CATEGORII DOCUMENTE |
Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
INFORMATII GENERALE
Maduva hematoformatoare este afectata de o serie de boli specifice sistemului hematoformator, cum ar fi leucemiile, dar si de proceduri medicale agresive cum ar fi chimioterapia pentru cancere cu localizari diverse. Transplantul cu celule creatoare de sange (hematoformatoare) inlocuieste practic celulele bolnave cu altele sanatoase, provenite de la donator in cazul transplantului de maduva osoasa, sau din cordonul ombilical, in cazul autotransplantului cu celule hematoformatoare placentare. Aceasta procedura permite revenirea pacientului la o viata normala, lipsita de boala.
Creerea de sange in maduva osoasa poate fi afectata din cauza mai multor boli sau ca urmare a tratamentului antitumoral. Prin transplantul celulelor hematopoetice proprii sau straine se reinnoieste tesutul hematoformator al pacientului, fiind astfel posibila revenirea completa a acestuia la o viata normala.
Prelucrarea si depozitarea sangelui ombilical este realizata de lucratorii laboratoarelor Registrului Slovac de Celule Placentare Hematopoetice EUROCORD Slovacia sub conducerea specialistilor cu experimenta si practica indelungata in diferite tari (Franta, Marea Britanie, Olanda, S.U.A , Germania, Rusia, Suedia). Registrul Slovac al celulelor placentare hematopoetice a fost infiintat in anul 1997. Dupa o perioada indelungata de evaluare a activitatii, in anul 2000 i-a fost acordatata de catre Ministerului Sanatatii al Republicii Slovace licenta speciala, prin care Registrul Slovac al celulelor placentare hematopoetice a dobandit dreptul sa efectueze toate procedurile in legatura cu prelucrarea, congelarea si depozitarea celulelor creatoare de sange. Aceasta licenta a fost in anul 2003 inlocuita cu licenta Ministerului Sanatatii al Republicii Slovace de pregatire a grefelor pentru transplant, care in continuare indreptateste Registrul Slovac al celulelor placentare hematopoetice sa efectueze operatiunile sus mentionate.
Registrul Slovac al celulelor stem placentare este detinatorul certificatului atestand corectitudinea practicii medicale (in engl. GMP=good medical practice). De asemenea, este membru al retelei internationale de registre publice, asigurand surse de maduva osoasa si sange placentar. (BMDW).
Examinarea bacteriologica a sangelui placentar este asigurata de o institutie independenta, in baza unui contract de colaborare, respectiv Institutul de Virusologie al Academiei Slovace de Stiinte si respectiv de un laboratorul particular de microbiologie, licentiat HPL . Celelalte examinari se realizeaza in colaborare cu Clinica de Hematologie si Transfuziologie a Spitalului Clinic Bratislava.
Indicatiile si stabilirea momentului optim de utilizare a acestui transplant este in cele din urma stabilit de medicii hematologi din centrele de transplant medular. Pregatirea transplantului si verificarea lui de catre subiecti independenti garanteaza aprecierea obiectiva a calitatii serviciilor noastre.
Celulele STEM au salvat si vor salva vieti
Celulele stem sunt definite prin 3 caracteristici fundamentale : grad redus de specializare, capacitate crescuta de autoreplicare ( inmultire ) precum si prin capacitatea de a se diferentia , dand astfel nastere unor celule adulte capabile a indeplini anumite functii in organism. Un numar de celule stem adulte se gasesc la nivelul maduvei hematoformatoare, ele reprezentand sursa regenerarii fiziologice ale elementelor figurate ale sangelui (globule rosii, globule albe si trombocite). In cadrul unui transplant medular obiectivul urmarit este repopularea maduvei osoasa cu celule sanatoase hematoformatoare (capabile a genera elemente figurate ale sangelui normale S-au cautat surse alternative de celule stem in conditiile in care: prelevarea maduvei presupune manevre invazive, traumatizante iar posibilitatea gasirii in timp util a unui donator compatibil immunologic este destul de mica. Astfel s-au identificat ca posibile surse alternative de celule stem : sangele placentar si sangele periferic.
