INERVATIA VISCERELOR CAVITATII ABDOMINO-PELVINE

INERVATIA VISCERELOR CAVITATII ABDOMINO-PELVINE

Plexul celiac (plexul solar)

Este un plex abdominal prevertebral constituit din 3 perechi de ganglioni:

1.Ganglioni GELIACI

2.Ganglioni AORTICO-RENALI

3.Ganglioni MEZENTERICI SUPERIORI

1. Ganglioni celiaci sunt dispusi de o parte si de alta a trunchiului arterial celiac. De forma semilunara ei primesc 3 aferente:

a) Marele Nerv Splahnic, isi are originea in ganglionii simparici paravertebrali T6,7,8,9, apoi strabate muschiul diafragm trecand printre stalpul principal si cel accesor si patrunde in cavitatea abdominala, unde se imparte in mai multe filete nervoase:

a1) fibre aferente ganglionului celiac,

b2) fibre ce se anastomozeaza cu fibre eferente ganglionului celiac ,

c3) fibre destinate glandei suprarenale.

b) O ramura parasimpatica din Nervul Vag drept (trunchiul vagal posterior)

c) O ramura din nervul frenic.

2. Ganglioni Aortico-Renali sunt dispusi pe flancurile aortei la nivelul emergentei arterelor renale. Realizeaza anastomoze cu ganglionii celiaci si cu ganglionii mezenterici superiori.

3. Ganglionii Mezentericii Superiori sunt dispusi la nivelul originii arterei mezentenice superioare.

Toti acesti ganglioni creeaza topografic o masa ganglionara ce ocupa regiunea Cealica ce corespunde vertebrelor T12-L1, si care realizeaza urmatoarele raporturi:

anterior: cu coasa pancreasului cu vasele splenice si cu muschiul duodenojejunal(stg.), cu capul pancreasului si cu vena cava inferioara(dr.).

posterior: masa ganglionara este in raport cu flancurile aortei si cu stalpii muschiului diafragm.

Aferente ganglionului celiac formeaza 2 anse:

- ansa memorabila a lui Wrisberg (in dreapta)

- ansa lui Laignel-Lavastiue (in stanga)

Ramurile eferente ale ganglionului celiac asigura inervatia viscerelor abdominale; se diferentiaza:

1. Plexul Coronar (gastric) asgura inervatia stomacului,

2. Plexul Hepatic,

3. Plexul Splenic,

4. Plexul Mezenteric Superior - inervatia intestinului subtire si a colonului drept,

5. Plexul Renal,

6. Plexul Suprarenal,

7. Plexul Mezenteric Inferior - inerveaza colonul stang,

8. Plexul Genital (testicular si ovarian)

Ramurile nervoase se indreapta catre viscere urmarand traiectul vaselor sangvine de-a lungl carora formeaza plexurii secundare.

Simpaticul lombar paravertebral

- Contina simpaticul toracic, patrnzand in cavitatea abdominala printre stalpul accesor al muschiuluo diafragm so arcada muschiului psoas.

- Este format din 4 perechi de ganglioni de forma alungita, ce formeza 2 lanturi paravertebrale, ce au ca limita inferioara un plan orizontal ce trece prin promontoriu.

- Realizeaza urmatoarele raporturi:

-medial: dreapta cu vena cava inferioara iar medial stanga cu aorta abdominala,

-lateral: cu marginea mediala a muschiului psoas,

-anterior: cu peritoneul parietal posterior, cu ansele jejun-ileale si cu vasele ialace comune.

-posterior: cu procesele costiforme ale vertebrelor lombare

Din ganglionii simparici lombari se desprind eferente sub forma ramurilor viscerale si a ramurilor vasculare.

