptorului, corespunzatoare varstei de adult.

In cazul unei sarcini gemelare este important de precizat daca sarcina este univitelina (cu o singura placenta ) sau bivitelina (cu 2 placente). In primul caz este necesara o singura trusa de prelevare. Aceasta spre deosebire de a doua situatie, in care sunt necesare doua truse de prelevare, recoltarea efectuandu-se de la nivelul fiecarui cordon ombilical si respectiv a fiecarei placente.

Daca medicul obstretician care va urmareste sarcina nu a mai efectuat prelevari de sange placentar, va rugam sa ne contactati din timp oferindu-ne datele de contact ale acestuia Ulterior prin intermediul reprezentantilor nostri medicali , ii vom asigura instruirea necesara .

Preluarea si transportul sangelui placentar

Dupa nastere si respectiv prelevarea sangelui placentar, este necesar sa fim anuntati intr-un interval cat mai scurt de timp, cu privire la aceste evenimente. Aceasta pentru a putea asigura preluarea kitului din frigiderul spitalului si ulterior, a-i asigura transportul spre laboratorul din Bratislava, intr-un interval optim de timp.

Sangele recoltat este prezervat prin mentinerea la o temperatura cuprinsa intre 4 si 8 grade, din momentul in care a fost recoltat si pe durata transportului. Temperatura de transport este monitorizata permanent , pe toata durata transportului , prin intermediul unui microcip. Acesta este o parte componenta a recipientului de transport (freezer). Prin intermediul informatiilor memorizate de acest microcip, exista posibilitatea realizarii unui control retroactiv a temperaturii mentinute in "freezer "pe toata durata transportului.

Conform standardelor in vigoare, in acest domeniu, sangele placentar transportat in conditii optime de temperatura, trebuie sa ajunga la laborator intr-un interval de pana la 96 ore, fata de momentul prelevarii.

Analiza si procesarea sangelui placentar

La laborator intr-o prima etapa, sangele va fi supus unor analize bacteriologice aerobe si anaerobe, pentru a se verifica sterilitatea sa. In a doua etapa se va verifica viabilitatea celulelor stem recoltate iar in a treia etapa are loc criogenarea sangelui si respectiv depozitarea lui.

Rezultatul analizelor efectuate va vor fi aduse la cunostinta sub forma unui certificat atestand calitatea sangelui placentar recoltat. Certificatul va va fi expediat prin serviciul de curierat rapid, la un interval de cca 2 luni, in acelasi plic gasindu-se si facturile eliberate pentru serviciile prestate. In cazul in care sangele este contaminat dumneavoastra nu veti palti niciunul din serviciile prestate.

Perioada de pastrare a viabilitatii celulelor stem , in momentul de fata nu poate fi exact precizat. Exista studii de specialitate efectuate pe un intervalul de 20 ani , (reprezentand intervalul de timp scurs din momentul primei sale utilizari) care atesta conservarea capacitatii de repopulare a maduvei osoase . Peste acest interval nu se pot emite afirmatii certe, avand ca substrat studii medicale, deoarece nu exista un istoric medical in domeniu, mai vechi de 20 ani. Anii urmatori vor aduce informatii suplimentare cu privire la acest aspect.

Scopul procesarii sangelui placentar este de a asigura conditiile optime pentru conservarea viabilitatii sangelui pe durata criogenarii si respectiv a procesului invers, de decriogenare. Tehnica de criogenare (congelare) si controlul strict, computerizat al curbei congelare, influenteaza decisiv supravietuirea celulara dupa decongelare. In momentul de fata exista mai multe procedee de conservarea a sangelui placentar. Respectiv conservarea intregii sangelui integral sau prin separarea liniilor celulare . Prin tehnicile de separare a liniilor celulare se reduce volumul materialului biologic si costul depozitarii, dar prin aceste tehnici se pierd si celule stem sau progenitori care ar putea constitui baza unor tratamente de viitor. De aceea, noi optam pentru conservarea sangelui integral.Tehnica de procesare aplicata de noi, este folosita si de cel mai mare registru de sange placentar din lume, cel din New York.

Un alt aspect important de mentionat este cel al pastrarii sterilitatii sangelui recoltat. Aceasta se poate asigura cel mai bine prin procesarea sangelui intr-un sistem inchis, prin asigurarea unui mediu de lucru steril (manipularea sangelui se realizarea intr-o boxa sterila). In interiorul laboratorului se mentine un mediu strict controlat printr-un sistem de filtrare a aerului si sterilizari periodice ale aerului.

Tipuri de celule stem

Celulele stem reprezinta principalele componente tisulare ale organismului in formare, in primele etape ale dezvoltarii acestuia. Practic aceste celule tinere nespecializate, multipotente reprezinta sursa celulara de la care se diferentiaza toate tipurile de celule specializate existente la nivelul tesuturilor si organelor ( ex . tesutul nervos, tesutul muscular, tesutul osos.) . La organismul adult, mai ales in tesuturile cu o rata crescuta de reinnoire, se regasesc intr-un numar mult mai mic celule stem adulte (ex. Maduva osoasa hematogena; derm, mucoase). Aceste celule constituie sursa pentru reinnoirea periodica a elementelor figurate ale sangelui, a tegumentului si mucoaselor. In schimb in sangele placentar concentratia celulelor stem adulte este semnificativ mai mare. De asemenea, s-au observat cateva aspecte particulare ale celulelor stem placentare comparativ cu cele recoltate de la un organism adult:

1. toleranta imunologica a organismului receptor fata de celulele stem placentare este mult mai buna, deoarece aceste celule au un grad mai mic de specializare, respectiv o identitate imunologica mai putin bine definita.In aceste conditii transplantul de sange placentar nu presupune o "compatibilitate perfecta imunologica " intre donator si primitor.

2. posibilitatea transmiterii unor boli infectioase este mult mai mica

3. rata de multiplicare a celulelor stem este mult mai mare

Exista 2 tipuri de celule stem placentare , respective celule stem hematopoetice si celule stem mezenchimale. Celulele stem hematopoietice asigura formarea liniilor celulare sangvine, respective a globulelor rosii (hematiilor), a globulelor albe (leucocitelor) si a plachetelor sangvine (trombocitelor). Celule stem mezenchimale reprezinta sursa dezvoltarii diferitelor structure tisulare si organice. (ex tesutul nervos, tesutul cardiac, tesutul muscular, tesutul osos..). In prezent se afla in stadiu de experiment terapia de regenerare tisulara si organica. Aceasta se bazeaza pe utilizarea celulelor stem mezenchimale .

Sangele placentar

Sangele placentar reprezinta "vehiculul" prin care se asigura necesarul de oxigen si de substante nutritive , fundamentale pentru cresterea si dezvoltarea fatului si in acelasi timp, se preiau substantele nefolositoare ("deseurile") rezultate in urma metabolismului tisular al acestuia. Studiile au demonstrate prezenta unui numar mare de celule stem in sangele placentar , utilizarea acestora reprezentand o alternativa valoroasa a transplantului medular.

Momentul nasterii reprezinta sansa unica de prelevare a acestui sange placentar. In mod normal cordonul ombilical si respectiv placenta, dupa momentul nasterii, sunt considerate "deseuri ale sarcinii", fiind distruse prin incinerare. Practic odata cu acestea se distruge si bogata resursa de celule stem din sangele placentar.




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3263
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved