PRACTICA - EXAMINAREA PACIENTULUI

PRACTICA - EXAMINAREA PACIENTULUI

1. DENTITIE

Dentitia defineste tipul, numarul si aranjamentul dintilor, in ansamblul lor, privite intr-o perspectiva dinamica (formare, eruptie).

Tipuri:

Dentitia temporara (sub 6 ani) cuprinde 20 dinti de lapte: 10 superiori si 10 inferiori

Dentitia mixta (6-12 ani) cuprinde atat dinti temporari cat si dinti permanenti

Dentitia permanenta (peste 12 ani) cuprinde 32 dinti definitivi: 16 superiori si 16 inferiori.

NOTATII DENTARE

In stagiul de pedodontie se va folosi pentru notatia dintilor sistemul international.

Sistemul international de numerotare a dintilor imparte cavitatea bucala in 4 cadrane si foloseste numere pentru a indica fiecare cadran atat pentru dintii permanenti (de la 1 la 4) cat si pentru dintii temporari (de la 5 la 8). Se adauga apoi un al doilea numar plasat la dreapta primului care indica exact pozitia dintelui in cadrul cadranului

3. EXAMINAREA PACIENTULUI COPIL

3.1. PRINCIPII GENERALE ALE EXAMINARII

utilizarea unui instrumentar de examinare minim (oglinda, sonda, pensa)

folosirea unei secvente logice de examinare prin: inspectie exobucala, endobuca, palpare cu sonda, pulpa degetului, percutie in ax, teste complementare (Rx, teste de vitalitate la copiii mai mari, probe terapeutice)

examinarea se face dupa igienizarea, uscarea și iluminarea zonei observate

3. PRIMA CONSULTATIE

a.      Contactul cu copilul, studentul si parintele insotesc copilul la fotoliul dentar

studentul se prezinta copilului si adultului insotitor

studentul se adreseaza pacientului folosind prenumele/porecla preferata de copil

b.      Istoricul sanatatii generale si buco-dentare

pacientul si parintele dau informatii privind: bolile generale si buco-dentare

depistarea factorilor de risc ai bolilor buco-dentare

se inregistreaza greutatea si inaltimea copilului in fisa.

c.       Tratamentul comportamental (vezi LP1)

d.      Examinarea extraorala (cap si gat)

Sunt inregistrate aspectele patologice legate de: partile moi, contururile osoase, ATM, ganglioni (marime/consistenta/sensibilitate), deschiderea gurii (normala, limitata etc).

e.      Examinarea intraorala

Sunt inregistrate date legate de: igiena bucala, dinti, mucoasa orala, parodontiul marginal.

Evaluarea igienei orale

Calcularea indicelui de placa bacteriana (IPB)

se folosesc solutii revelatoare de placa dentara pentru a calcula IPB

zonele colorate sunt aratate copilului si parintelui pentru a insista asupra lor in timpul periajului dentar

IPB se evalueaza pe sextanti (6 grupuri de dinti: 2 grupuri frontale (superior si inferior) si 4 grupuri laterale (superior si inferior)

inregistrarea se face la dintele si suprafata cea mai acoperita de placa dintre toti dintii sextantului respectiv

dintii care sunt de obicei cei mai acoperiti de placa sunt ultimii dinti din fiecare sextant

suprafetele dentare care sunt de obicei cele mai acoperite de placa sunt: suprafetele vestibulare la molarii superiori si linguale la cei inferiori, suprafetele proximale la totii dintii

IPB global al pacientului = se aduna scorurile din fiecare sextant.

Scorurile indicelui de placa bacteriana

(0) - nu exista placa bacteriana

(1) - placa bacteriana care acopera 1/3 de colet a suprafetei dentare

(2) - placa bacteriana care acopera 2/3 din suprafata dentara

(3) - placa bacteriana care acopera toata suprafata dentara.

Ex:  2 1 2

----------/-------/--------- IPB global=11

2 2 2

Corectarea periajului dentar de catre student (medic sau asistenta) prin demonstratii practice. Cand copilul a invatat tehnica corecta a periajului dentar (vezi mai jos) se trece din nou la revelarea placii bacteriene si se marcheaza diferentele.

Examinarea parodontiului marginal se realizeaza sistematic in ordinea cadranelor cu o sonda parodontala sau cu o sonda obisnuita cu varf rotunjit.

