Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Frmacologie

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
MODELAREA MACHETEI
38 de sfaturi pentru 100 de ani
Tulburarile metabolismului lipidelor complexe
CARDIOPATIA CRONICA ISCHEMICA
PSORIAZIS - TRATAMENT
Tulburarile functionale valvulare
ESTE TIMPUL SA DECIZI CEEA CE IN MOD REAL ESTE IMPORTANT PENTRU TINE, SI SA SPUI NU I N REST
Boala cronica de rinichi
APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR
PROSTATITA - TRATAMENT


Frmacologie

Principiul alopatiei : sustinut de hipocrate – contrariile se bat prin contrarii

Pcipiul homeopatiei : Samuel Hohneman – asemanatoarele se combat prin asemanatoare.




Subramurile farmacologiei

Farmacognozia

ramura care se ocupa cu studiul drogurilor din care se extrag subs medicamentoase

poate fi vegetala , animala si minerala

Chimia farmaceutica

studiaza sinteza si struct chimica a subst medicamentoase

Farmacodinamia

se ocupa cu studiul act medicam in orgsm si rasp acestuia la contactul cu subst medicam precum si definirea cailor prin care act medicam.

Poate fi : - experimentala – stud efectul medicam asupra anim de lab sau pe org si sist isolate

clinica – stud efectul medicam in cursul tratament la anim si om.

Farmacocinetica

stud circul medicam in orgsmm in legatura cu relatiile dintre doza si modif temporare la niv circ sangvine.

Invazia – proc de absorbtie si distributie

Evazia - metaboliz si elim medicam din orgsm.

Farmacometria

stud modalit de masurare a intensit efectelor produse de catre medicam

Farmacologia clinica

se refera la fol medicam la animalel sanatoase si bolnave

acelasi lucru cu farmacoterapia , si se insista asupra mecan de act , efectelor terapeutice , reactiilor adverse , potentialului toxic.

Terapia - notiune mai larga in care se includ si alte mejloace de tratament.

Receptura – se ocupa ce prescrierea si prepararea formelor medicamentoase.

2 subramuri : - farmacografia – prescrierea medicam sub forma de retete

- tehnica farmaceutica – proprietatile formelor medicamentoase

Farmacovigilenta – stud reactiilor adverse ale medicam

Farmacotoxicologia – stud intoxicatiilor cronice si acute cu medicam

se confunda adesea cu farmacovigilenta

Farmacologia moleculara - stab corelatii intre active subst si compon bioch intracelulare

Farmacogenetica – stud influenta medicam asupra fact genetici.

Imunofarmacologia , citofarmacologia , talazofarmacologia , placeboterapia , biofarmacia.

Terminologia folosita in farmacologie

MEDICAMENTUL - orice subst sau produs utilizat sau destinat a fi utilizat in vederea modif sau remedierii unui sist fiziologic sau a unei stuct patologice in interesul subiectului caruia ii este admin.

NOT DE FARMACON – include tot ceea ce se intelege prin medicam precum si subst fol in scop de cercetare (medicam + reactivi).

FORMA MEDICAMENTOASA (preparat galenic , forma farmaceutica) – forma farmaceutica in care se condition un medicam in fabrica sau farmacie.

DROG – produs natural provenit din regnul vegetal , animal sau mineral care constituie un principiu medicamentos.

STUPEFIANT – subst care deprima centrii nervosa provocand la om o stare de inertie fizica si psihica. Pot fi : tari – morfina , heroina , cocaina si slabe – hasis.

Terminologia folosita in farmacologie

Orice medicam are in mod obisnuit 4 feluri de denumiri :

Chimica

indica componentele strucurale si pozitia lor in molecula

nu se utilize decat at cand sunt simple

ex.: clorura de Ca , acid acetil salicilic , benzoate de Na.

