MOARTEA SUBITA

Moartea subita

Definitie: este o moarte neviolenta, de cauza patologica, instalata cel mai adesea brusc, survenita pe neasteptate la persoane in stare de sanatate aparenta sau la bolnavi care anterior decesului, nu au avut o simptomatologie sa determine o agravare a bolii de baza sau evolutie letala. Poate surveni in locuri publice, locuri de munca, mijloace de transport in comun, sosea, etc.

Prin caracterul neasteptat si circumstantele in care poate surveni, moartea subita imbraca aspectul unei morti suspecte, impunand o ancheta riguroasa si efectuarea unei necropsii medico-legale.

Clasificarea Simonin :

a.       moarte subita cu leziuni organice grave, incompatibile cu viata; leziunile

tanatogeneratoare sunt certe: accident vascular cerebral, infarct miocardic acut, rupturi de anevrisme, trombembolii pulmonare masive, pancreatita acuta necrotico-hemoragica, hemoragie digestiva superioara severa, hemoptizii severe, chist hidatic rupt, meningoencefalite grave.

b.      moarte subita cu modificari lezionale cronice: ateroscleroza, miocardioscleroza,

scleroza pulmonara, scleroza renala; aceste patologii devin tanatogeneratoare in conditii de depasire a capacitatilor de adaptatare a organismului (stres, variatii de temperatura, alcool, act sexual, defecatie, etc.);

c.       moarte subita cu tablou anatomo-patologic nespecific: staza viscerala generalizata

si sufuziuni (mici hemoragii) subseroase, submucoase. Exemple: asfixie mecanica, intoxicatii, electrocutare, decese prin viroze, boli infectocontagioase, soc anafilactic, etc. In aceste conditii examenul macroscopic este insuficient si se va recurge la examene complementare (de laborator).

Cauzele mortii subite apartin intregii patologii:

adulti si varstnici:

afectiuni cardio-vasculare - mai frecvent la barbati si in decada a 5-a de viata :

accidente vasculare cerebrale, infarct miocardic acut;

hipertensiune arteriala, miocardite (mai frecvent virale);

endocardite, rupture de anevrisme (aorta, artere cerebrale), trombembolii, valvulopatii;

afectiuni respiratorii: pneumonii lobare, bronhopneumonii, pneumonii interstitiale, tuberculoza pulmonara, astm bronsic;

afectiuni digestive: hemoragie digestiva (ulcer gastro-duodenal nediagnosticat sau varice esofagiene rupte); hepatite virale foarte grave, pancreatita acuta necrotico-hemoragica, ocluzie intestinala, etc.;

afectiuni nervoase: meningite, meningo-encefalite grave;

afectiuni renale: glomerulonefrita, nefrita interstitiale, scleroza renala;

afectiuni genitale: sarcina extrauterina rupta, eclampsie, embolie amniotica;

afectiuni endocrine: tumori suprarenale (in special feocromocitom), tuberculoza suprarenaliana.

copii:

30-35 % dintre cazurile de deces sunt prin moarte subita, majoritatea (90%)

acestora survenind pana la varsta de un an;

perinatal: boala membranelor hialine, incompatibilitate Rh, hemoragie

meningocerebrala (traumatism obstetrical), bronhopneumonie de aspiratie (lichid amniotic), malformatii vasculare, pneumopatii atipice cu debut intrauterine;

in primul an de viata: afectiuni respiratorii( bronsiolita capilara, bronhopneumonii,

pneumonii interstitiale), afectiuni digestive(toxicoza), complicarea unor boli infecto-contagioase (rujeola, tuse convulsiva), meningoencefalite;

sindromul mortii subite a sugarului este cazul de moarte subita la sugarul sanatos sau

cu semne minore de boala, la care cauza mortii ramane neexplicata chiar dupa autopsia medico-legala;

incidenta maxima este la varsta de 2-4 luni;

mai frecvent la baieti;

factori favorizanti: prematuritate, gemelaritate, semne de suferinta fetala cu

scor Apgar anormal, varsta mamei sub 20 de ani, anotimp rece, rahitism, dezechilibre hidro-electrolitice (in special calciu si potasiu);

clinic se caracterizeaza prin intrerupere brusca a respiratiei si a sistemului

circulator (patogenie - disfunctie a centrului respirator);

fiziopatologic: majoritatea deceselor apar in timpul somnului (perioade

variabile de apnee cu durata si frecventa ce depind de gradul de maturare a sistemului nervos central). In mod normal, modificarea presiunii partiale a gazelor respiratorii determina pornirea reflexa a centrului respirator si refacerea situatiei; in cazul sugarilor predispusi la episod de moarte subita exista o disfunctie a centrului respirator cu aparitia stopului cardio-respirator si in final a decesului;

alte cauze: hipotonie accentuata a musculaturii faringelui, diafragmului,

muschilor intercostali, elemente ce intervin in agravarea fenomenelor hipoxice in timpul somnului.