1. Ramurile VISCERALE: se desprind din cei 4 ganglioi lombari coborand de-a lungul coloanei vertebrale.

Prelungirile axonice cu originea in primii doi ganglionii se unesc si formeaza un trunchi comun ce descinde pana in spatiul terminoaortic unde se uneste si anastomozeaza cu prelungirile axonice ale ganglionilor trei si patru si cu ramuri ce provin din plexul mezenteric inferior. In acest fel se formeaza un trunchi comun, reprezentat de Nervul Splahnic lombar care se anastomozeaza cu cel de partea opusa, formand plexul presacrat; de la acest nivel se desprind cei doi nervi splahnici pelvini ce se anastomozeaza in ganglionii hipogastrici, asigurand inervatia viscerelor pelvine.

2. Ramurile VASCULARE: se indreapta catre arterele lombare, insotindu+le pana la emergenta acestor din aorta abdominala. La acest nivel formeaza plrxul pericardic din care se desprind ramuri ce vor forma plexuri arteriare dispuse de-a lungul vaselor iliace comune si a arterei sacrale mijlocii.

Simpaticul toracic paravertebral

Isi mentine dispozitia metamerica primara existand cate un ganglion simparic pentru fiecare nerv spinal, astfel incat ramurile comunicante albe si cenusii unesc direct ganglionul de radacina nervului spinal.

Lantul simpatic laterovertebral este format din 11 ganglionii deoarece primul ganglion toracic fuzioneaza cu ganglionul cervical inferior formand ganglionul stelat.

Elementele viscerale ale simpaticului toracic pot fi sistematizate topografic si functional in 2 grupuri.

A: grupul superior cu distributie mediostinala;

B: grupul inferior cu distributie abdominala.

Ramurile grupului inferior sunt reprezentate de 3 nervi splahnici:

1. Marele nerv Splahnic - se constituie din elementele ganglionilor simparici toracici 6,7,8,9, la nivelul vertebrei T10, apoi strabate muschiul diafragm (intre stalpul principal si cel accesor) si patrunde in cavitatea abdominala, unde dupa un scurt traiect se imparte in mai multe ramuri:

- ramuri ce fac sinapsa in ganglionul celiac;

- ramuri ce se anastomozeaza cu ramurile eferente ale plexului celiac;

- ramuri destinate glandei suprarenale.

Micul nerv Splahnic - se formeaza din eferentele ganglionilor simpatici toracici 10 si 11, apoi descinde prin mediastinul posterior situat intre lantul simpatic toracic si marele nerc splahnic,strabate muschiul diafragm si patrunde in cavitatea abdominala unde se imparte in mai multe ramuri ce fac sinapsa in ganglionul celiac.

Nervul Splahnic Inferior(Renal) - se termina in plexul renal.

Vagul abdominal

- Nervul vag drept coboara de-a lungul marginii drepte, apoi pe fata posterioara a esofagului toracic.

- Nervul vag stang descinde de-a lungul marginii stangi, apoi pe fata anterioara a esofagului toracic, realizand un schimb de fibre cu nervul vag drept formand plexul periesofagian.

- Fibrele celor 2 nervi vagi disociate in plexul esofagian se reconstituie intr-un trunchi vagal anterior ce se dispune pe fata anterioara a esofagului si un trunchi vagal posterior, situat pe fata posterioara a esofagului.

Cele 2 trunchiuri vagale strabat muschiul diafragm si patrund in cavitatea abdominala. Trunchiul vagal anterior se imparte in ramuri gastrice anterioare si ramuri hepatice. Trunchiul vagal posterior se imparte in mai multe ramuri:

1. ramura pentru ganglionul celiac drept, formand ansa memorabila a lui Wrisberg;

2. ramura pentru ganglionul celiac stang, formand ansa lui Laignel-Lavostine;

3. ramuri destinate plexului mezenteric superior;

4. ramuri destinate plexului mezenteric inferior;

5. ramurile gastrice posterioare dintre care una este mai voluminoasa - nervul principal posterior al mici curburi.

Vagul abdominal contine fibre parasimpatice preganglionare ce inerveaza musculatura neteda a esofagului, stomacului, intestinului subtire, interveninand in motricitatea vegetativa.

Deasemenea vagul abdominal actioneaza asupra activitatii secretorii a glandelor digestive, gastrice, duodenale, intestinale si pancreatice. Asupra vaselor sanguine determina o actiune vasomotorie, determinand vasodilatatie.