Spre deosebire de maduva osoasa hematoformatoare, sangele placentar reprezinta o bogata sursa de celule stem hematopoetice si mezenchimale, tinere. Folosit inca din 1988, in peste 10000 de transplanturi , reprezinta o alternativa acceptata din punct de vedere terapeutic, etic si financiar al transplantului medular. In plus sangele placentar poate fi recoltat facil, neimplicand niciun risc pentru mama sau fat , depozitat pe perioade nedeterminate , fiind disponibil imediat.
Indicatii de utilizare a celulelor stem
In momentul de fata exista indicatii standard de utilizare a celulelor stem in peste 70 de boli. Marea majoritate a acestora reprezinta boli hematologice maligne, cu evolutie severa, care nu raspund favorabil la tratamentele uzuale chimioradioterapice. In aceste situatii transplantul de celule stem hematopoietice reprezinta o alternativa terapeutica salvatoare de vieti.De asemenea sunt folosite ca tratament adjuvant (complementar) in anumite forme de tumori maligne.
Indicatii terapeutice standard
Denumirea bolii |
Transplant autolog (propriu) de sange placentar |
Transplant alogen (de la donator) de sange placentar |
LEUCEMII ACUTE | ||
Leucemia acuta limfoblastica |
Da * |
Da |
Leucemia acuta mieloida |
Da & |
Da |
Leucemia acuta bifenotipica |
Da |
Da |
Leucemia acuta nediferentiata |
Da |
Da |
LEUCEMII CRONICE | ||
Leucemia cronica mieloida |
Da # |
Da |
Leucemia cronica limfocitica |
Da |
Da |
Leucemia cronica infantila mieloida |
Da # |
Da |
Leucemia cronica infantila mielomonocitica |
Da # |
Da |
BOLI LIMFOPROLIFERATIVE | ||
Boala Hodgkin |
Da |
Da |
Limfom non Hodgkin |
Da |
Da |
Limfomul Burkitt |
Da |
Da |
SINDROAME MIELODISPLAZICE | ||
Anemia refractara |
Da # |
Da |
Anemia refractara cu exces de blasti |
Da # |
Da |
Anemie refractara cu sideroblasti inelari |
Da # |
Da |
Anemia refractara cu exces de blasti in formare |
Da # |
Da |
Leucemie mielomonocitara cronica |
Da # |
Da |
BOLI MIELOPROLIFERATIVE | ||
Mielofibroza acuta |
Da # |
Da |
Metaplazia mieloida agnogenica |
Da # |
Da |
GAMOPATII MONOCLONALE | ||
Mielom multiplu |
Da @ |
Da |
Leucemia cu plasmocite |
Da @ |
Da |
Macroglobulinemia Waldenstrom |
Da @ |
Da |
ANOMALII DE SINTEZA A GLOBINEI | ||
Beta talasemia majora (Anemia Cooley) |
Nu |
Da |
Anemia congenitala diseritropoetica |
Nu |
Da |
Anemia Blackfan-Diamond |
Nu |
Da |
Aplazia pura a seriei eritrocitare |
Nu |
Da |
Siclemia (Boala cu eritrocite in "secera") |
Nu |
Da |
BOLI ALE CELULEI STEM | ||
Anemia aplastica severa |
Da ! |
Da |
Citopenia congenitala |
Nu |
Da |
Diskeratoza congenitala |
Nu |
Da |
Anemia congenitala Fanconi |
Nu |
Da |
Hemoglobinuria paroxistica nocturna |
Da |
Da |
BOLI FAGOCITARE | ||
Sindromul Chediak-Steinbrick-Higashi |
Nu |
Da |
Granulomatoza cronica |
Nu |
Da |
Disgenezie reticulara |
Nu |
Da |
Neutrophil Actin Deficiency |
Nu |
Da |
BOLI LIPOSOMALE | ||
Adrenoleucodistrofia |
Nu |
Da |
Bola Gaucher |
Nu |
Da |
Sindrom Hunter (MPS -II) |
Nu |
Da |
Sindrom Hurler (MPS- IH) |
Nu |
Da |
Boala Krabbe |
Nu |
Da |
Sindrom Maroteaux-Lamy (MPS - VI) |
Nu |
Da |
Leucodistrofia Metacromatica |
Nu |
Da |
Sindromul Morqui (MPS - IV) |
Nu |
Da |
Mucolipidoza II |
Nu |
Da |
Boala Niemann-Pick |
Nu |
Da |
Sindromul San Filipp (MPS III) |
Nu |
Da |
Sindromul Scheie (MPS - IS) |
Nu |
Da |
Sindromul Sly (MPS - VII) |
Nu |
Da |
Boala Wolman |
Nu |
Da |
BOLI HISTIOCITARE | ||