Denumirea comuna internationala

este preconiz de OMS

este scurta si prin ea se exprima pe cat posib struct chimica sau gr medicam

in acest scop se fol prefixe si sufixe

o       prefixe - ANDR – pt steroizi androgeni

- ESTR – pt subst estrogenice

- GEST – pt subst gestagene

- PROST – pt prostaglandine

- SULFA – pt sulfamide

o       sufixe - BOL – pt steroizi anabolizanti

- CAINUM – pt anestezie locala

- CICLINUM – pt antibiotice din gr tetraciclinelor

- MICINUM – pt antib prod de genul streptomices

- NIDAZOLUM – pt subst antiprotozoarice

- ALUM – pt barbiturice

Denumirea oficinala

este cea inscrisa in Farmacopeea in vigoare

coincide cu denumirea comuna internationala

4. Denumirea comerciala

puse de fiecare producator

EX : 3,4 dimetil 5-sulfanil aminoxazol

Den comuna internat – sulfafurazolum

Den oficinala – sulfafurazol

Den comerciala – neoxazol , gantrisin , sulfizin

COMPOZITIE MAGISTRALA – compoz imaginata de medic si efectuata de farmacist in farmacie conform retetei primite.

COMPOZ OFICINALA – o compoz medicam care figureaza in Farmacopee.

COMPOZ COMERCIALA (prod tipizat , prod farmaceutic , specialit farmaceutica) – o compoz medicam efectuata de industrie intr-o anumita forma , concentratie sau ambalaj.Numele comercial poate indica : boala sau scopul in care se fol medicam (ex.: Ascartrix , Sulfacoccidin , Digestal) , subst active pe care o contine (ex.: Oxivit , Oxifuran , Fenosal ) sau un nume imaginar (ex.: Flavoliz , Sutaliz ,Xanax).

Terminologia Latina a medicamentelor

In majorit tarilor retetele din culegerile de retete sunt scrise in lb. Latina

Se folosesc numele rom la care se adauga sufixul um : Procainum , Lidocainum , iod-iodum.

Exceptii – drojdia uscata de bere – Faex siceata , lanolina – Adeps lanae , untul de cacao- Butir cacao.

La prod vegetale se pune in fata numele de gen al plantei la cazul genitiv si in spate drogul fol la cazul nominativ. Ex : Menthae folium , Beladonae radix. Uneori nu se fol den genului ci a specie – chamomillae flos. Alteori se fol denumiri care nu exprima nici genul nici specia – Graminis Rhizoma – rizomul de pir.

La prod farmaceutice se pune in fata forma farmaceutica la cazul nominativ si in spate medicam in cazul genitiv. Ex : Solutia atropini sulfatis , Compresi acidi ascorbici .

La saruri se pune in fata cationul la cazul genitiv si in spate anionul la cazul nomiativ. Ex : Magnelis sulfas (sulfatul de Mg Cortisonii cetas (acetat de cortizon) , Calcii lactas (lactat de Ca).

Anionul va purta sufixele um sau as.

Um pt oxizi si anioni lipsiti de oxigen – clorura , iodura, Kalii iodum – iodura de potasiu. Fara cei mentionati , restul au sufixul as – carbonas , malcas citras.

Farmacocinetica

Absorbtia medicamentelor

Caile de administrarea al medicam pot fi impartite in :

Cai naturale - calea interna – calea orala

- calea rectala

- calea externa – piele-calea cutanata

- mucoase – respiratorie,



- conjunctivala,

- genito-urinara,

- mamara,

- auriculara

Cai artificiale – cai parenterale

- cai la nivelul plagilor.

Viteza cu care se absoarbe un medicam la locul de aplicare depinde de :

vascularizatia tesutului

conc medicam la locul de aplicare

prop fizico-chimice ale medicam

forma farmaceutica.

Calea de admin det nu numai viteza de abs , ci si natura efectului. Ex : sulfatul de Mg admin per od – purgativ , intramusc – tranchilizant , intramusc – uneori antialergic.

Caile naturale

  • Calea orala(bucala

la bovine , ovine , carnivore si pasari

pe ac cale se pot fol furajele medicamentatesi apa medicamentata

indiv se poate face cu sonda sub forma de pilule , boluri comprimate , drajeuri , electuarii.

Avantaje 

poate fi facuta de o pers nespecializ

Nu e nevoie de personal calificat , nici de instrumentar special

Se pot trata concomitent mai multe animale

este o cale mai comoda si se face econ de timp.

Dezavantaje :

se fol doze mai mari

poate avea loc inghitirea falsa

se pierde o parte din doza

imposibilit de admin a unor subst care se descompun

imposiblilit unui efect general , daca sol nu se absoarbe

imposibilit fol ac cai at cand exista tulb digestive.

