MODELAREA MACHETEI

MODELAREA MACHETEI

Particularitatile machetei

Macheta componentei metalice a CMMC se deosebeste fundamental de cea a CMMP. Pe scurt, particularitatile acestei machete sunt:

Macroretentiile sunt contraindicate;

Suprafata machetei va fi cat mai neteda, fara denivelari si rugozitati;

Grosimea viitorului schelet metalic va fi de aproximativ 0,3 mm si va trebui sa asigure un spatiu uniform componentei ceramice, de 11,2 mm, pentru a nu aparea tensiuni in grosimea acesteia si pentru ca aliajul sa nu transpara;

Retentiile care rezulta din morfologia scheletului metalic sunt contraindicate, tranzitia de la metal la ceramica trebuie sa se faca prin suprafete line, convexe;

Pentru a asigura o grosime suficienta masei ceramice, limita marginala metal-ceramica se face in unghiuri de 90^o si nu ascutite ca la CMMP. Astfel se previn fisurile, fracturile si desprinderile masei ceramice de pe scheletul metalic;

Machetele coroanelor care se aplica pe dintii frontali, nu au margine incizala, aceasta va consta doar din masa ceramica;

Intre forma bontului dentar si morfologia machetei exista o stransa interdependenta.

Apar mai multe situatii:

- Prag circular de 1,31,5 mm latime, care circumscrie bontul dentar. Este preparatia uzuala care permite o placare totala a scheletului metalic. Sacrificiul de tesuturi dure este mare si de obicei se impune devitalizarea, ceea ce reduce valoarea mecanica a bontului;

- Prag in zona vestibulara si terminatie in muchie de cutit in zona orala. Sacrificiile de tesuturi-oral sunt minime, dar apar dezavantajele preparatiilor tangentiale;

- Prag vestibular si in chanfrein oral;

- Chanfrein circular. Este preparatia ideala atat din punct de vedere al sacrificiilor de tesuturi dure cat si al adaptarii marginale al CMMC. Daca nu se reuseste modelarea unei margini metalice subtiri, din motive de rezistenta macheta componentei metalice se va modela mai gros in aceasta zona, putand fi mascata de parodontiul de invelis.

- Cand nu se reuseste o preparatie cu prag sau in chanfrein se poate incerca o preparatie circulara in muchie de cutit sau tangentiala.

Componenta metalica nu va ajunge niciodata pana la marginea incizala, respectiv marginea vestibulara a suprafetei ocluzale, deoarece aceasta va transpare prin masa ceramica, cu efecte fizionomice negative consecutive;

In general, ca la CMMP, componenta metalica va reconstitui toate zonele functionale ale coroanei: suprafete ocluzale, proximale si uneori, din mai multe ratiuni, si suprafetele orale;

Exista posibilitatea acoperirii (placarii) suprafetei orale in zona frontala, dar trebuie tinut cont de cateva situatii. Situarea jonctiunii metalo-ceramice in zona stopului ocluzal, va avea drept consecinta fracturarea marginii incizale a componentei ceramice. La grupul frontal superior jonctiunea se va situa la 2,5 mm spre cervical sau incizal fata de stopul ocluzal in situatia unei ocluzii psalidodonte. La canin, daca exista protectie canina (ghidaj canin, cuspid protected occlusion) si la incisivi, in situatia unei ocluzii adanci, se prefera o suprafata orala complet metalica;

In zona laterala (de sprijin) fata ocluzala se va acoperi cu ceramica doar atunci cand sunt satisfacute urmatoarele conditii:

ocluzia sa fie normala, fara abateri patologice;

existenta unui spatiu interocluzal de cel putin 1,4 mm;

componenta metalica sa poata fi inserata pe bontul dentar fara a intampina o rezistenta deosebita;

stopurile ocluzale sa poata fi reproduse foarte exact.

Atunci cand suprafata ocluzala este metalica, jonctiunea va fi plasata cu 2,5 mm catre vestibular, fata de stopul ocluzal primar (cuspizii vestibulari ai dintilor laterali inferiori).