Indicele de sangerare gingivala

IPB se evalueaza pe sextanti

inregistrarea se face la dintele si suprafata cea mai acoperita de placa dintre toti dintii sextantului respectiv

ISG > 0 reflecta o afectare a parodontiului marginal

Scorurile indicelui de sangerare gingivala ISG:

- gingia nu sangereaza la palparea cu sonda

- exista sangerare la palparea cu sonda (cauza: placa bacteriana)

(2) - exista sangerare la palparea cu sonda, uneori sangerarea este spontana (cauza: alti factori locali de iritatie decat placa bacteriana: tartrul, obturatii sau lucrari protetice neadaptate etc)

exista eventual retractii gingivale

pot exista pungi parodontale false

(3) - exista sangerare spontana si provocata, factori locali de iritatie si pungi parodontale < 5 mm

(4) - exista sangerare spontana si provocata, factori locali de iritatie si pungi parodontale > 5 mm

Examinarea dintilor (carii, fracturi, anomalii de dezvoltare, obturatii, uzura etc)

examinarea fiecarui dinte in parte se face sistematic pe fiecare suprafata dentara. Se incepe de la dintele situat langa linia mediana si se continua spre posterior pana la ultimul dinte de pe cadran. Examinarea se efectueaza in ordinea cadranelor.

se noteaza: dintii prezenti si starea lor. Se examineaza si noteaza toate cariile inclusiv toate marmoratiile (carii precavitare) si zonele dentare demineralizate (carii incipiente)

se examineaza si noteaza felul gropitelor si fisurilor (retentive/nu)

se determina prezenta leziunilor dentare de origine necarioasa (uzura dentara: eroziuni, atritie, abraziune, traumatisme dento-parodontale, anomalii dentare de dezvoltare: hipomineralizari (HM), hipoplazii ale smaltului (HS).

Ocluzia și anomaliile dento/maxilare

i) Planul postlacteal sau planul terminal (in linie dreapta, in treapta meziala, in treapta mezializata sau distalizata)

ii) Spatierea fiziologica a frontalilor temporari incepe in jurul varstei de 4 ani. Ea pregateste arcada dentara pentru eruptia frontalilor permanenti mai mari decat cei temporari cu 1/3 (treme, diasteme) In fisa de observatie se va nota: lipsa spatierii fiziologice, spatierea fiziologica insuficienta (sub 6 mm) sau excesul de spațiere.

iii) Spatiul primatelor: precanin la maxilar si retrocanin la mandibula. Se noteaza pe fisa prezenta/absenta precum si dimensiunea acestor spatii cand ele exista

iv) Uzura fiziologica a DT se manifesta dupa varsta de 4 ani. Prezenta ei asigura o dezvoltare optima a arcadelor alveolo-dentare. Se noteaza in fisa de observatie: absenta uzurii fiziologice sau prezenta uzurii in exces (descoperirea unei arii largi a dentinei sau vizibilitatea pulpei prin transparenta stratului subtire de dentina)

v) Anomalii dento-maxilare (ocluzia adanca in acoperiș/acoperita, ocluzie inversa, ocluzie deschisa, incongruența dentnto/alveolara cu inghesuire/spațiere etc)

Tratament profilactic

Tratamentul profilactic se aplica gradual in functie de disconfortul pe care-l poate produce procedura. Astfel:

sfaturi profilactice: individualizarea tehnicilor de periaj, utilizarea atei dentare - se pot aplica la prima consultatie

prescriptii profilactice: indicatii de fluorizari sistemice, fluorizari topice la domiciliu - se pot aplica la prima consultatie

interventii profilactice: curatarea profilactica a dintilor copilului, sigilari simple - se pot aplica la a II-a sedinta de tratament dupa tratament comportamental

interventii terapeutice cu caracter profilactic: detartraj, sigilari largite, obturatii preventive - se poate aplica dupa cateva sedinte de tratament deoarece necesita mai multe sedinte de tratament comportamental.

f.        Tratamentul de urgenta daca este cazul (pulpite, parodontite apicale, traumatisme, boli ale mucoasei orale etc)

g.      Terminarea sedintei de tratament

intocmirea listei de probleme si de prescriptii (medicamente, Rx, sfaturi, recomandari etc).

discutarea cu asistentul de stagiu a problemelor nestiute si verificarea rezultatelor si a prescriptiilor

efectuarea planului de tratament impreuna cu asistentul

intocmirea fisei de observatie sub supravegherea asistentului

discutii cu parintii (in prezenta medicului-asistent de stagiu):

4. FISA DE OBSERVATIE

a. Fisa de observatie

Pagina I

date personale: nume, prenume, CNP, adresa

antecedente generale si orale: heredocolaterale, personale (fiziologice si patologice)

tratamente bucale/generale efectuate in antecedente sau in prezent

radiografii initiale in scop de diagnostic

diagnosticul complet la prezentare: general, comportamental, buco-dentar

prescriptii: medicamente, anestezice, instructiuni, recomandari inainte, in timpul si dupa tratament

planul de tratament pe sedinte (vezi mai jos).

Pagina a II-a

tratamentul efectuat in fiecare sedinta

diagnostice noi si examenele radiologice necesare pe parcursul tratamentului

statusul dentar si indicii de placa bacteriana si de sangerare gingivala efectuate in cadrul dispensarizarii

reprogramarea.

b. Statusul dentar

Statusul dentar sintetizeaza datele obtinute din examinarea dentara; datele sunt inregistrate in fisa de observatie folosind: simboluri/coduri pe culori/abrevieri etc.

Abrevieri folosite pentru status

Exemple: cs=carie simpla; oo c=obturatie ocluzala de compozit; x=dinte lipsa; ↑↓= dinte in eruptie maxilar si mandibular etc (vezi mai jos)

Abrevieri folosite pentru status