Absorbtia este posib pe tot traseul caii digestive , dar mai ales la niv intest subtire. Efectul se instaleaza intr-un interval foarte variabil : 20 min-2 h si poate sa dureze de la 1-2 h -> cateva zile.

o       Absorbtia la niv cav bucale

Sublingual – nitroglicerina si unii hormoni estrogeni. La acest nivel absorbtia este mai rapida , efectul e mai rapid , medicam ajung la niv v. cave sup. , de aici la niv. cordului si mai departe in mica si marea circulatie(este ocolit ficatul). Absorbtia sublinguala scapa de act. sucului gastric. Se pot admin doze mici.

o       Absorbtia la niv mucoasei gastrice

Este neinsemnata fata de absorb intestinala. Se abs elementele substantelor liposol si cele cu pH acid. Majorit medicam sunt baze simple care se ionizeaza sub act suc gastric si se abs mai greu. Alcaliniz mediului gastric prin admin de anti-acid face ca medicam sa fie putin disociate si ca urmare , trec mai usor in sange.

Nu se admin subst iritante deoarece ac provoaca spasm piloric si voma. Se pot administra numai impreuna cu subst mucilaginoase sau dupa tain. Ex : ioduri , CaCl2 , acid acetilsalicilic.

Unele medicam se admin sub forma de comprimate gastro rezistente. Uneori HCl din stomac ajuta la elib principiilor active : saruri trivalente de fe , sub act HCl => subst bivalente ce se absorb.

Regimul alimen bogat in grasimi det secretia de enterogastron care inhiba motilitatea gastrica si astfel intarzie abs. La rumegatoare medicam tb inglobate in solutii dulci sau sarate , determinand astfel inchiderea jgheabului esofagian , iar medicam trec direct in stomacul glandular. La om golirea stomacului se realiz in cca. 4 h. Prezenta unor lichide in cant mare grabeste evacuarea , hrana rece este mai rpd evacuate , pozitia culcat pe stanga intarzie evacuarea , starea de frica stimul motilitatea gastrica.

o       Absorbtia la niv mucoasei intestinale

La om 1m linear de intestin are cca. 500.000 de vilozitati intest si absoarbe cca. 10-15 ml de chim intest / min. Medicam de la niv intest trec in v. porta , fiind supuse astfel pasajului hepatic. Unele dintre acestea se elim prin bila , ajung in intest de unde se reabs -> ciclul entero-hepato-enteric. Abs ionilor este diferita – cei monovalenti se abs cu usurinta, cei bivalenti se abs mai greu. Sol caldute se abs mai usor , medicam se abs mai usor in cazul unui tub digest gol. Abs medicam poate fi intarziata in cazul unui tub dig plin sau daca sunt inglobate in lapte , subst mucilaginoase , subst adsorbante , uleiuri minerale.

Asocieri nepermise : tetracicline + ­­­­­lapte – se form chelati insolubili , mucina + streptomicina.

In starile inflamatorii , in I-a faza abs este incetinita , in a II-a faza abs este mai rapida. In timpul constipatiilor tb sa se reduca doza. Flora intest poate sa ajute la elib subst active – elib sulfatiazolul din stanilsulfadiazol impiedica abs vit B12. Inglicer ? din uleiul de rici se hidroliz sub act sucului pncreatic si => acidul ricinoleic care are act purgativa.

In cazul admin orale a medicam tb sa se tina seama de ritmul de furajare si de momentul zilei. Ex : inainte de tainul de dim se pot admin – antihelmintice , hematoprotectoare ; momente de tainuri in general – subst digestive ; dupa tain – subst iritante – antib si antiinfl nesteroidiene ; intre tainuri – antitusive , antialergice , tranchilizante.

  • Calea rectala

Avantaje 

medicam vor produce un efect mai rpd , mai intens si de mai lunga durata

medicam se abs la niv muc rectale si ajung in venele hemoroidale inferioare , si de aici in vena cava inf , ocolind bariera hepatica

venele hemoroidale sup prez anastomoze cu sist port

supozitoarele , la om , ajung in proportie de 50% in ficat.

Dezavantaje 

adesea medicam se abs doar partial , de acee , doza rectala tb sa fie cu 25-30% mai mare decat cea orala

exceptie – iepurele la care doza rectala e mai mica decat cea orala

abs la niv mucoasei rectale – 7-45 min

se pot admin supoazitoare , clisme (teoretic)

excipienti : untul de cacao-lipofil si glicerogelatul-hidrofil.