Limfohistiocitoza familiala eritrogocitica |
Nu |
Da |
Hematofagocitoza |
Nu |
Da |
Histiocitoza |
Nu |
Da |
Histiocitoza celulelor Langerhans |
Nu |
Da |
BOLI ALE SISTEMULUI IMUN CONGENITALE | ||
Absenta limfocitelor T sau B |
Nu |
Da |
Ataxia teleangiectazia |
Nu |
Da |
Sindromul limfocitar Bare |
Nu |
Da |
Imunodeficienta variabila comuna |
Nu |
Da |
Sindromul DiGeorge |
Nu |
Da |
Sindromul Kostmann |
Nu |
Da |
Deficienta de adeziune a leucocitelor |
Nu |
Da |
Sindromul Omenn |
Nu |
Da |
Imunodeficienta severa combinata (SCID) |
Nu |
Da |
SCID cu deficienta de adenozin dezaminaza |
Nu |
Da |
Sindrom Wiskott-Aldrich |
Nu |
Da |
Alterarea limfoproliferarii X linkate |
Nu |
Da |
ALTE BOLI EREDITARE | ||
Hipoplazia cartilaj-par |
Nu |
Da |
Lipofuscinoza ceroida |
Nu |
Da |
Porfiria congenitala eritropoietica |
Nu |
Da |
Trombastenia Glanzmann |
Nu |
Da |
Sindromul Lesch-Nyhan |
Nu |
Da |
Osteopetroza |
Nu |
Da |
Boala |
Nu |
Da |
DEFICITE CONGENITALE ALE TROMBOCITELOR | ||
Amegacaricitoza |
Nu |
Da |
Trombocitopenia congenitala |
Nu |
Da |
BOLI AUTOIMUNE | ||
Sindromul Evans |
Da |
Da |
Da : in cazul utilizarii grefei de sange placentar se poate obtine vindecarea
Nu : nu se practica transplantul
Da* : transplantul de sange ombilical utilizat doar in anumite subtipuri ale diagnosticului. Se acorda prioritate transplantului alogen, daca este disponibil
Da& : in cazul unor subtipuri de mare risc ale acestui diagnostic se prefera transplantul alogen, daca este disponibil
Da# : pentru utilizarea grefei alogene din sangele ombilical, in cazul imbolnavirii adultilor, exista doar o experienta practica limitata; experienta grefei autologe din sangele ombilical , pana in present nu este la dispozitie. Cel mai probabil se va prefera grefa alogena
Da@: transplantul este practicat dar nu se poate obtine vindecarea ci doar cresterea sperantei de viata
Da! : in cazul esecului transplantului medular, s-ar prefera transpplantul alogen
Tratament adjuvant (complementar)
Denumirea bolii |
Transplant autolog |
Transplant alogen |
Tumori cerebrale |
Da |
Da (experimental) |
Sarcom Ewing |
Da |
Da (experimental) |
Retinoblastom |
Da |
Da |
Neuroblastom |
Da |
Da |
Cancer testicular |
Da |
Da |
Date fiind caracteristicile particulare ale acestor celule stem, potentialul lor de utilizare este foarte mare. Prin urmare in viitor exista posibilitatea largirii indicatiile terapeutice, adaugandu-se si alte afectiuni, la bolile actuale. Astfel in stadiul de studiu clinic se afla anumite forme de tumori maligne, boli metabolice cu transmitere ereditara, boli afectand sistemul nervos central sau utilizarea celulelor stem, ca terapie genica.
Tratament in stadiu de trial clinic
Tumori maligne (tratament adjuvant) |
Cancer de san Carcinoma cu cellule renale Cancer ovarian Cancer pulmonar cu celule mici |
Tulburari ale proliferarii celulare | |
Boli ale sistemului nervos central |
Scleroza Multipla |
Boli congenitale afectand sistemul imunitar si alte organe |
Boala Gunther (porfiria eritropoetica) Sindromul Hermansky -Pudlak Sindromul Pearson Sindromul Shwachman-Diamond Mastocitoza sistemica |
Imunodeficiente congenitale (terapie genica) |
Trombastenie Glanzmann Imunodeficiente combinate severe |
In stadiu experimental este utilizarea celulelor stem mezenchimale pentru regenerare tisulara (neuronala , cardiaca, musculara) sau organica.
