MODELUL FUNCTIONARII SI DIZABILITATII

ModelUL functionarII si dizabilitatII

1. Procesul de functionare si dizabilitatea

Ca si clasificare, CIF nu prefigureaza un 'proces' al functionarii si dizabilitatii. Totusi, CIF se poate utiliza pentru a descrie un proces prin furnizarea de mijloace de radiografiere a diferitelor constructe si domenii. CIF ofera o abordare a clasificarii functionarii si dizabilitatii din mai multe perspective, ca fiind un proces interactiv si in continua evolutie. Clasificarea ofera piesele necesare utilizatorilor care doresc sa creeze modele si sa studieze diverse aspecte ale acestui proces. Clasificarea Internationala a Functionarii poate fi considerata un limbaj: textele care se pot crea pe baza CIF depind de utilizatori, de creativitatea acestora si de orientarea lor stiintifica. Reprezentarea grafica din figura de mai jos poate servi drept ajutor pentru a vizualiza intelegerea curenta a interactiunii dintre diversele componente :

Fig. 1 Interactiuni dintre componentele CIF

Factori personali   Factori de mediu   Conditia de sanatate (tulburare sau boala) Functii si structuri  Activitati Participare ale organismului

In reprezentarea grafica de mai sus, functionarea unui individ intr-un anume domeniu este o interactiune sau o relatie complexa intre conditia de sanatate a acestuia si factorii contextuali (de exemplu, factorii de mediu si factorii personali). Intre aceste entitati exista o interactiune dinamica: interventia asupra unei entitati are capacitatea de a modifica una sau multe din celelalte entitati. Aceste interactiuni sunt specifice, fara ca relatia dintre una si cealalta sa fie intotdeauna predictibila. Interactiunea functioneaza in doua directii; prezenta dizabilitatii putand modifica chiar starea de sanatate propriu-zisa. Este, deseori, justificata actiunea de a deduce limitarea de capacitate de la una la mai multe afectari sau restrictia de performanta de la una sau mai multe limitari. Cu toate acestea, este foarte important sa se colecteze date despre toate aceste constructii independent si dupa aceea sa se exploreze asociatiile si legaturile cauzale dintre acestea. Daca se urmareste descrierea unei experiente de sanatate complete, atunci toate componentele sunt importante. De exemplu, se poate ca un individ:

Sa aiba niste afectari fara a avea si limitari de capacitate (de exemplu, desfigurarea produsa de lepra poate sa nu afecteze capacitatea persoanei);

Sa aiba probleme de performanta si limitari de capacitate fara a avea o afectare evidenta (de exemplu, performanta redusa in realizarea activitatilor zilnice asociata cu multe boli);

Sa aiba probleme de performanta fara a avea afectari sau limitari de capacitate (de exemplu, persoanele sero-pozitive HIV sau pacienti recuperati dupa diverse boli psihice, datorita faptului ca intervine stigmatizarea sau discriminarea la nivelul relatiilor inter-personale sau de serviciu);

Sa aiba limitari de capacitate, datorita lipsei unor mijloace de sprijin, dar sa nu aiba probleme de performanta in mediul sau obisnuit de viata (de exemplu, un individ cu limitari de mobilitate poate fi sprijin de societate prin oferirea de echipament adecvat care sa-i permita deplasarea);

Sa se confrunte cu o situatie care influenteaza in sens opus (de exemplu, lipsa folosirii membrelor poate duce la atrofierea muschilor; institutionalizarea poate duce la pierderea deprinderilor sociale).

In Anexa 4 sunt prezentate exemple concrete de cazuri care ilustreaza posibilele interactiuni dintre aceste constructe.

Reprezentarea grafica de mai sus demonstreaza rolul pe care factorii contextuali (respectiv, factorii de mediu si factorii personali) il joaca in acest context. Acesti factori interactioneaza cu individul care are o anume stare de sanatate si stabilesc natura si masura functionarii acelui individ. Factorii de mediu sunt exteriori individului (de exemplu, atitudinea societatii, caracteristicile arhitecturale, sistemul legal) si sunt clasificati in capitolul care se ocupa de clasificarea Factorilor ambientali.

In versiunea actuala a CIF nu se face insa nici o clasificare a factorilor  personali. Acesti factori tin de: sex, rasa, varsta, forma fizica, stil de viata, obiceiuri, mod de adaptare si alte asemenea elemente. Evaluarea si aprecierea lor este lasata la latitudinea utilizatorului, dupa cum este necesar.

Modele medicale si sociale

Pentru a intelege si a explica dizabilitatea si functionarea s-au propus mai multe modele conceptuale . Acestea pot fi exprimate ca o relatie dialectica intre 'modelul medical' versus 'modelul social'.

Modelul medical considera dizabilitatea ca pe o problema a persoanei, cauzata direct de boala, trauma sau alta stare de sanatate care necesita o ingrijire medicala, oferita ca tratament individual de catre profesionisti. Managementul dizabilitatii are ca scop vindecarea sau adaptarea si schimbarea comportamentului individului. Ingrijirea medicala devine, in acest sens, subiectul principal, iar - la nivel politic - principalul raspuns este unul de modificare sau reformare a politicii de ingrijire medicala.

Modelul social al dizabilitatii considera dizabilitatea ca fiind in principal o problema. creata social si o chestiune care tine in primul rand de integrarea completa a individului in societate. Dizabilitatea nu este un atribut al unui individ, ci un complex de conditii create de mediul social. Din aceasta cauza, managementul acestei probleme necesita actiune sociala si este responsabilitatea comuna a intregii societati in sensul producerii acelor schimbari de mediu necesare participarii persoanelor cu dizabilitati in toate domeniile vietii sociale. Managementul dizabilitatii este asadar o problema de atitudine si de ideologie, care implica o schimbare sociala, ceea ce - in termeni politici - devine o problema de drepturi ale omului. Pentru acest model, dizabilitatea este o problema politica.

CIF se bazeaza pe integrarea acestor doua modele opuse. Pentru a reda esenta integrarii diverselor perspective ale functionarii, este utilizat un model 'biopsihosocial'. De aceea, pentru a oferi un punct de vedere coerent, CIF incearca sa realizeze o sinteza asupra tuturor perspectivelor sanatatii: din punct de vedere biologic, individual si social .