  • Mucoasa respiratorie

la ac niv medicam pot fi abs prin mucoasa nazala , rinofaringiana , bronhica , dar mai ales prin mucoasa alveolei pulmonare

medicam ajung in venele pulm , de aici in marea circ si se evita bariera hepatica

efectul apare in 20-30 sec , dar este de foarte scurta durata

anestezice generale

  • Mucoasa conjunctivala

la ac niv abs este foarte rapida , dar nu are imp dat cant mici ce se pot admin pe ac cale

se pot fol medicam in scop local – solutii , unguente , pulberi

in general subst care se aplica la ac niv se mai numesc COLIRE sit b sa fie : sterile , sa aiba pH alcalin = 8 , izotone cu lacrimile (1,4% NaCl) ; izotonizarea se poate face cu NaCl , acid boric , tetraborat de Na.

  • Calea genitor-urinara

fol cu scop local , cu toate ca unele antib se pot abs si pot sa atinga niv terapeutice in sange



  • Calea mamara

exclusiv local pt tratarea mamitelor

  • Calea cutanata

abs poate fi marita prin masaj , aplicare de caldura , degresarea prealabila a pielii , inglob medicam in excipienti diodermici , prin adaug unei subst - dimetilsulfoxid

abs poate deveni periculoasa in cazul sbst antiparazitare

  • Conductul auditiv

la ac nivel , medicamj se aplica mai ale in otite si raie auriculare.

Caile artificiale

Avantaje :

efect se instal rapid , se poate admin o doza precisa

doza este mai mica decat pe celelalte cai

Dezvantaje 

pericolul provocat de infectii , de hematoame , socul medicamentos

necesita un instrumentar adecvat

  • Calea subcutanata

Avantaje 

mai lenta , se admin in special alcaloizi

se pot admin cant mari – perne de lichide sau perfuzii subcutanate

Ac poate fi dureroasa , de aceea subst nu tb sa fie iritante , izotone cu sangele si cu pH aproape neutru . Abs e ac cale poate fi incetinita(comprese reci , subst vasoconstrict) sau grabita(caldura , subst vasodilatatoare , hialunoridaza). Efectul apare in 5-10 min si o modalit mai aparte – INPLANTELE.

  • Calea intramusculara

utiliz pt hormoni , subst stimulante , antibiotice

vasculariz la niv muschilor este de 4-6 ori mai bogata decat la niv tes conj subcutanat

injectia la niv musc este mai putin dureroasa

pe ac cale se pot admin subst iritante , iar sol uleioase oblig intramuscular

  • Calea intravenoasa

fol mai ales pt sol iritante

pt sol hipertone si hipotone , prin diluare cu sange ac ajung la conc acceptabile

sol hipertone in cant mari duc la agreg hematiilor , iar cele hipotone la hemoliza

calea cea mai indicata at cand e stare de urgenta

este indic si at cand se introd cant mari de sol

admin se face lent , sol tb sa fie calduta , efectul apare in cca. 15 sec si sunt contraindicate sol uleioase , emulsiile , suspensiile.

  • Calea intraperitoneala

efect apare rapid dat supraf mari de abs

se pot admin cant mari

exista si riscuri – peritonite , inteparea unui viscer , socul

pe ac cale se admin mai ales antib , sulfamide , narcotice si se practica in sp la bovine , porcine , carnivore si mai ales la tineret

daca consid doza de medicam admin per os 1 , per rectum va fi 1,25 , subcutanat – ½ ,

intramusc -1/3 , intravenos – Ό si intraperitoneal 1.

Distributia medicam in organism

In orgsm , medic se distribuie succesiv in cele 3 compartimente hidrice : sange , spatiul interstitiar , spatiul intracelular. Se pot distinge : a) faza de circulatie sangvina

b) faza de difuzie in tesuturi

a) Faza de circulatie in sange

Cel mai imp fenomen la ac nivel este legarea medicam de proteinele serice. Din cele 35 de prot plasmatice , mai putin de 15 servesc transportul de medicam. Unele prot transporta 1 sg medicam – transfeina transp Fe , transcobalcunina-vit B12 , transortina – steroizi , ceruloplasmina – Cu.

Alte protsiunt vehicule polivalente – albumina poate sa transp hormoni , vit si alte subst.