Tratamente in stadiu experimental
Boli autoimune |
Poliartrita juvenila Poliartrita reumatoida Boala Crohn Lupus eritematos systemic Dermatomiozita juvenila Sclerodermia Diabet zaharat de tip I |
Terapie reparatorie neuronala |
Boli ale sistemului nervos central Scleroza amiotrofica laterala Boala Alzheimer Boala Huntington Boala Parkinson Leziuni traumatice Leziuni ale maduvei spinarii Recuperare post accident vascular cerebral |
Terapie regenerativa organica |
Renala - transplant combinat renal si de celule stem Regenerare renala Hepatica - Regenerare hepatica Cardiaca - regenerare cardiomiocitara postinfarct miocardic Musculara |
Terapie genica |
Anemia Fanconi Boli metabolice (Leucodistrofia, tezaurismoze..) Boala Parkinson |
Transplantul de celule stem se clasifica in transplant autolog ( practic se foloseste sangele placentar recoltat la nastere, continand informatia genetica proprie) sau alogen (se utilizeaza sange placentar sau maduva hematogena , provenind de la un donator compatibil imunologic). Trebuie subliniat faptul ca in bolile congenitale, informatia genetica existenta inclusiv la nivelulul celulelor stem este afectata. Prin urmare, pentru ca transplantul sa aiba rol curativ este necesara utilizarea unei grefe recoltate de la o alta persoana, un donator compatibil imunologic (frate/sora sau o alta persoana neinrudita). In acest caz spre deosebire de transplantul autolog, exista posibilitatea aparitiei rejetului fata de grefa, motiv pentru care este obligatorie asocierea tratamentului imunosupresor.
Unitatea de sange placentar recoltata poate fi utilizata in primul rand ca sursa pentru transplant autolog. Exista si posibilitatea utilizarii acesteia ca sursa pentru transplant alogen, cu conditia existentei compatibilitatii imunologice. Pentru frati , avand aceeasi parinti, probabilitatea compatibilitatii imunologice este de 25 %, pentru parinti sau restul rudelor este mult mai mica.
Recoltarea
Recoltarea sangelui placentar se face astazi prin metode standardizate si se poate efectua indiferent de particularitatile nasterii (nastere pe cale vaginala atat in prezentatie normala cat si patologica, prin operatie cezariana sau sarcina gemelara/multipla). Chiar si in situatiile unei nasteri non standard : nastere premature, sarcina suprapurtata, nastere in apa sau se poate efectua prelevarea de sange placentar. Anestezia epidurala sau administrarea de medicamente prenatal sau in cursul nasterii, pentru diverse complicatii ale sarcinii (preeclampsia, eclampsie, diabet zaharat..) nu constituie contraindicatii ale recoltarii.
Recoltarea sangelui placentar este efectuata de catre medicul obstretician care asista nasterea. Contraindicatiile absolute ale recoltarii: infectia materna cu HIV , sifilis activ si infectie activa cu HVB si HCV (virus hepatitic B si C). Contraindicatii relative : starea de purtator sau infectie inactiva cu HBV, HCV, rubeola si toxoplasmoza contactate in cursul sarcinii.
In cazul aparitiei unor complicatii obstreticale in cursul nasterii, medicul obstretician este cel care decide daca este optima recoltarea de sange placentar sau nu, siguranta mamei si a nou nascutului fiind cea mai importanta.
Momentul propriu zis in care are loc prelevarea sangelui placentar este intercalat intre nasterea copilului si respectiv eliminarea placentei . Dupa incetarea batailor cordonului ombilical are loc sectionarea acestuia la nivelul nou nascutului, formandu-se bontul ombilical. Nou nascutul va fi preluat de moasa si i se vor acorda ingrijirile necesare. Ulterior, dupa o prealabila pregatire a cordonului ombilical constand in spalarea cu ser fiziologic si pulverizarea unei substante dezinfectante are loc punctionarea venei ombilicale . Pregatirea cordonului ombilical este o etapa necesara pentru a se reduce la minim posibilitatea contaminarii sangelui placentar cu diverse microorganisme existente in mod normal, in flora vaginala sau patologic, in lichidul amniotic. Astfel incidenta contaminarii se reduce la 1-2 % din cazuri.
