ISTORICUL ORTOPEDIEI SI TRAUMATOLOGIEI

numele propus de Nicholas Andry

Egiptul antic

Hipocrate

Albucasis (936-1013 e.n.): imobilizarea cu atele

1517 Gersdorf descrie tehnici de reducere a fracturii prin tractiune, urmate de imobilizare cu atele strinse cu un dispozitiv special (tractiunea fiind insa cunoscuta din antichitate)

Benjamin Gooch, in 1767, recomanda modelarea de atele pentru fiecare segment anatomic

gipsul se pare ca se folosea de secole in tarile arabe

fixarea externa ii apartine lui Malgaigne, care in 1843 a propus o gheara metalica pentru fixarea fracturilor rotulei

Morton descopera in 1846 eterul si cloroformul, deschizind drumul anesteziei

Pasteur, Lister si Semmelweiss introduc asepsia si antisepsia in chirurgie

1895 Conrad Rentgen face prima radiografie

fixarea interna a osului e mentionata la sfirsitul secolului XVIII, insa parintele ei este considerat medicul belgian Albin Lambotte (1866-1955)

Kntscher a conceput primele tije in anii '30

Fleming descopera in 1940 penicilina

Danis (1880-1962) a enuntat cele trei principii ale unei osteosinteze ideale: stabilitatea, care sa permita activitatea musculara si mobilizarea articulatiilor, reducerea anatomica si consolidarea osoasa primara

Maurice Mller a initiat crearea grupului de lucru pe probleme de osteosinteza, pe scurt AO

artroplastia soldului: Austin T.Moore, Thompson, Sir John Charnley

IN ROMANIA

in 1567 se infiinteaza breasla chirurgilor din Brasov care prevedea in programul de studiu al ucenicilor si tratamentul fracturilor

Carol Davilla in 1857 transforma Scoala de Chirurgie in Scoala Nationala de Medicina si Farmacie si in 1867 infiinteaza prima Facultate de Medicina, Chirurgie si Farmacie

primii ortopezi romani au fost chirurgi: Constantin Dimitrescu-Severeanu, Ernest Juvara, Iancu Jianu, Theodor Firica si altii

la Cluj este deschis primul spital de ortopedie din tara, al carui director devine in 1920 Alexandru Radulescu

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE OSTEOARTICULARA

Trei functii fundamentale ale scheletului

functia de suport structural

functia de echilibru mineral

functia de hematopoeza

Osul

constituit in proportie de 65 din minerale (in principal hidroxiapatita) si 35 matrice organica

este o structura vie: osteocite, osteoblaste, osteoclaste

adaptat solicitarilor mecanice prin modelare si remodelare

ENTORSELE

Definitie leziuni capsulo-ligamentare traumatice fara pierderea permanenta a raporturilor normale articulare

Mecanism de producere : depasirea mobilitatii articulare normale

Anatomie patologica : leziuni capsulo- ligamentare, parti moi periarticulare, osoase

Clasificare  grade I-III/IV

Simptomatologie : durere, impotenta functionala, edem, echimoza, instabilitate articulara, colectie articulara

Evolutie

Complicatii : redoare, instabilitate, osteodistrofie

Tratament

o      functional

o      ortopedic

o      chirurgical

LUXATIILE

Definitie: pierderea permanenta de cauza traumatica a raporturilor articulare normale

Clasificare

- complete sau incomplete (subluxatii)

recente, vechi sau recidivante

Anatomie patologica

Simptomatologie : durere, deformare, impotenta functionale cu atitudine vicioasa caracteristica a membrului

Imagistica : radiologic pierderea raporturilor normale articulare

Evolutie, complicatii : deschiderea, leziunile vasculare, nervoase ireductibilitatea, instabilitatea

Tratament : reducerea ortopedica si imobilizarea, rar tratament chirurgical

FRACTURILE

Definitie : intreruperea continuitatii osoase cauzata de dezechilibrul dintre energia agentului traumatic si rezistenta

Mecanism de producere : direct, indirect, de stres, pe teren patologic

Clasificarea anatomopatologica

incomplete sau complete

simple (transversale, oblice, spiroide), cu fragment intermediar, cominutive, multiple, cu lipsa osoasa

cu sau fara deplasare (translatie, incalecare, rotatie sau angulare)

Simptomatologia fracturilor

semne de probabilitate : durere, echimoza, deformarea sau scurtarea regiunii si impotenta functionala

semne de certitudine: mobilitatea anormala, crepitatia osoasa, intreruperea continuitatii osoase si netransmiterea distala a miscarii

Vindecarea fracturilor

Procesul formarii calusului impartit dupa McKibbin in sase faze:

faza de impact urmata de formarea hematomului

faza de inductie care consta in eliberarea si concentrarea factorilor de crestere cu activare celulara si metabolica

faza inflamatorie caracterizata de prezenta celulelor inflamatorii, proliferarea fibroblastilor si depunerea de colagen cu proliferarea neocapilarelor

faza calusului moale caracterizata prin inlocuirea stromei fibrovasculare cu condroid

faza calusului dur : osificare encondrala cu aparitia osului haversian primar, nestructurat

faza de modelare si remodelare osoasa restaurarea structurii adaptata biomecanic

Vindecarea naturala sau indirecta a osului

imaginea caracteristica a calusului periostal

largirea temporara a spatiului fracturar

disparitia lenta a radiotransparentei

Vindecarea osoasa "directa", sau "primara"

consecinta compresiunii interfragmentare

radiologic lipsa calusului si disparitia treptata a spatiului interfragmentar

Durata de consolidare

dependenta de varsta

dependenta de tipul de os : 6-12 saptamani

Complicatiile fracturilor

locale

o      imediate: deschiderea focarului de fractura, leziunile vasculo-nervoase, interpozitile, sindromul compartimental

o      tardive: consolidarea vicioasa, intarzierea de consolidare, pseudartroza, redoarea articulara, osteodistrofia algica posttraumatica, osificarile heterotope, osteita

 

generale

o      imediate: infectiile respiratorii, urinare, boala trombo-embolica, embolia grasoasa, tulburarile metabolice

o      tardive : osteoporoza de imobilizare

Tratamentul fracturilor

Principiile fundamentale de conduita in fracturi sunt reducerea, imobilizarea si recuperarea.

Reducerea fracturilor : tractiune si manipulare

inchisa (ortopedica) : mai dificila, risc redus de infectie, consolidare mai rapida

deschisa (chirurgicala sau sangeranda)

Modalitatile de imobilizare

ortopedice: atele, aparate gipsate, orteze

extensia continua

imobilizarea chirurgicala

o      fixarea externa

o      fixarea interna

centromedulara

tije rigide : Kntscher, blocate, indicatii

tije elastice : Ender, Rush

placi si/sau suruburi

cerclaje, sutura transosoasa, hobanaj

materialele : titan si aliaje de crom, cobalt si molibden

fixarea implantelor

interferenta consta in fixarea unui implant prin frecare

cresterea osoasa in profunzimea implantului

fixarea cu ciment acrilic

fixarea fragmentelor osoase

modul neutralizant

modul compresiv static sau dinamic

modul distractional  

Recuperarea

Fracturile deschise

Definitie : comunicarea dintre focarul de fractura si mediul ambiant

Mecanism dinafara-inauntru sau dinauntru-inafara

Clasificarea Gustilo-Anderson

tip I: plaga sub 1 cm, curata, mecanism dinauntru-inafara, cu contuzie musculara mica, fractura oblica scurta sau transversala

tip II: plaga peste 1 cm, partile moi viabile, dar cu leziuni extinse, eventual mica cominutie

tip III: poate fi de tip A (fractura cominutiva, plaga mare, murdara, dar osul inca acoperit de parti moi), B (cu defect de parti moi si deperiostare), sau C (cu leziune arteriala care impune interventie chirurgicala vasculara)

Primul ajutor si tratamentul prespitalicesc

extragerea accidentatului

stabilizarea functiilor vitale

imobilizare, pansament

transport

antibioterapie (spectru larg)

profilaxia tetanosului

tratamentul de urgenta intraspitalicesc

o      debridare, toaleta mecanica si chimica

o      stabilizare

o      acoperire cu parti moi primara/secundara

EXAMENUL CLINIC SI PARACLINIC IN  ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE

ANAMNEZA

Motivul prezentarii pacientului la consultatie

Antecedentele

Conditii de viata si munca

Simptomatologie

Debut

Evolutie

Tratamente anterioare

Complicatii

EXAMENUL OBIECTIV

Inspectia : comparativa, diformitati, scurtari, tumefactiei, atrofie, masuratori

Palparea 

Examenul mobilitatii active si pasive

Examinarea functionala

Explorarea axului vascular

Examen neurologic

EXPLORARI IMAGISTICE

Radiografia simpla

incidente: AP, LL, oblice, speciale

de stres

comparativa

Tomografia computerizata

Rezonanta magnetica nucleara

Ecografia

Scintigrafia