Fortele care leaga medicam de prot pot fi : legaturi covalente (f. slabe) , legaturi ionice si forte Vander Waals. Fiecare medicam are o constanta K de legare. Medicam numite RETARD se leaga intr-o proportie ridicata – sulfametozina- seleaga 60-70 sulfadoxin – 90%.

Nu intreaga cant de medicam care ajunge in sange se leaga de prot plasmatice , ci se imprte intr-o fractiune libera si intr-o fract legata -> ea va lega medicam in mod treptat sub forma actva. In mom in care se determina niv sangvin al unui medicam , acesta se refera la fractiunea libera. Natura nespecifica a legarii explia fenom de competitie care exista intre medicamente. Medicam A poate indeparta un alt medicam B de pe receptorul proteic , crescand astfel nivelul sangvin al acestuia din urma. Prob are insa si un aspect negativ – de xe sulfamidele , pirozolonii? Pot indeparta d p receptorul proteic astfel creste niv acestora in sange putand determina hemoragii gra sau soc hipoglicemic.

Legarea medicam de prot plasmatice poate avea uneori drept consecinta formarea unor complexe alergogene (penicilina , sulfamidele).

In bolile de nutritie insotite de hipoproteinemie , scade capacit de legare si , de aceea , medicam care in doze normale sunt putin ofensive pot deveni toxice (ex – cardiotoxicele la om).

Capacit de legare a prot serice . in mod normal , este limitata. Daca ajung in sange cant prea mari de medicam care depasesc capacit de legare , fractiunea libera poate deveni toxica.

In timpul fazei circul sangvine , concentr cele mai mari de medicam se realiz in organele bine vascularizate(suprarenale , rinichi , inima , ficat , pulmon , creier).

Concentr cele mai mici se realiz la niv pielii , tes adipos si la niv extremit membrelor.

Concentr sangvina a unui medicam prezinta o importantadeoseb atat in ceea ce priveste efectele terapeutice , cat si legat de efectele adverse si toxice.

Ac concentr , in mare prte , depind de :

doza

calea de administrare

forma farmaceutica

capacit de filtrare a rinichiului

In cazul unui medicam ce se admin pe cale intravenoasa , la terminarea injectiei avem un nivel terapeutic maxim , care ulterior scade treptat. In cazul medicam care au initial o faza de abs , concentr sangvina creste pana la una maxima care marcheaza un echilibru intre abs si eliminare , apoi , desi abs ontinua , elim devine preponderenta si , ca urmare , concentr sangvina scade.

Determinarea concentr sangvine a unui medicameste necesara pt stabilirea unor doze si a unor intervale de tratament adecvat.

In practica se pot distinge : o concentr sangv terapeutica , una toxica si alta letala(aspirinala om – conc terapeutica = 2-10mg%, conc toxica = 18-30 mg% , conc letala = 50 mg%). Pentru ca un medicam sa fie eficae el tb sa atinga o anumita concentr minima , in sange. Aceasta concentr este notata cu sufixul emie – sulfamidemia bacteriostatica = 5mg penicilinemia bactericida = 0,03-0,06 U.I./ml.

Admin per os si per rectum necesita doze astfel calculate incat sa atinga un niv sangvin optim dupa 2-3 admin. Daca nu se respecta ritmul admin , niv sangvin scade brusc si vor fi necesare alte 2-3 admin pt a se ajunge la niv optim.

b) Faza de difuzie in tesuturi

Dupa abs , medicam se distribuie in cele 3 compart hidrice ale orgsmului : intravascular , interstitial , ultracelular. Cele 3 compart sunt separate prin membrane biologice , ca urmare , faza de difuzie cunoaste mai multe momente :

difuziunea prin peretii capilarelor

difuziunea prin barierele orgsmului



difuziunea prin membr biologice

distribuirea in tesuturi

fixarea pe famacoreceptorii specifici

Difuziunea prin peretii capilarelor

Medicam difuzeaza din sange in spatiul interstitial la niv capilarelor care reprez un adevarat ultrafiltru. Peretii capilarelor sunt form din celule endoteliale , subst fundamentala si membr bazala.

Viteza de difuziune depinde de nr capilarelor , diametrul acestora si propriet fizico-chimice ale medicamentului.

Difuziunea prin barierele orgsmului

Cele mai importante – bariera hematoencefalica si bariera placentara.