Se recolteaza sangele care a ramas la nivelul cordonului ombilical (3%) si mai ales, la nivelul placentei (97%, din cantitatea totala recoltata). Cantitatea de sange prelevat poate varia in limite largi (intre 20 si 200 ml) si de asemenea, concentratia de celule stem pe acelasi volum de sange poate fi diferita. Astfel parametrii recoltarii pot fi considerati ca fiind individuali. In general, unitatea de sange placentar recoltata este suficienta pentru efectuarea unui singur transplant de celule stem . Statistic, valorile medii ale recoltarilor intruneste criteriile unei grefe optimale pentru varsta de copil mare/adolescente (40-50 kg greutate a receptorului). In momentul de fata se afla in stadiu experimental tehnici de mutiplicare care sa permita cresterea ofertei de celule stem, pentru optimizarea rezultatului transplantului, chiar si pentru greutati mai mari ale receptorului, corespunzatoare varstei de adult.
In cazul unei sarcini gemelare este important de precizat daca sarcina este univitelina (cu o singura placenta ) sau bivitelina (cu 2 placente). In primul caz este necesara o singura trusa de prelevare. Aceasta spre deosebire de a doua situatie, in care sunt necesare doua truse de prelevare, recoltarea efectuandu-se de la nivelul fiecarui cordon ombilical si respectiv a fiecarei placente.
Daca medicul obstretician care va urmareste sarcina nu a mai efectuat prelevari de sange placentar, va rugam sa ne contactati din timp oferindu-ne datele de contact ale acestuia Ulterior prin intermediul reprezentantilor nostri medicali , ii vom asigura instruirea necesara .
Preluarea si transportul sangelui placentar
Dupa nastere si respectiv prelevarea sangelui placentar, este necesar sa fim anuntati intr-un interval cat mai scurt de timp, cu privire la aceste evenimente. Aceasta pentru a putea asigura preluarea kitului din frigiderul spitalului si ulterior, a-i asigura transportul spre laboratorul din Bratislava, intr-un interval optim de timp.
Sangele recoltat este prezervat prin mentinerea la o temperatura cuprinsa intre 4 si 8 grade, din momentul in care a fost recoltat si pe durata transportului. Temperatura de transport este monitorizata permanent , pe toata durata transportului , prin intermediul unui microcip. Acesta este o parte componenta a recipientului de transport (freezer). Prin intermediul informatiilor memorizate de acest microcip, exista posibilitatea realizarii unui control retroactiv a temperaturii mentinute in "freezer "pe toata durata transportului.
Conform standardelor in vigoare, in acest domeniu, sangele placentar transportat in conditii optime de temperatura, trebuie sa ajunga la laborator intr-un interval de pana la 96 ore, fata de momentul prelevarii.
Analiza si procesarea sangelui placentar
La laborator intr-o prima etapa, sangele va fi supus unor analize bacteriologice aerobe si anaerobe, pentru a se verifica sterilitatea sa. In a doua etapa se va verifica viabilitatea celulelor stem recoltate iar in a treia etapa are loc criogenarea sangelui si respectiv depozitarea lui.
Rezultatul analizelor efectuate va vor fi aduse la cunostinta sub forma unui certificat atestand calitatea sangelui placentar recoltat. Certificatul va va fi expediat prin serviciul de curierat rapid, la un interval de cca 2 luni, in acelasi plic gasindu-se si facturile eliberate pentru serviciile prestate. In cazul in care sangele este contaminat dumneavoastra nu veti palti niciunul din serviciile prestate.
Perioada de pastrare a viabilitatii celulelor stem , in momentul de fata nu poate fi exact precizat. Exista studii de specialitate efectuate pe un intervalul de 20 ani , (reprezentand intervalul de timp scurs din momentul primei sale utilizari) care atesta conservarea capacitatii de repopulare a maduvei osoase . Peste acest interval nu se pot emite afirmatii certe, avand ca substrat studii medicale, deoarece nu exista un istoric medical in domeniu, mai vechi de 20 ani. Anii urmatori vor aduce informatii suplimentare cu privire la acest aspect.