La o suprafata ocluzata total ceramica, jonctiunea se deplaseaza pe fata orala la 2,5 mm de marginea ocluzala a acestei fete.

Demn de semnalat este faptul ca stopurile ocluzale nu se pot modela cu maxima precizie, de obicei fiind necesare mici retusuri, care se executa prin slefuiri selective cu instrumente diamantate. Glazurarile ulterioare nu rezolva problemele in totalitate. Un alt dezavantaj al extinderii maselor ceramice pe suprafetele ocluzale il constituie duritatea mare a acestor materiale, care produc uzura antagonistilor naturali si/sau suferinte parodontale;

Indiferent de forma bontului dentar, macheta componentei metalice trebuie sa asigure o grosime uniforma masei ceramice.

5.1. Materiale pentru machete

Macheta este reproducerea in volum si forma a coroanei dintilor naturali cu materiale specifice.

Aceasta poate fi confectionata din:

I. Ceruri dentare;

II. Rasini acrilice simple;

III. Rasini sintetice fotopolimerizabile

Proprietatile esentiale ale machetei, pentru obtinerea unei piese protetice exacte

. Sa prezinte o faza plastica pentru a permite aplicarea in cavitate/bont;

. Dupa racire sa prezinte o faza rigida, nedeformabila, pentru a fi indepartata de pe model;

. Sa nu se contracte/dilate la temperatura mediului ambiant sau in cavitatea bucala;

. Sa nu aiba efect toxic local;

Stabilitatea fizico-chimica; sa nu se combine cu materialele pentru modele (pentru a se indeparta usor);

. Sa arda fara reziduuri (cerurile sunt eliminate prin topire)

. Rasinile prin ardere lenta trebuie sa nu forteze dilatarea si spargerea tiparului.

.Rasinile fotopolimerizabile ard fara reziduuri la 690-700C, nu exista riscul de fisurare.

I. CERURI DENTARE

Cerurile dentare sunt un amestec omogen de ceruri diverse (insecte, animale, minerale, vegetale) obtinute prin topire/racire.

Compozitie:

a). Ceara de albine: UV

Se obtine din fagurele de miere → ceara galbena → alba;

La temperatura mediului ambiant este solida (face parte din grupa materialelor termoplastice);

Influenteaza plasticitatea amestecului si intervalul de topire;

Intervalul de topire: 60C.

b). Ceruri animale: cu utilizari restranse

Ceara de balena, care se prepara din capul de casalot: "Ceara Spermaceti".

c). Ceara lanolina (din lana oilor, prin fierbere); are culoare bruna, cu utilizari restranse.

Cerurile animale + ceara lanolina influenteaza plastifierea si topirea (intervalul de topire = 40C).

Cele mai utilizate ceruri minerale: parafina, ozecherita, cerezina.

d). Cerurile minerale

1). Parafina:

Hidrocarbura cu numar crescul de atomi;

Se obtine prin distilarea titeiului;

Intervalul de topire: 4771C;

Influenteaza temperatura de topire a amestecului si proprietatile mecanice.

Ozecherita :

Se obtine din depozitul de titei;

Casanta;

Rigida; purificare

Galbena ► cerezina (incolora);

Intervalul de topire: 65C (mai mic decat parafina);

Hidrocarbura liniara/ciclica purificata.

3). Cerezina :

Se obtine din distilarea titeiului brut;

Intervalul de topire: 60C;

4). Ceara Montana :

Se obtine din lignit.

Intervalul de topire: 690C.

e). Cerurile vegetale

1) Ceara Candelila:

Este un produs de exudati e al unor plante tropicale /Euphorbiacee)

Influenteaza topirea: 6875C, plasticitatea amestecului;

Are culoare bruna.

2) Ceara Carnauba:

Este un produs de exudatie de pe frunzele palmierilor;

Are culoare verde-cenusie;

Este dura, casanta;

Intervalul de topire influenteaza plasticitatea, duritatea; este prezenta in compozitia cerurilor tari.

f). Cerurile sintetice

Au utilizari limitate. Se intalnesc doua tipuri:

1. Ceruri polietenice, cu intervalul de topire: 100I50^oC) / Ceruri parafinice

2. Ceruri polioxietenice, cu intervalul de topire: 3763C.

II. RASINI NATURALE

Acestea sunt produsul de exudatie al unor copaci, plante.