Bariera hematoencefalica este constituita din celule gliale care au rol de protectie , suport si nutritie pt neuroni. Aceasta permite trecerea subst liposolubile si neionizate.

Bariera placentara – placenta asigura schimburile nutritive , respiratorii dintre mama si fat , protejeaza fatul si are rol de gl endocrina. Ea reprez o bariera pt medicam , microorgsme si subst imunizante. Placenta retine unuii alcaloizi. Penicilinele , cloramfenicolul , tetraciclinele trec prin placenta in concents terapeutice. Exceptie fac bovinele si porcinele. Pe masura ce gestatia avanseaza , placenta se subtiaza si usureaza accesul medicam spre fat.

Difuziunea prin membranele biologice

Majorit medicam pot sa difuzeze intracel , dar in conc f mici. Daca se noteaza conc in sange cu coef 1 at conc in spatiul interstitial este de Ό , iar in spatiul intracel nu depaseste 1/15. difuz medicam prin membr biologice se face prin mecan specifice si mecanisme nespecifice :

difuzarea (filtrarea simpla) prin cimentul intracelular

pinocitoza si fagocitoza pt molecul mai mari

difuzarea simpla a molec simple prin strat lipidice ale membr biologice

filtrarea osmotica conform gradientului de concentr

filtrarea prin pori confirm gradientului de concentr

Porii membr au un diametru de cca 4 A, si lasa sa treaca numai molec care nu contin mai mult de 3 atomi de C. Exceptie facmembr glomerurilor renale , care au un diametru de 40A prin care trec molecule mai mari , dar nu de natura proteica.

Datorita ac fapt medicam , atata timp cat sunt legate de proteinele plasmatice nu se pot elimina prin rinichi.

Mecanismele difuziunii medicamentelor

1 Transportul mediat cu ajutorul unor transportori sau carausi – « carrier » = enzime ce form cu medicam un complex , traverseaza membr biologice , elib medicam si se reintorc de unde au plecat, traversand din nou membr. Ac sistem are o anumita specificitate intru-cat enzimele leaga numai molec cu o anumita struct. Dezavantajuleste ca sist devine repede saturat si ineficient.

Transportul active – cu consum de energie metabolica impotriva gradientului de concentr.

3 Transportul pasiv (facilitat fara consum de energie si care nu se face impotriva gradientului de concentr.

Difuzarea molec hidrofile si hidrofobe se face prin mecanisme strict separate(ex1:la niv membr eritrocitiilor , molec hidrofobe difuzeaza simplu , prin membr lipidica , iar molec hidrofile patrund prin canalele formate de molec proteice , ex2 : la niv celulei hepatice , o parte din subst este retrocedata capilarului sinusoidal , o alta parte este dirijata spre canalul biliar , ajungand in bila ).

Distributia in tesuturi

Gradul de distribuire a unui medicam in orgsm este o constanta notata cu Volum de distributie (Vs) si se poate calcula : = rapotul dintre doza admin (mg/kg) si conc plasmatica (mg/l). Cu cat o subst se distribuie mai mult in orgsm , cu atat conc plasmatica este mai mica si deci , acest Vs este mai mare. Ex. : subst care se distribuie uniform in toate tes – alcoolulare pe an un vol de 60-70 cu cat subst ramane in sange , are un vol mai mic – dextronii.

Vs se rasfrange si asupra vit de elimin , astfel medicam care se distribuie mai mult se elim mai lent.

D.p.d.v. al distributiei medicamentelor , exista mai multe clasificari :

- dupa compart hidric in care se distribuie , pot fi :

a) subst care nu parasesc patul vascular (dextronii)

b) subst care difuzeaza in spatial interstitiar , dar nu patrund intracellular (iodurile)

c) subst care patrund intracelular (fenazona)

- dupa uniformitatea cu care se distribuie :

a) subst care se distrib uniform in toate tipurile de tesuturi

b) subst care se distrib selective in anumite tesuturi , au repartiz neuniforma (iodul selective in tiroida )

c) subst care difuzeaza mai intai in anumite organe , dar apoi se redistrib si in alte organe si tesuturi (barbituricele din sange ajung in creier , iar ulterior se redistrib in tesutul muscular si adipos).

Dupa ce au ajuns in sange medicam sunt vehiculate de catre acesta la niv dif aparate si sisteme , distribuindu-se in tot orgsmul , cel mai des concentrandu-se preferential in anumite tesuturi.

Modul de distrib monocompartimental

se intal at cand medicam se distrib uniform in organism

Modul de distrib Bi si Tricompartimental

medicam trec cu o anumita vit dintr-un tes in altul pana cand se instlaeaza un echilibru dinamic care face ca medicam sa se concentr preferent intr-un anumit tesut.

Poate exista un compartiment central la niv caruia medicam sa-si arate efectul farmacodinamic.

Daca sangele reprez compart central , exista un paralelism intre conc in sange a medicam si efectul acestuia. Daca sangele nu este compart central ,at nu mai exista un astfel de paralelism , efectul putand sa dureze mai mult sau mai putin decat persistenta medicam in sange. Ex. : subst antiinflamatoare persista un timp mai indelungat in tesutul inflamat decat la niv sangelui , medicam anestezice generale intravenoase , dupa admin se conc la niv creierului care este bogat vascularizat si bogat in tes lipidic. Ulterior ac medicam , prin intermed sangelui , se vor redistribui in tes muscular , si apoi in cel adipos. Ca urmare scade conc medicam in creier , si inceteaza efectul farmacologic – ac medicam caracteriz printr-un efect de scurta durata , medicam nu se elim , ci se redistribuie , a.i. daca se admin doze repetate se poate ajunge la o saturare a tes adipos , care va impiedica redistribuirea , iar efectul medicam creste periculos de mult atat in ceea ce priveste intensitatea , cat si durata.

Fixarea medicam pe farmacoreceptori

In fctie de struct lor morfofunctionala , s-au descris 4 mari tipuri de receptori farmacologici :

a)      canalele ionice

b)      receptorii cuplati cu prot G

c)      receptori enzimatici

d)      recept nucleari

a)      Canalele ionice

struct transmembranara , form din 4-5 subunit care inconjoara un por care poate patrunde in mod specific o anum specie de ioni ??. Au fost descries canale pt Na , K ,Cl ,Ca.

de obicei la capatul extracel al canalului pot sa existe situsuri de legare stereospecifice pt anumite subst chimice

legarea medicam de aceste struct modif functionalit canalului ionic respectiv- cel mai adesea : deschide canalulu , il blocheaza sau ii modif functionalit.

Ex. : recept nicotinic care este la nivelul unui canal pt Na, consecutiv fixarii acetilcolinei de situsii sai de legare , situat la capatul extracelular al ac canal , deschide canalul ionic. Ionii de Na patrund in ac canal si deplaseaza membrana. Depolariz deschide canalul pt Ca , astfel are loc influxul ionilor de Ca , astfel creste concentr intracel a Ca , ce det contractii musculare , secretie glandulara.

Ex. : deschiderea canalului pt Cl are consec inhibitorii. Deschid canalului pt K – hiperpolariz membranara.

Actionarea unu canal ionic duce la o succesiune de evenimente urmate de un rasp celular.

b)      Receptorii cuplati cu proteina G

cei mai raspanditi in organism , form din 7 fragm transmembr not SI-SVII (situs). Situsul de legare cu medicam este extracel si implica de obicei segm SIII , SIV , SV. aceste segm sunt legate prin anse. Ansa a-3-a intracel care uneste segm transmembr SV-SVI este cuplata cu o struct specifica numita prot G. Prot G , la randul ei , este formata din subunit α , β , γ. Fixarea medicam pe supraf situsului rece , face ca subunit α sa se desprinda de β si γ. Α desprinsa poate fixa molec de GTP , si prin intermediul acesteia sa modifice functia unor enzime intracel. In acest timp α are si propriet catalitice putand si hidroliza guanozin trifosfat –GTP , eliberandu-se astfel si recuplandu-se cu unitatile β si γ , efectul inceteaza. Latenta de actiune a medicam care actioneaza prin intermed recept cuplati cu prot G este mai lunga decat cele ce action prin canalele ionice.

Initial au fost descrise 2 tipuri de prot G-Gs si Gi , ulterior s-a constatat ca exista si alte prot G capabile sa modif functiile altor enzime – Go – others.

In realit celula este cea care prod efectul in fctie de particularit functionale si bagajul enzimatic. Medicam devin in astfel de situatii mesageri de ordinul 1.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1217
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site