Scopul procesarii sangelui placentar este de a asigura conditiile optime pentru conservarea viabilitatii sangelui pe durata criogenarii si respectiv a procesului invers, de decriogenare. Tehnica de criogenare (congelare) si controlul strict, computerizat al curbei congelare, influenteaza decisiv supravietuirea celulara dupa decongelare. In momentul de fata exista mai multe procedee de conservarea a sangelui placentar. Respectiv conservarea intregii sangelui integral sau prin separarea liniilor celulare . Prin tehnicile de separare a liniilor celulare se reduce volumul materialului biologic si costul depozitarii, dar prin aceste tehnici se pierd si celule stem sau progenitori care ar putea constitui baza unor tratamente de viitor. De aceea, noi optam pentru conservarea sangelui integral.Tehnica de procesare aplicata de noi, este folosita si de cel mai mare registru de sange placentar din lume, cel din New York.
Un alt aspect important de mentionat este cel al pastrarii sterilitatii sangelui recoltat. Aceasta se poate asigura cel mai bine prin procesarea sangelui intr-un sistem inchis, prin asigurarea unui mediu de lucru steril (manipularea sangelui se realizarea intr-o boxa sterila). In interiorul laboratorului se mentine un mediu strict controlat printr-un sistem de filtrare a aerului si sterilizari periodice ale aerului.
Tipuri de celule stem
Celulele stem reprezinta principalele componente tisulare ale organismului in formare, in primele etape ale dezvoltarii acestuia. Practic aceste celule tinere nespecializate, multipotente reprezinta sursa celulara de la care se diferentiaza toate tipurile de celule specializate existente la nivelul tesuturilor si organelor ( ex . tesutul nervos, tesutul muscular, tesutul osos.) . La organismul adult, mai ales in tesuturile cu o rata crescuta de reinnoire, se regasesc intr-un numar mult mai mic celule stem adulte (ex. Maduva osoasa hematogena; derm, mucoase). Aceste celule constituie sursa pentru reinnoirea periodica a elementelor figurate ale sangelui, a tegumentului si mucoaselor. In schimb in sangele placentar concentratia celulelor stem adulte este semnificativ mai mare. De asemenea, s-au observat cateva aspecte particulare ale celulelor stem placentare comparativ cu cele recoltate de la un organism adult:
1. toleranta imunologica a organismului receptor fata de celulele stem placentare este mult mai buna, deoarece aceste celule au un grad mai mic de specializare, respectiv o identitate imunologica mai putin bine definita.In aceste conditii transplantul de sange placentar nu presupune o "compatibilitate perfecta imunologica " intre donator si primitor.
2. posibilitatea transmiterii unor boli infectioase este mult mai mica
3. rata de multiplicare a celulelor stem este mult mai mare
Exista 2 tipuri de celule stem placentare , respective celule stem hematopoetice si celule stem mezenchimale. Celulele stem hematopoietice asigura formarea liniilor celulare sangvine, respective a globulelor rosii (hematiilor), a globulelor albe (leucocitelor) si a plachetelor sangvine (trombocitelor). Celule stem mezenchimale reprezinta sursa dezvoltarii diferitelor structure tisulare si organice. (ex tesutul nervos, tesutul cardiac, tesutul muscular, tesutul osos..). In prezent se afla in stadiu de experiment terapia de regenerare tisulara si organica. Aceasta se bazeaza pe utilizarea celulelor stem mezenchimale .
Sangele placentar
Sangele placentar reprezinta "vehiculul" prin care se asigura necesarul de oxigen si de substante nutritive , fundamentale pentru cresterea si dezvoltarea fatului si in acelasi timp, se preiau substantele nefolositoare ("deseurile") rezultate in urma metabolismului tisular al acestuia. Studiile au demonstrate prezenta unui numar mare de celule stem in sangele placentar , utilizarea acestora reprezentand o alternativa valoroasa a transplantului medular.
Momentul nasterii reprezinta sansa unica de prelevare a acestui sange placentar. In mod normal cordonul ombilical si respectiv placenta, dupa momentul nasterii, sunt considerate "deseuri ale sarcinii", fiind distruse prin incinerare. Practic odata cu acestea se distruge si bogata resursa de celule stem din sangele placentar.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3427
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved