MORFO-FIZIOLOGIA PULPEI DENTARE - STRUCTURA PULPEI DENTARE

MORFO-FIZIOLOGIA PULPEI DENTARE

STRUCTURA PULPEI DENTARE

q       Pulpa coronara are peretele structurat in 4 regiuni (periferie - centru):

stratul de odontoblasti (specifice pulpei dentare)

zona saraca in celule.

Zona bogata in celule (masa pulpei dentare)

Zona centrala a pulpei dentare

Stratul de odontoblasti

Odontoblastii = celulele pulpei dentare cu functie majora

starturi distincte, cu celule asezate strans alipit bariera celulara periferica

sunt plasati imediat sub predentina, in strans contact cu aceasta

structura in palisada:

diam. > in p.d. coronara

diam. < in p.d. radiculara

la apex nu exista diferentiera fata de restul pulpei dentare
- Odontoblastii sunt dispusi pe 1 singur rand, dar in p.d. coronara apare aspectul de pseudocondensare, datorita unor nuclei care exista la diverse nivele fata de predentina apar 3 - 5 nivele de nuclei de odontoblasti
- Aspectul p.d. difera:

in p.d. coronara au aspect de coloana (celule inalte), densitate mare = 45.000 - 75.000 /mm³, lungimea = 35 microni

la colet, au aspect cuboidal

la p.d. radiculara, spre apex, densitatea scade spre apex, din cuboid aplatizat.

Pot fi diferentiati de fibroblasti (densitate scazuta, numar scazut), forma diferita, astfel incat nu mai au fibre Tommes (prelungire periferica protoplasmatica) care intra in canaliculul dentinar.

In aceasta structura exista:

Rare celule dentritice

Fibre nervoase libere (amielinice) intra in canaliculul dentinar

Vase de sange (mult mai rar)

Spatiile intercelulare = 300 - 400 A (foarte redus)

Bariera anatomo-fiziologica impotriva stimulilor externi

Contactul dintre Odontoblaste:

= complexe jonctionale;

mentin integritatea structurala

limiteaza permeabilitatea, cu gradiente directionale de permeabilitate

dirijeaja activitatea celulelor invecinate

Complexul jonctional - structura anatomica:

a)      OCCLUDENS = portiunea cea mai ingusta

Exista spre pulpa ( = polul bazal al celulei)

= bariera in canaliculele D/tesut pulpar.

La acest nivel, membrana celulara ale 2 odontoblaste sunt strans alipite.

b)      Zona ADERENS

Zona intermediara

Membrana celulara se desparte putin (200 A), si exista un material amorf cu GP

c)      Zona MACULA ADERENS (jonctiunea desmogonica)

Spatiul dintre od. Este mai larg

In od. se obs. Desmozomii

d)      Zona PASAJELOR JONCTIONALE

Foarte ingusta

Canalicule fine care trec de laun od. la altul de 15 A, prin care se fac schimbari intercelulare.

Aceste canalicule permit trecerea unor molecule cu diametru scazut: nucleotide, hormoni steroizi, vitamine, metaboliti.

Nu permit trecerea: proteine, ac. nucleici

Rolul:

a)      Zona OCCLUDENS:

Integritatea anatomica

Pozitia spatiala a str. de od. in momentul deplasarii centripete (spre pulpa) in cursul formarii D. secundatre

Aspirarea nucleilor (?) od. in canaliculele D. (acte iatrogene, tehnici incorecte, mai ales prin uscarea excesiva a plagii D, extractia dentara in timpul luxatiei) moartea od.

b)      Jonctiunea Desmogonica - integritatea str. De od.

a + c controlul permeabilitatii str. De od.

c)      P. Jonctionale:

Comunicare intercelulara (prin subst.) +/- rezistenta mecanica a str. De od.

Nu in toate canaliculele dentinare exista fibre nervoase amielinice. Acestea patrund pe o anumita lungime alaturi de fibrele Tommes, dar nu sufera fuziune f. T nu este inervata.

2. Zona saraca in celule (= str. Bazal al lui Weil)

exista imediat sub od.

in p.d. coronara are un diametru de 40 microni, in cea radiculara frecvent nu exista.

Depinde de str. Jonctional al p.d., nu de morfologie se poate sa in anumite zone ale p.d. (tineri cu dinti afectati, batrani)

Structura:

Vase sgv., nervi - capilare

Fibre de colagen pulpare

Prelungiri ale fibroblastilor provenite din zona bogata in celule

3) Zona bogata in celule

densitatea celulara este mare

este evidenta in p.d. coronara > p.d. radiculara

are un nr. de fibroblasti > in zona centrala a pulpei

str.: macrofage, limfocite, fibroblasti

se intrepatrunde cu zona centrala

pa p.d. sanatoasa, celulele acestei zone nu sufera mitoze. Daca exista distructii de od. in aceasta zona, anumite celule incep sa se divida, migreaza spre od., se transforma in od. si le iau locul = celule mezenchimale nediferentiate = celule de 'RELEU'

Zona centrala a p.d. (p.d. p-z)

vase sgv (artere + vv)

trunchiuri nervoase pulpare

fibroblaste (mai putin nr. decat in zona 3)

amestec de fibroblasti, fibre colagene, elemente v-n

CELULELE PULPARE (fiziologie)

