LIMBA (LINGUA, GLOSSA)

LIMBA (LINGUA, GLOSSA

Situata pe peretele inferior al cavitatii bucale, este un organ musculomembranos cu rol important in procesele de masticatie, deglutitie, fonatie, precum si perceperea senzatiilor gustative.

Este alcatuita din doua segmente: corpul limbii si radacina limbii, delimitate de un sant de forma literei V, numit santul terminal.

Corpul limbii este segmentul lingual situat anterior de santul terminal. Prin pozitia sa acopera peretele inferior al cavitatii bucale, reprezentand segmentul bucal al limbii.

Prezinta doua fete limitate de doua margini, o baza si un varf. Fata superioara, sau dorsala, este vizibila  la deschiderea cavitatii bucale. Este strabatuta de santul median. La nivelul suprafetei se afla papile gustative. Papilele fungiforme sunt dispuse pe marginile si la nivelul varfului limbii.

Papilele filiforme sunt dispuse in randuri paralele pe toata suprafata fetei superioare. Papilele volate se situeaza anterior de santul terminal, iar papilele foliate se dispun pe marginile limbii. Fata inferioara prezinta pe linia mediana o plica a mucoasei care se insera inferior pe mucoasa regiunii sublinguale: este frenul limbii. De o parte si alta a frenului lingual fata inferioara este strabatuta de pliuri ale mucoasei, de culoare rosu violaceu, formate de venele profunde ale limbii. Marginile limbii, dreapta si stanga, sunt in raport direct cu arcadele dentoalveolar care lasa impresiuni asupra marginilor. Starea de integritate a arcadelor dentoalveolare influenteaza direct forma corpului si a marginilor limbii. La nivelul marginilor limbii, in apropierea  papilelor foliate, se afla grupul glandelor mucoase ale lui Weber.

Baza limbii corespunde limitei dintre corpul si radacina limbii. Varful este orientat anterior, este aplatizata in sens craniocaudal si vine in raport cu arcadele dentoalveolare.

Radacina limbii. Continua corpul limbii dincolo de limita santului terminal. Din punct de vedere topografic se afla situata in faringe numindu-se si segmentul faringian al limbii. Prezinta spre studii:

fata anterioara care se continua cu fata dorsala a limbii

fata posterioara ce priveste catre faringe, prezentand numeroase proeminente determinate de prezenta foliculilor limfatici, care formeaza amigdala linguala. Prin intermediul formatiunilor musculare-muschiul hioglos, muschiul genioglos-radacina limbii este fixata la osul hioid si la mandibula. Prin intermediul plicii glosoepiglotice mediane si a doua plici glosoepiglotice laterale, radacina limbii este unita de cartilajul epligota al laringelui. Marginile limbii sunt in raport cu loja amigdalei palatine.

STRUCTURA LIMBII

In alcatuirea limbii intra urmatoarele componente:

scheletul osteo-fibros

musculatura limbii

mucoasa linguala

1.Scheletul osteo-fibros este format de osul hioid si doua formatiuni fibroase: septul lingual si membrana hioglosiana.

Septul lingual este situat in planul mediosagital al limbii in interstitiul dintre cei doi muschi genioglosi. Prezinta o baza orientata posteroinferior care se insera pe osul hioid si pe membrana hioglosiana, un varf orientat anterior care merge pana la varful limbii. Aplatizat, in sens sagital, septul lingual are doua fete laterale, dreapta si stanga ce sunt in raport cu cei doi muschi genioglosi, si doua margini: una superioara convexa si alta inferioara concava.

Membrana hioglosiana. De natura conjunctivala, are o forma patrultera fiind dispusa in plan frontal. Prezinta doua fete: anterioara, respectiv posterioara si patru margini. Marginea inferioara se insera pe osul hioid. Marginea superioara se pierde in musculatura limbii.

2. Muschii limbii se clasifica in doua categorii:

muschi extrinseci care se caracterizeaza prin faptul ca prezinta un capat de inserctie pe o structura anatomica extrinseca limbii. Prin contractia lor, muschii extrinseci modifica pozitia limbii, conferindu-i o mare mobilitate

muschii intrinseci prezinta ambele capete de inserctie in interiorul limbii, respectiv pe structurile scheletului osteofibros. Prin activitatea lor realizeaza modificarea formei limbii.

MUSCHII EXTRINSECI AI LIMBII

MUSCHIUL GENIOGLOS (M. GENIOGOSSUS)

Se insera pe procesele genii superioare, situate pe fata mediala a corpului mandibulei, de unde fibrele se desfac in evantai in profunzimea limbii.

Participa impreuna cu muschiul hioglos la formarea septului muscular ce imparte regiunea sublinguala. Intre cei doi muschi genioglosi se afla septul lingual.

Actiune. Prin forta de contractie, reprezinta cel mai important muschi al limbii. Avand punct fix pe mandibula, trage limba inapoi si o aplica pe peretele inferior al cavitatii bucale.

MUSCHIUL HIOGLOS (M. HIOGLOSSUS

Isi are originea, prin doua fascicule musculare, pe corpul si coarnele mari ale osului hioid. Fibrele musculare au un traiect oblic ascendent in raport cu fata laterala a muschiului genioglos, participa la formarea septului median al regiunii sublinguale, apoi patrund printre fibrele muschilor stiloglos si longitudinal inferior si se insera pe membrana hioglosiana si pe aponevroza limbii, care constituie o condensare a mucoasei fetei dorsale a limbii.

Actiune. Avand punct fix pe osul hioid, duce limba inapoi si o aplica pe planseul bucal.

MUSCHIUL STILOGLOS (M. STYLOGLOSSUS)

Isi are originea pe procesul stiloidian si pe ligamentul stilomandibular, avand un traiect oblic descendent. Patruns in profunzimea limbii, se imparte in doua fascicule musculare:

fasciculul lateral merge pana la nivelul varfului limbii, urmarind marginile limbii alaturi de fibre ale muschiului longitudinal inferior

fasciculul transversal incruciseaza fibrele muschiului hioglos si se insera pe septul lingual

Actiune. Avand punct fix pe procesul stiloidian, ridica si duce inapoi limba.

MUSCHIUL PALATOGLOS (M. PALATOGLOSSUS)

Este situat in arcul palatin anterior a carui structura musculara o formeaza. Isi are originea pe aponevroza valului palatin, fibrele musculare se angajeaza si strabat arcul palatin anterior, ajung la limba, unde se impart in doua fascicule musculare:

fasciculul longitudinal ce urmareste marginile limbii pana la nivelul varfului limbii

fasciculul transversal ale carui fibre se pierd printre cele ale muschiului transvers

Actiune. Avand punct fix pe aponevroza valului palatin, participa la ridicarea limbii.

MUSCHIUL GLOSOFARINGIAN (M. GLOSSUSPHARYNGEUS

Constituie unul dintre cele partu fascicule musculare ale muschiului constrictor superior al faringelui. Fibrele musculare se insera pe marginile laterale ale membranei hioglosiane, avand un traiect posterior, si se insera pe rafeul median al fetei posterioare a faringelui.

MUSCHII INTRINSECI AI LIMBII

MUSCHIUL LONGITUDINAL INFERIOR (M. LONGITUDINALIS INFERIOR

Situat pe fata inferioara a limbii de la nivelul aponevrozei radacinii limbii pana la nivelul varfului.

Actiune. Surteaza si recurbeaza limba.

MUSCHIUL LONGITUDINAL SUPERIOR (M. LONGITUDINALIS SUPERIOR

Fibrele sale musculare formeaza o lama musculara aplatizata in sens cranio-caudal dispusa sub mucoasa fetei dorsale a limbii. Se insera pe aponevroza limbii, de unde are un traiect anterior, fibrele sale se intrepatrund cu cele ale muschilor hioglos si stiloglos.

Actiune. Scurteaza si recurbeaza superior limba.

MUSCHIUL TRANSVERS (M. TRANSVERSUS

Se insera pe septul lingual, fibrele musculare avand o directie orizontala si se insera pe mucoasa marginilor limbii. Fibrele musculare se contopesc cu fibre musculare transversale ale muschilor palatoglos si stiloglos.

Actiune. Realizeaza ingustarea si alungirea limbii.

MUSCHIUL VERTICAL (M. VERTICALIS LINGUAE

Fibrele musculare se insera pe aponevroza linguala, de unde coboara si se insera pe mucoasa fetei inferioare.

Actiune. Aplatizeaza limba, care vine astfel in raport cu arcadele alveolare.

Topografic, muschii intrinseci sunt asezati in trei planuri:

planul superior, format de muschiul longitudinal superior

planul mijlociu, format din muschiul transvers si muschiul vertical

planul inferior, alcatuit de muschiul longitudinal inferior

3.Mucoasa linguala. Dispusa la suprafata limbii, mucoasa linguala inveleste muschii. Mucoasa de la nielul regiunii sublinguale formeaza frenul limbii, trece pe fata inferioara a limbii, inconjoara cele doua margini si varful, apoi tapeteaza fata dorsala si se continua cu mucoasa bucofaringiana. La nivelul radacinii limbii formeaza trei plici glosoepiglotice.

Aspectul macroscopic al mucoasei linguale este diferit. La nivelul fetei dorsale, mucoasa are o culoare alb-roza, rosie la nivelul celor doua margini, roza-violacee pe fata inferioara. Mucoasa este mai consistenta, datorita prezentei papilelor gustative, si foarte aderenta la planul muscular pe fata dorsala a limbii si pe marginile limbii.

Pe fata inferioara este subtire si transparenta cu numeroase neregularitati generate de traiectul venelor profunde ale limbii si de prezenta plicilor fimbriate ce isi au originea la baza limbii si au traiect convergent catre varful limbii.

Mucoasa linguala este formata dintr-un epiteliu pavimentos necheratinizat si dintr-un corion dens care prin condensare, corespunzator fetei dorsale, formeaza aponevroza limbii. Pe mucoasa linguala se afla papilele linguale, glandele linguale si foliculii limfatici.

Papilele linguale

Sunt dispuse la nivelul mucoasei fetei dorsale a limbii, de la varful limbii pana la santul terminal. Din punct de vedere functional se diferntiaza doua categorii de papile:

papile ce au rol in perceperea senzatiilor gustative

papile care reprezinta receptori ai sensibilitatii exteroceptive termice, dureroase si tactile

Papilele linguale gustative prezinta receptori specializati in decelerarea senzatiilor gustative numiti muguri gustativi. Acestia sunt situati in epiteliul mucoasei linguale, prin baza lor sunt in raport cu lamina proprie. Prin porul gustativ ies microvili care sunt stimulati prin contactul direct cu substantele sapide. In componenta mugurilor gustativi se gasesc celule senzoriale gustative ce prezinta un pol apical indreptat spre canalul gustativ, format din celulele epiteliale ale mucoasei si care prezinta un orificiu de deschidere (polul gustativ) la suprafata.

Papilele gustative se impart in mai multe grupuri:

a.)          Papilele volate sunt mari, in numar de 8 pana la 12, sunt situate in portiunea posterioara a corpului limbii, unde prin dispunerea lor formeaza V-ul lungual, ce se dispune anterior de santul terminal. Contin numerosi muguri gustativi.

b.)          Papilele foliate sunt dispuse pe marginile limbii in portiunea posterioara a corpului limbii; contin numerosi corpusculi gustativi

c.)          Papilele fungiforme prezinta o extremitate libera mai voluminoasa si o extremitate aderenta ingustata. Sunt localizate mai ales la nivelul mai ales la nivelul varfului si a marginilor limbii. Contin un numar redus de corpusculi gustativi, avand rol si in perceperea sensibilitatii tactile

Papilele filiforme sunt cele mai numeroase, 500 pe cm patrat, fiind dispersate pe toata fata dorsala a limbii. De forma cilindrica, se termina printr-un manunchi de prelungiri efilate. Au o culoare albicioasa ce confera culoarea fetei dorsale si aspectul catifelat la palpare. Functional au un rol important in perceperea sensibilitatii tactile.

Glandele linguale

Morfologic. sunt glande de tip seros si de tip mucos. Topografic, constituie trei grupuri:

a.)          Grupul anterior este situat pe fata inferioara a corpului limbii. Sunt de talie mare, de tip mixt mucoseros, fiind situate in profunzimea muschiului longitudinal inferior. Fiecare glanda linguala se deschide prin 10-15 canalicule de o parte si de alta a frenului limbii

b.)          Grupul mijlociu sau marginal sunt de tip mucos, de talie redusa, dispuse intramuscular la nivelul marginilor corpului limbii Se deschid pe fata inferioara a corpului limbii

c.)          Grupul posterior este situat posterior de santul terminal. Sunt glande de tip mucos ce se deschid in criptele foliculilor linguali.

Foliculii limfatici linguali

Sunt proeminente emisferice constituite din aglomerari de tesut limfoid. Folicul limfatic prezinta o cavitate adanca, numita cripta, care se deschide la exterior. Sunt dispusi pe fata faringiana a radacinii limbii, formand tonsila (amigdala) linguala.

Vascularizatia. Principala sursa arteriala este artera linguala, prin ramurile sale, artera sublinguala si artera profunda a limbii, situata pe fata inferioara a limbii. Artera ranina vascularizeaza varful limbii. Limba este vascularizata si de artera palatina ascendenta si artera faringiana ascendenta.

Venele dreneaza in vena linguala, care se varsa vena jugulara interna, fie direct, fie prin intermediul trunchiului venos tiro-linfo-facial.

Inervatia. Inervatia motorie a limbii este realizata de nervul hipoglos care inerveaza toti muschii limbii, cu exceptia muschilor stiloglos si palatoglos, care sunt inervati de nervul facial. Inervatia senzitiva termica, dureroasa si tactila este condusa de fibre ale nervului lingual, ramura a nervului mandibular, de fibre din nervul glosofaringian si de nervul laringian superior, ramura din nervul vag.