Cele mai utilizate sunt:

dammar;

sacaz;

sandarack

colofoniul:

rasina naturala extrasa din conifere, se obtine si chimic din distilarea terpentinei;

dura, casanta;

adera;

intra in compozitia cerurilor pentru lipit.

copalul:

se obtine din fosile;

dura, galbena;

intervalul de topire~300C;

in compozitia cerii mai intra: guma arabica, tragacant (paste adezive-proteza totala), grasimi de vita: SEU - tristearat de trigliceride cu IT = 43C, pentru a conferi rezistenta.

CERURI DENTARE

Sunt un amestec omogen cu diverse utilizari.

1. Ceara pentru macheta protezei acrilice

roz, laminata cu grosime dirijata = 2 mm/lung. 17/lat.8 ;

se livreaza in consistenta tare (la cald) si moale (la rece).

Compozitie:

Ceara tare: Ceara moale :

Ceara de albine 50 p; Aceleasi elemente minus Ceara Carnauba

Ceara Carnauba 25 p; Are ceara de albine 75p ;

Terebentina 15 p (plastifiant);

Oleum susan 5 p (dizolvare);

Cinabru 5 p (colorant).

Proprietati:

Sa nu se deformeze la temperatura mediului ambiant si in cavitatea bucala;

Sa mentina in aceeasi pozitie dintii artificiali;

Sa fie eliminata cu usurinta din tipar ;

Sa nu se combine/coloreze model/tipar.

Indicatii:

Confectionarea bazei machetei protezei partiale acrilice si protezei totale ;

Confectionarea ruloului pentru fixarea dintilor ;

Confectionarea bordurilor de ocluzie;

Indiguire, cofrare;

Batoane pentru model corpuri de punte.

2) Ceara pentru coroane si corpuri de punte

Sub forma de batoane/cuburi;

Tare/moale.

Compozitie:

Ceara de albine 55 p ;

Parafina 33 p;

Ceara Camauba 10 p ;

Coloranti.

Indicatii:

Modelare macheta coroanei, corpului de punte, macheta puntii din elemente unite.

Cel mai indicat, pentru evitarea stresului rezilient, este detensionarea lenta a machetelor pe model (introducerea in apa la 37C); cresc valorile contractiei.

3) Ceara Ivoire

Pentru coroane acrilice ;

Alb-galben, tipica dentinei;

Asemanatoare cu ceara pentru coroane si punti: aceleasi elemete minus colorantii.

Indicatii:

Obtinerea machetei fatetelor coroanelor mixte;

Macheta coroanei acrilice;

Permit o excelenta individualizare a modelajului.

Compozitie:

Ceara de albine 55 p;

Ceara Camauba 10 p;

Parafina 35 p.

4) Ceara pentru macheta protezei scheletate

Are doua consistente: tare/moale.

Se prezinta sub forma de batoane, blocuri/placute.

Indicatii de electie:

Macheta protezei scheletate (crosete, conecton, sisteme retentive).

Are aderenta, este nedeformabila si dura, datorita elementelor componente.

Compozitie :

Ceara de albine 10 p;
. Ceara Damar 10 p;

Cerezina 20 p;

Ceara Carnauba 30 p;

Parafina 30 p;

. Coloranti

Pot fi livrate sub forma de elemente prefabricate, in cutii de carton.

Pot fi facute in laborator, in tipare siliconice in care sunt inregistrate elementele structurale ale protezei scheletate: benzi, conectori, crosete, plase pentru sei.

Ceara topita se introduce in seringa, plasate in tipare, racire.

MASE PLASTICE

Utilizate sub forma de :

Rasini acrilice simple ;

Mase plastice;

Rasini fotopolimerizabile

Masele plastice sunt: - Policlorura de vinil;

- Poliacetat de vinil;

- Polistiren.