Vena cava inferioara

In portiunea abdominala peretele venei cave inferioare este alcatuit din 3 tunici:

a) tunica interna de natura endoteliala;

b) tunica mijlocie formata din 2 straturi de fibre musculare netede;

b1. un strat extern cu fibre musculare dispuse longitudinal;

b2. un strat intern cu fibrele musculare dispuse circular.

c) tunica externa,adventicia,este formata de tesut conjunctiv.

Functional reprezinta principalul colector venos al viscerelor abdomino-pelvine, dar si a structurilor anatomice de natura somatica, situate subdiafragmatic. Se formeaza, corespunzator vertebrei L5, prin unirea celor 2 vene iliace comune in unghiul de 65 - unghiul iliocav.

De la origine are un traiect oblic ascendent departandu-se de aorta cu care formeaza spatiul inteaortico-cav de forma triunghiulara. Topografic este situata profund in cavitatea abdominala ea fiind retroperitoneal primitiva.

Are o lungime de aproximativ 24-25 cm. si un la origine de 22 mm., respectiv 33 mm. La deschiderea in atriul drept.

Traiectul venei cave inferioare poate fi impartit in 3 segmente:

a) segmentul Abdominal - 20 cm.

b) segmentul Diafragmatic - 1 cm.

c) segmentul Toracic - 4 cm.

Segmentul abdominal este impartit in 2 portiuni:

a.1. portiunea Subhepatica - posterior este in raport cu vertebrele L3-L4 si cu stalpul drept al muschiului diafragm, cu arcadele muschiului psoas si lantul simpatic lombar, cu nervii splahnici, cu arterele lombare drepte si cu artera renala dreapta.

Arterele lombare drepte si artera renala dreapta o incruciseaza posterior. Cranial de rinichiul drept vine in raport posterior cu glanda suprarenala dreapta, iar caudal de rinichiul drept cu artera testiculara(ovariana).

Medial vena cava inferioara este in raport cu artera aorta abdominala.

Raporturile anterioare realiyate de vena cava inferioara pot fi sistematizate in 3 segmente:

1. in segmentul subduodenal vena cava inferioara este acoperita de peritoneul parietal si de fascia mezocolica a lui Told, de ansele jejun-ileale, fiind incrucisata oblic de radacina mezenterului, de artera ilio-colica si de artera colica dreapta.

2. in segmentul retro-duodeno-pancreatic vena cava inferioara este fixata la peretele abdominal posterior prin intermediul fasciei lui Treitz. Anterior este incrucisata transversal de prima si a treia portiune a duodenului. Cu capul pancreasului este in raport indirect datorita prezentei originii venei porte.

3. in segmentul supraduodenal vena cava inferioara este acoperita de peritoneul parietal formand peretele posterior al hiatului lui Winslow.

a.2. segmentul retrohepatic: este scurt fiind dispus in santul longitudinal drept. Vena cava inferioara adera la ficat atat prin prezenta tracturilor fibroase cat si prin varsarea venelor suprahepatice. Posterior este in raport cu muschiul diafragm si cu artera fremica inferioara. Medial este in raport cu ramura abdominala a nervului fremic drept si cu ramuri ale plexului nervos solar. Lateral este in raport cu glanda suprarenala dreapta si cu artera suprarenala inferioara.

Afluentii venei cave inferioare

Originea venei cave inferioare este reprezentata de inirea celor 2 vene iliace comune dreapta si stanga, ce corespunde topografie discului intervertebral situat intre vertebrele L4-L5.

Deoarece originea venei cave inferioare este situata la dreapta liniei mediane. Vena iliaca comuna stanga este mai lunga si are un traiect oblic.

Vena iliaca interna

Isi are originea la nivelul marii incizurii ischiadice in urma confluarii a mai multor afluenti venosi pelvini. Are un traiect scurt, 4 cm., cu un foarte mare - 10-12 mm., fiind situata posterior de artera hipogastrica de ureter. Ramurile de origine se impart in ramuri parieale si ramuri viscerale.