ODONTOBLASTUL (od.)

aspect diferentiat in functie de zona pulpara

celula postmitotica (nu se mai divide)

durata = tesutului pulpar respectiv

in dreptul coroanelor pulpare exista multi od. inghesuire vasc. + agresiune externa durata mai scazuta de viata

cimentoblast, osteoblasti:

secreta matricea tes. respectiv (colagen + proteoglicani)

creeaza o matrice capabila de mineralizare

caractere morfologice asemanatoare unor celule secretoare de proteine (RER, ribozomi, granule de secretie, AG, mitocondrii, ARN, nucleu cu 1 - 2 nucleoli)

Deosebire cimento/osteoblasti:
- caractere morfologice:

od. au aspect columnar cu 1 prelungire

osteo/cementoblastii au aspect poligonal, cu prelungiri periferice

relatia dintre celula respectiva si tes. pe care il produce: od./D, cimento/cement, osteo/os

od. exista intre periferie si trimite prelungire in D

cimento/osteo bl. Exista in interiorul tes.

Rolul ramificatiilor:

Contactul intercelular si la nivel periferic
schimb de metaboliti/ substante nutritive in matricea D.

Rolul od.

sinteza colagenului

sinteza proteoglicanilor care intra in compozitia D

sinteza glicoproteinelor

secretia de FOSFOFORINA = fosfoproteina care exista numai in D, nu mai exista in nici o alta linie celulara mezenchimala. Are rol in mineralizarea extracelulara a p.d.

secr. De fosfataza alcalina + acida

transmiterea senzatiei dureroase od. = capsula senzitiva periferica prin contactul cu fibrele nervoase pulpare amielinice ( durere). Durerea la prep. cavitatii: fibrele, presiunea, circulatia limfei, undele mecanice se transmit la corpul od. durere.

Rol in raspunsurile pulpare - celula sufera in contact cu exteriorul

Od este mai vulnerabil decat fibroblastul

Od. este o celula specializata postmitotica.

Od. iritat sau lezat ireversibil declanseaza mec. De raspuns la niv. complexului pulpo-dentar.

Raspunsul od.:

scleroza canaliculelor D = depunerea de substante minerale in canalicul cu obliterarea sa ( D. transparenta, D. scerozata) cea mai buna aparare la stimuli externi (obstacol mecanic, dar permeabila la toxine si enzime)

depunerea D secundare de reactie (D neregulata, fara canalicule regulate, cu putine canalicule, r. de aparare)
inflamatia pulpara

FIBROBLASTUL

celula de baza a p.d., nu exista in zona saraca in celule + str. Od.

aspectul histo. depinde de varsta.

Aspect alungit, stelat, cu prelungiri citoplasmatice foarte fine, vin in contact cu prelungirile od., dar nu se unesc transmit informatii in pulpa.

Rol:

Functia pulpara = formarea + mentinerea matricii toata viata

Raspunde de natura colagenului: sinteza + degradarea fibrelor, la aparitia stimulilor externi nocivi.

Fibroblastul pulpar ramane intr-o stare relativa de nediferentiere

Creste la nr. progresiv cu varsta, cand pulpa este functionala. In situatii diferite, fibroblastii se pot transforma in alte tipuri de celule conjunctive: histiociti, celule adipoase, celule pigmentare, odontoblasti (la coafajul direct)

Originea fibroblastului:

celule mezenchimale nediferentiate

alti fibroblasti

celule endoteliale

f. m. netede

Fibroblastul este considerata o celula fixa, dar in influente pulpare (cand conditiile tisulare se modifica) fibroblastul este apt de deplasari de-a lungul fibrelor de colagen pulpar.

Celula mezenchimala nediferentiata (celula de 'releu')

poate da nastere la:

od.

fibroblasti

macrofage tisulare (histiocite)

Cel. Difuziune pulpara = macrofage = histiocit

Monocitele sgv. Trec din vasul sgv. - tesutul pulpar histiocit

Functiile macrofagelor tisulare:

fagocitare

pinocitare

micropinocitare

eliminarea tesuturilor moarte + detritus tisular

eliminarea bacteriilor

intercepteaza alte celule mf. R.I.

endocitoza

o parte sunt celule accesorii prin procesarea + prezentarea Ag la L. Ag este cuplat la Ag de histocompatibilitate cls. II de pe macrofag, apoi sunt recunoscute de receptorii de pe Lt RIC.

Produc factori solubili: interleukine, citokine:

LIMFOCITUL

Lt, Lb, in nr. mai scazut decat macrofagele

In inflamatii cronice apar Lb mai numeroase plasmocite Ac

Lt predomina, Lt8 (supresoare)

Macrofage, L, celule dendritice arata ca imunologic, pulpa este OK.

PMN

apar in inflamatii acute

MASTOCITUL

exista si in pulpa normala, plasata de-a lungul vaselor pulpare

apar in numar crescut in inflamatiile cronice

cel. Conj. Cea mai sensibila la interv. Hormonale

Celulele Dendritice

au Ag de cls. II si

prezinta prelungiri citoplasmatice de aspect dendritic.

Nu au capacitatea de a fagocita

Celule accesorii RI

- continuare in cursul 2