Acestea sunt folosite pentru:

obtinerea componentelor protezei scheletate: baza, crosete, sisteme retentive, conectori, sisteme speciale = culise;

macheta prefabricata pentru corpul de punte, coroane provizorii, cape de protectie, tije pentru canale de turnare, macheta coroanelor, puntilor obtinute prin tehnologiile moderne (metalo-compozita, metalo-cerarnica, punti adezive).

Trebuie sa fie nedeformabile la temperatura mediului ambiant;

Ard fara reziduuri;

Confera scaderea contractiei;

Ergonomice;

Pot fi asociate cu ceruri.

RASINI FOTOPOLIMERIZABILE

Sunt materialele viitorului pentru machete (Kulzer):

PALAVIT GLC;

PALDISCK LG.

Caracteristici:

Se contracta dupa polimerizare mai putin;

Nu dau reziduuri dupa ardere;

Precizie mare in modelaj;

Are doua consistente: vascoasa/pastoasa, fluida;

Permite modelaj adecvat si timp de lucru suficient de lung;

Arderea fara spargerea tiparului;

Livrare sistem monocomponent;

Sunt transparente;

Timp de manipulare nelimitat;

Timp de intarire: 1,5 minute.

Tehnica de lucru PALAVIT GLC

Rasina se livreaza in doua forme:

pasta - lichid gen I

monocomponent (gen II) seringi de consistenta diferita.

Kl rasina fluida - de precizie;

K2 - vascoasa.

Tehnica modelarii:

Izolare model cu lacuri speciale (DIE SPACER-culoare rosie; LUSTROL - culoare verde) ce vor dirija grosimea filmului de ciment ce va fi micronica si va permite adaptarea corecta a capei metalice pe bont;

Se aplica rasina Kl , se realizeaza o modelare primara, apoi K2.

Se introduce in cuptorul de polimerizare timp de 1,5 minute (DENTACOLOR, TRANSLUX).

Va rezulta macheta a elementului protetic ce va fi controlata pentru adaptarea marginala.

Adaptarea ocluzala va fi perfectata prin adaus de ceara, rezultand machete de mare precizie.

Se ambaleaza prin metode uzuale, obtinandu-se tiparul.

Tehnica de lucru PALDISCK

Se prezinta sub forma de placi in stare de prepolimerizare.

Se foloseste pentru: - inregistrarea ocluziei (sabloane);

- pozitionarea implantelor;

- radierea implantelor.

5.2. METODE DE MACHETARE

Tehnica INZOMA

Tehnica INZOMA este un procedeu pus la punct de firma IVOCLAR si se bazeaza pe principiul enuntat de Shore: ceramica atinge valori maxime ale rezistentei mecanice, daca se arde pe un substrat metalic cu suprafete concave.

Tehnica INZOMA prezinta urmatoarele particularitati:

scheletul metalic prezinta in treimea incizala o proeminenta sub forma de guleras;

machetele corpurilor de punte filigramate sunt prefabricate din ceara sau mase plastice;

pe scheletul metalic turnat se arde un agent de legatura (Bonding Agent) care se prezinta sub forma unei pulberi metalice: INZOMA-P pentru aliaje nobile si INZOMA-NP pentru aliaje fara continut de metale nobile (nenobile);

Prin tehnica INZOMA se obtine:

o masa ceramica foarte rezistenta din punct de vedere mecanic;

o legatura puternica aliaj-ceramica;

o economie substantiala de aliaj, care poate atinge cota de 40%, fapt important daca se utilizeaza aliaje nobile.

Sistemul PROBOND

Sistemul PROBOND a fost pus la punct de firma RENFERT (1989), componenta metalica a CMMC constand dintr-o plasa care acopera bontul in totalitate si care inlocuieste capa clasica.

Fata de componenta metalica traditionala, sistemul asigura o economie de aliaje nobile intre 40 si 60%.

Macheta componentei metalice se confectioneaza dintr-o plasa elastica de ceara cu polimeri a carei grosime este de aproximativ 0,4 mm. Pe sectiune, nervurile plasei au o forma de semicerc, suprafata plana venind in raport cu bontul, iar suprafata convexa cu masa ceramica, marind astfel suprafata de contact dintre aliaj si ceramica cu aproximativ 20%. Dupa machetare, fazele de ambalare, turnare, dezambalare, prelucrare si ardere a ceramicii sunt cele cunoscute din tehnica clasica de confectionare a unei CMMC.

Sistemul PROBOND ofera si machete pentru corpurile de punte.

A fost testat timp de doi ani de Prof. Dr. J. Wirz de la Universitatea din Basel, cu rezultate bune.

Cateva reguli de confectionare a machetelor din ceara

1. Ceara are un coeficient de dilatare termica foarte mare; astfel, dupa prelucrare, cu toate ca diferenta dintre temperatura de plastifiere si cea a mediului inconjurator este relativ mica, in timpul racirii are loc o contractie substantiala. Din acest punct de vedere se prefera ceara cu o temperatura de plastifiere scazuta, fapt ce are repercursiuni asupra rezistentei machetei.

2. Modelarea machetei se face prin aplicarea succesiva a unor cantitati mici de ceara fluida, ceea ce are ca urmare aparitia unor tensiuni interne in macheta. Procesele care au loc pot fi explicate schematic astfel: se considera doua picaturi de ceara invecinate deja solidificate, care se unesc prin intermediul unei a treia picaturi. In zonele de contact, primele doua picaturi se vor plastifia local, solidarizandu-se cu a treia. In timpul racirii zonelor plastifiate se produce contractia suprafetei libere cu aparitia unor depresiuni.

Cand temperatura scade sub cea de plastifiere, contractia este impiedicata de picaturile vecine solide si de adeziunea la suport. Ca urmare apar tensiuni interne. Dupa modelare macheta se gaseste intr-o stare de tensiune de intindere; daca se indeparteaza imediat dupa model, macheta va suferi o contractie. Pentru a evita aceste consecinte nefavorabile se recomanda pastrarea machetei pe bont mai multe ore. O serie de cercetari demonstreaza ca detensionarea machetei este aproape completa abia dupa 1520 ore (la temperatura camerei). Acest proces se numeste relaxare si se datoreaza mobilitatii moleculelor din constitutia cerii. Relaxarea poate fi accelerata prin cresterea temperaturii mediului. Detensionarea termica a machetelor din ceara prin introducerea modelului si machetei intr-o baie de apa (la 35^oC) este total contraindicata, deoarece ceara, datorita coeficientului de dilatare termica mare, se va dilata mai mult decat materialul din care a fost confectionat modelul. Macheta se va mobiliza pe bont, iar dupa racire va fi detensionata, avand insa un diametru intern mai mic. Pentru obtinerea rezultatelor scontate, inainte de detensionare trebuie sa se verifice compatibilitatea dintre materialul de model, izolant si ceara.

3. Pentru stabilizarea mecanica a machetelor din ceara fata de influenta unor manipulari ulterioare se recomanda capele din mase plastice, folii din poliester sau policarbonat, care se adapteaza pe bont in vacuum. Aceste folii au o grosime de 0,5 mm. Pentru a contracara contractia acestor cape, impreuna cu foliile de 0,5 mm se adapteaza pe bont si o folie mai subtire (circa 0,1 mm) care are rolul de a mentine spatiul; aceasta poate fi indepartata imediat dupa adaptare sau poate fi pastrata pe model pana la ambalare (exista pericolul deformarii marginilor machetei). Deoarece marginile machetei trebuie modelate direct pe model (pentru precizia piesei turnate), cele ale capelor se vor situa cu 1,5 mm deaspura limitei preparatiei.

Pentru a castiga timp se poate folosi urmatoarea metoda: bontul se scufunda in ceara lichida; modelarea machetei se face pe capa din ceara solidificata. Si in cursul acestei tehnici se recomanda modelarea marginilor machetei direct pe bont.

4. In timpul ambalarii pot sa apara de asemenea modificari dimensionale daca temperatura masei de ambalat (de exemplu, in cazul malaxarii cu apa rece) difera de cea ambianta.