RAMURI PARIETALE

1. Vena sacrala mediana: isi are originea la nivelul osului coccix si la nivelul glomerului coccigian.

2. Venele obturatorii: isi au originea in regiunea supero-mediala a coapsei, apoi, insotind artera omonima, strabat santul obturator.

RAMURI VISCERALE

1. Vena pudentala interna: dreneaza sangele venos de la nivelul plexului enos vezikal a lui Santorini ce este dispus pe fata anterioara a prostatiei superioare a vezicii urinare. Primeste ca afluenti venele hemoroidale inferioare.

2. Venele vezicale: isi au originea la nivelul fundului si a corpului vezicii urinare. Au afluenti venele vezicii seminale si ca afluenti venele rectale inferioare.

3. Plexul venos prostatic: este dispus in loja prostatica, realizand anastomoze cu plexul venos vezical.

4. Plexul venos rectal: se constituie in urma bogatele anastomoze venoase, realizate intre venele rectale superioare, ce dreneaza in vena mezenterica inferioara, si apoi in vena porta, venele rectale mijlocii care dreneaza direct in vena hipogastrica si venele rectale inferioare care dreneaza in vena pudendala interna.

Plexul este dispus pe partile laterale ale rectului venele formand ghemuri anastomotice numite glomeruli venosi hemoroidali.

5. Plexul venos uterin: este divizat in 2 plexuri - unul anterior, situat pe fata anterioara a uterului, si altul posterior, situat pe fata posterioara a uterului. Cele 2 plexuri dreneaza in venele uterine, care strabat ligamentul larg al uterului si se varsa in vena hipogastrica.

6. Plexul venos vaginal: se constituie pe fetele laterale ale vaginului, de unde dreneaza in venele vaginale, care au un traiect descendent prin ligamentul larg al uterului si se varsa in vena hipogastrica.

De-a lungul traiectului intraabdominal vena cava inferioara primeste afluenti venosi de la viscerele abdominale si de la peretii abdominali sub forma ramurilor viscerale si parietale.

1. Venele phrenice: insotesc artera fremica inferioara de-a lungul fetei abdominale a muschiului diafragm si dreneaza in vena cava inferioara. Au ca afluenti venele suprarenale superioare.

2. Venele lombare: in numar de patru de fiecare parte, au aceeasi dispozitie ca si venele intercostale. Isi au originea in musculatura peretelui abdominal, primesc ca afluenti venele spinale si ramuri din plexurile venoase vertebrale, apoi trec pe sub arcadele muschiului psoas si se varsa in vena cava inferioara. Venele lombare se anastomozeaza in sens longitudinal, formand vena lombara ascendenta, care prin extremitatea superioara se continua cu vena azigos - in dreapta, si cu vena hemiazigos - in stanga,iar prin extremitatea inferioara se deschide in vena cava inferioara. Se stabileste, in acest mod, a anastomoza directa cavo - cava intre cele 2 vene cave - superioara si inferioara.

3. Venele testiculare: dreneaza sangele venos de la nivelul testicolului si a epididimului. Ele formeaza in jurul ductului deferent plexul pampimiformis, care in 2 grupuri venoase secundare:

a) grupul anterior: inconjoara artera testiculara si dreneaza in vena testiculara care in dreapta dreneaza in vena cava inferioara, iar in stanga in vena renala stanga.

b) grupul posterior: inconjoara artera cremasterica si dreneaza in vena epigastrica inferioara.

4. Venele ovariene: dreneaza sangele de la nivelul ovarului, fundul corpului uterin, ligamentul rotund al uterului si ligamentul larg al uterului, formand un plex venos, situat in mezovariune, de la nivelul caruia stngele venos este diluat direct in vena cava inferioara - in dreapta, respectiv in vena renala - in stanga.

5. Venele renale: formeaza planul anterior al pediculului renal. Fiecare vena renala se formeaza in urma anastomozelor, realizate de venele interlobulare renale, la nivelul sinusului renal, apoi cu un traiect transversal se varsa in vena cava inferioara. Vena renala stanga este mai lunga, ea trecand anterior de aorta abdominala si posterior de artera mezenterica superioara.

La suprafata rinichiului exista o retea venoasa care dreneaza atat in vena renala cat si in arcada venoasa exorenala, situata pe marginea convexa a rinichiului, arcada ce se anastomozeaza cu venele colonului, realizand astfel o anastomoza porto - cava.

6. Venele suprarenale: se formeaza in substanta medulara a glandei, strabat hilul si dreneaza in vena cava inferioara - in dreapta, respectiv in vena renala - in stanga.

7. Venele hepatice: isi au originea la nivelul lobului hepatic unde se constituie venele centrolobelare care dreneaza in venele hepatice. Acestea au un traiect sagital si datorita absentei adventicei la nivelul peretelui venos sund aderente la parenchimul hepatic.

Venele hepatice se indreapta catre santul venei cave inferioare si dreneaza in vena cava inferioara. Morfofunctional venele hepatice se dispun in 2 grupiri:

a) grupul superior, alcatuit din 2 vene mari:

a1.vena hepatica stanga, care dreneaza sangele venos de la nivelul lobului stang.

a.2.vena hepatica dreapta, care dreneaza sangele venos de la nivelul lobului hepatic drept.

b) grupul inferior este alcatuit dintr-un numar variabil de mici vene, ce dreneaza sangele venos din lobul drept si din lobul caudat.

8. Venele ombilicale: sunt functionale in timpul vietii embrionare si fetale. Astfel in stadiule initiale exista 2 vene ombilicale ce merg de la alantoida la sinusul cardiac. Ulterior vena ombilicala dreapta se atrofiaza in timp ce vena ombilicala stanga se dezvolta. La fat vena ombilicala pleaca de la placenta, intra in constitutia cordonului ombilical alaturi de cele 2 artere ombilicale se angajeaza prin ombilic, apoi prin ligamentul folciform si atinge la nivelul ficatului, unde se imparte in 2 ramuriS

a) o ramura ce se deschide in vena cava inferioara - ductul venos,

b) o ramura ce se uneste cu ramura stanga a vena porta.

Dupa nastere vena ombilicala se obstrueaza transformandu-se intr-un cordon fibros reprezentat de ligamentul teres hepatic, dispus intre ficat si ombilic. De-o parte si alta a venei ombilicate se afla cele doua vene paraombilicale:

cea dreapta se anastomozeaza cu vena epigastrica inferioara, la nivelul ombilicului, si se deschide in vena porta. Vena paraombilicala stanga se deschide in vena ombilicala. Venele paraombilicale se integreaza astfel in complexul sistem al anastomozelor portocave.

Vena porta

Dreneaza sangele venos de la nivelul structurilor anatomice ce formeaza tubul digestiv subdiafragmic de la nivelul peritoneului, a splinei, pancreatului si a ficatului.

Din punct de vedere functional se estimeaza prezenta in lumeniul venei porte a 2 curente sanguine:

a) al venei mezenterice inferioare si al venei splenice care dreneaza sangele venos de la nivelul splinei, stomacului, jumatatea distala a intestinului gros si partial de la nivelul pancreasului,

b) al venei mezenterice superioare care dreneaza sangele venos de la nivelul intestinului subtire, jumatatea mediala a intestinului gros si partial de la nivelul pancreasului.

In aceeasi idee se considera ca sangele drenat de catre vena mezenterica superioara si apoi prin ramura dreapta a venei porte se distribuie pancreatului lobului drept hepatic, in timp ce sangele drenat de vena mezenterica inferioara si vena splenica si apoi prin ramura stanga a vene porte se distribuie parenchimuli lobului stang hepatic.

Din punct de vedere topografic vena porta prezinta 3 portiuni distincte:

1. portiunea de convergenta reprezentata de unirea celor 3 trunchiuri venoase de origine v.mezenterica superioara, v.mezenterica inferioara, v.splenica,

2. portiuea reprezentata de trunchiul venei porte,

3. portiunea divergenta, reprezentata prin ramurile de bifurcatie a venei porte.

Ca teritoriul vascular vena porta corespunde teritoriului arterial al trunchiului aliac, arterei mezenterice superioare si arterei mezenterice inferioare.

Ramurile de origine:

VENA MEZENTERICA SUPERIOARA: isi are originea in apropierea unghiului iliocecal, traiectul sau descriind o curba a carei concavitate este orientata la dreapta. Strabate radacina mezenterului alaturi de artera mezenterica superioara si de numeroase vase limfatice, trece anterior de portiunea descendenta a duodenului, apoi posterior de pancreatului si se uneste cu trunchiul mezenterico-splenic posterior de colul pancreatului. In convexitatea curbei descrise primeste ca afluenti venele jejun-ileale, iar in concavitatea curbei venele colice. Alti afluenti sunt vena gastrico epiploicp dreapta, situata pe marea curbura a stomacului si venele pancreatico-duodenale.

VENA MEZENTERICA INFERIOARA: originea ei este rearezentata de vena rectala superioara. Are un traiect ascendent, alaturi de artera omonima, patrunde in mezoconului transvers, incruciseaza artera colica stanga si posterior de colul pancreatului se uneste cu vena splenica, formand trunchiul mezenterico-splenic. Primeste ca afluenti venele sigmoidiene si vena colicp stanga.

VENA SPLENICA: dreneaza sangele venos de la ivelul splinei, stomacului, duodenului si pancreatului. Isi are originea la nivelul fetei viscerale a splinei in urma anastomozei a 6 pana la 8 ramuri venoase ce strabat hilul splinei. Are un traiect orizontal, de la stanga la dreapta, in raport direct cu fata posterioara a corpului pancreatului. Primeste ca afluenti venele gastrice scurte, vena gastro-epiglotica stanga si venele pancreatice.

Trunchiul venei porte

Originea venei porte este reprezentata de cofluentul partial ce corespunde vertebrei L , anterior de vena cava inferioara si posterior de incizura pancreatului. La acest nivel are loc unirea venei mezenterice superioare, cu un traiect ascendent, cu trunchiul venos mezenterico-splenic, ce are un traiect transversal.

De la nivelul originii vena porta are un traiect oblic descendent incrucisand vena cava inferioara si prima portiune a duodenului, apoi strabate portiunea libera a micului epiplon intrand in constitutia pediculului hepatic. La nivelul hilului hepatic se imparte in 2 ramuri terminale: dreapta si stanga. Lungimea este 10 cm cu un la origine de 15mm, respectiv 10 mm la nivelul bifurcarii.

Raporturi

Traiectul venei porte este impartit in 3 portiuni:

A.     PORTIUNEA RETROPANCREATICA: strabate un sant de fata posterioara a pancreasului. Posterior vine in raport, prin intermediul fasciei lui Treitz cu ganglionii limfatici precavi, cu lantul simpatic lombar. Lateral stanga este in raport cu coloana vertebrala si aorta coledoc.

B.     PORTIUNEA RETRODUODENALA: vine in raport:

anterior cu prima portiune a duodenului, cu incizura duodenala a pancreasului si cu tuberculul omental.

posterior cu vena cava inferioara pe care o incruciseaza, cu planseul hiatului lui Winslow si cu fascia lui Treitz.

lateral dreapta cu canalul coledoc

lateral stanga cu artera hepatica si ramura acesteia artera gastroduodenala.

C.     PORTIUNEA INTRAEPIGLOTICA: strabate cele 2 foite ale micului epiplon la nivelul marginii libere a acestuia, realizand raporturi cu artera hepatica si ramurile acesteia - artera gastroduodenala si artera gastrica dreapta, cu canalul coledoc, cu plexul nervos al ficatului si vase limfatice.

De-a lungul acestui traiect vena porta primeste mai multi afluenti venosi:

Vena gastrica stanga: isi are originea in regiunea pilorica, urca pe mica curbura a stomacului, apoi patrunde in profunzimea micului epiplon si se deschide in vena porta,

vena gastrica dreapta,

vena prepilorica cu origiea in regiunea pilorica,

venele pancreatico-duodenale cu originea pe fata posterioara a pancreasului si a duodenului,

vena ombilicala stanga: isi are originea e fata libera a placentei, patrunde in cordonul ombilical, apoi se angajeaza prin orificiul ombilical. Patrunsa in cavitatea abdominala ea dreneaza in ramura stanga a venei porte. La fat este functionala si transporta sange oxigenat. Dupa nastere se oblitereaza, devenind nefunctionala, si se transforma intr-un cordon fibros, reprezentat de ligamentul teres hepatic.

O alta formatiunevenoasa obliterata este ductul venos a lui Arantius. La fat este funtional, constituind o anastomoza intre ramura staga a venei porte si vena cava inferioara. La adult are forma unui ligament cu o lungime de 5cm ce ocupa fisura ligamentului venos.

ANASTOMOZELE PORTO-CAVE

Realizeaza legatura intre sistemul venei porte ti sistemul venelor cave.

Anastomozele ESOFAGIENE: realizeaza comunicarea intre vena gastrica stanga, ce dreneaza in vena porta si venele esofagiene, care dreneaza in

vena azigos, iar aceasta - in vena cava superioara.

In cazul cirozei hepatice anastomozele esofagiene se dilata sub forma unor varice.

Anastomozele RECTALE: la nivelul rectului se realizeaza cea mai complexa si simpla anastomoza porto-cava inferioara. Aceasta anastomoza este reprezentata de plexul hemoridal ce este dispus pe peretei laterali ai rectului sub forma a numeroase ghemuri vasculare venoase anastomozate.

Din acest vast plex venos sangele este drenat astfel:

a)      prin vena rectala superioara si apoi in vena mezenterica inferioara ce dreneaza in vena porta,

b)      prin vena rectala mijlocie ce dreneaza in vena hipogastrica iar aceasta in sistemul venei cave inferioare,

c)      prin vena rectala inferioara care dreneaza in vena pudendala interna, afluent al venei hipogastrice.

ANASTOMOZELE PERITONEALE

La nivelul peretilor intestinului subtire si a intestinului gros se dezvolta o bogata retea venoasa ce constituie in totalitate sistemul venos a lui Retzius. Acest sistem este mai bine dezvoltat in zonele corespunzatoare constiturii fasciilor de coalescenta.

Anastomozele venoase peritoneale realizeaza comunicarea ci venulele de origine ale celor 2 vene mezenterice, pe de o parte, si cu cofluenti ai venei cave inferioare, pe de alta parte.

VENELE PORTE ACCESORII

In afara venei porte, principalul transportor al sangelui venos, diluat de la nivelul tubului digestiv, exista si un sistem venos port accesoriu, reprezentat de venele porte accesorii. Functional acest sistem poate prelua si conduce fluxul venos portal.

Venele porte accesorii pot fi sistematizate in 5 grupuri:

GRUPUL GASTRO-HEPATIC: este alcatuit din venele epiploice, situate in profunzimea micului epiplon, vena preepiplonica si vena gastrica stanga.

GRUPUL CISTIC: este format din venule ce isi au originea la nivelul fundului si a fetei aderente a vezicii biliare, la nivelul peretilor ductelor biliare, a arterei hepatice si a venei porte.

GRUPUL DIAFRAGMATIC: este format din vene ce se angajeaza dintre cele 2 foite ale ligamentului coronar al ficatului.

GRUPUL LIGAMENTULUI FALCIFORM AL FICATULUI: isi are originea pe fata inferioara a muschiului diafragm.

GRUPUL VENELOR PARAOMBILICALE: comunica la nivelul originii lor cu venele peretelui abdominal anterior de unde urmeaza traiectul ligamentului teres hepatic si se anastomozeaza cu circulatia de la nivelul labilor hepatici.