MUNCA IN CONSTRUCTII - POZITII VICIOASE, SUPRASOLICITAREA UNOR ORGANE - CAUZE ALE IMBOLNAVIRILOR PROFESIONALE

MUNCA IN CONSTRUCTII - POZITII VICIOASE, SUPRASOLICITAREA UNOR ORGANE - CAUZE ALE IMBOLNAVIRILOR PROFESIONALE

Aparitia noilor tehnologii, noile materiale de constructii, metodele noi de lucru si tehnicile noi de organizare a productiei folosite in industria constructiilor nu au reusit sa elimine munca fizica grea decat in parte.

Munca in constructii

efortul fizic deosebit

expunere la factori din mediul de munca (temperatura ridicata, umiditate crescuta, curenti de aer, variatii climatice bruste, trepidatii, pulberi, zgomot, emanatii din materialele de izolatii etc.).

munca la inaltime

MUNCA LA INALTIME

profesiuni caracteristice fiecarei faze din procesul de munca;montatori, sudori, dulgheri, zidari, tinichigii, vopsitori, electricieni etc.

probleme deosebite din punct de vedere al securitatii muncii si al confortului

se desfasoara in etape succesive, solicitand operatii executate la inaltime pe schelet metalic si la sol, deci cu urcari si coborari succesive in cursul unui schimb de lucru,( urcarea la inaltime se face pe cai destul de periculoase cum este cazul schelelor),

pozitia corpului, in functie de operatie, incomoda , fortata (ghemuit, asezat si aplecat in fata deasupra golului, in picioare pe grinda cu membrele superioare ridicate deasupra capului, foarte obositoare ce mareste riscul de cadere, etc).

CARACTERISTICI

numeroase pozitii obositoare,cu caracter repetitiv sau nu,

effort fizic mare ,

solicitarea statica a unor mari grupe musculare ale membrelor superioare si inferioare si ale trunchiului, pentru a asigura corpului echilibrul adecvat muncii,

solicitarea atentiei, etc.

DIFICULTATI

apar in momentul stabilirii naturii exclusiv profesionale a imbolnavirii sau a masurii in care suprasolicitarea a reprezentat numai un factor contribuitor sau agravant al unei leziuni preexistente.

BOLI ALE SISTEMULUI OSTEO-MUSCULO-ARTICULAR

munca fizica grea sau stereotipa,

miscarile a caror amplitudine depaseste limitele fiziologice, in conditiile de ridicare a unor greutati,

efortul static

factorii secundari

individuali (

insuficienta dezvoltare a corpului la copii si tineri adolescenti sau

aparat locomotor cu forta, elasticitatea, supletea diminuate la varstnici) malformatii congenitale, dobandite (bolile reumatismale)

boli de nutritie (obezitate, rahitism)

boli endocrine (hipertiroidia)

ateroscleroza, anemii, infectii cronice (t.b.c., lues)

intoxicatii cronice , etc

mediu : temperatura ridicata, umiditate crescuta, curenti de aer, variatii climatice bruste, trepidatii, etc.

TENDOSINOVITE, SINOVITE, TENDINITE

extremitatile distale ale degetelor mainii ;: acut, subacut, cronic.

Tendosinovita seroasa

imflamatia acuta;apare la muncitorii neobisnuiti cu profesia.

Tenosinovita stenozanta a policelui (de Quervain

dupa microtraumatisme indelungate si recidivante la muncitorii cu stadiu mai indelungat in productie (montatori).

Tenosinovita de resort (trigger-finger)

stenoza inflamatoare a tecilor flexoare de la nivelul articulatiilor metacarpo-falangiene, supuse timp indelungat unui traumatism profesional de durata; jena in miscarile de extensie si flexie a unuia sau doua degete de la mana, frecvent fiind interesat policele.

Tenosinovita crepitanta

profesiuni legate de manuirea ciocanelor si a uneltelor pneumatice, pilire, tasare, lopatare, sapare, ridicare, stivuire, etc.

traumatisme unice, traumatisme mecanice de durata, in cursul unei munci monotone cu repetarea continua a acelorasi miscari. i.

localizarea de predilectie: tendoanele extensoare ale degetelor de la picioare si maini.

.Forma anchilozanta

presiune constanta, accentuatae a zonei metacarpofalangiene.

.Periartrita scapulohumerala

suprasolicitarea umarului,

locuri de munca neergonomic amenajate, unde angajatul trebuie sa ridice repetat mainile deasupra nivelului umarului pentru ridicarea de greutati, pentru manevrarea unei manivele, etc

leziuni necrobiotice degenerative, deseori cu calcificari ulterioare.

Clinic dureri la apasarea articulatiei, limitarea miscarilor de abductie a bratului.

Contractura Dupuytren

aponevroza palmare sau plantare.

barbatii peste 40 de ani ,degetele IV,V

predispozitia familiala este indiscutabila, munca ar reprezenta dupa unele opinii numai un factor declansator la persoanele care manipuleaza unelte pneumatice etc.

IMBOLNAVIRI ALE INSERTIILOR LIGAMENTARE, MUSCULARE SI TENDINOASE

leziuni inflamatorii, degenerative sau mixte, datorate suprasolicitarii unice sau de durata.

sediul leziunii: epicondilita, stiloidita, achilodinie, coracoidita

Epicondilita humerala

solicitarile mecanice ale jonctiunii dintre tendon si os;

lipsa de antrenament grabeste aparitia bolii;

ucenicii se imbolnavesc mai frecvent fiind obligati sa-si schimbe profesiunea.

la femei boala apare de doua ori mai frecvent decat la barbati.Epicondilita veritabila este aproape intotdeauna profesionala.

Apare la zidari, tamplari, muncitori la transporturi.

.Stiloidita radiala

asemanatoare cu tenosinovita stenozanta

dureri in articulatia mainii, lipsa de putere (" ii cad lucrurile din mana").

. persoanele care efectueaza munci grele: muncitorii din constructii, sortatorii de materiale demolate, etc.

Stiloidita cubitala

femeile care lucreaza in industria constuctiilor, textila.

clinic : dureri in articulatia pumnului.

.Achilodinia

apare in cazul suprasolicitarii tendonului lui Achile.

MANIFESTARI MUSCULARE

mialgii , miozite ,miogeloze ;

localizare:

la nivelul muschilor lombari si ai centurii pelvine (angajatii care presteaza munca fizica grea cu incarcari, descarcari ,transport de greutati mari),

la nivelul musculaturii cefei si a umarului (munci care presupun miscari in ritm rapid)

la grupul extensor al antebratului (diverse munci manuale)

IMBOLNAVIRI ALE ARTICULATIILOR

Boala artrozica

boala degenerativa a cartilajului articular,caracterizata prin degradarea acestuia asociata cu o reactie hipertrofica a osului sub condral si reactii variate ale celorlalte structuri articulare. suprasolicitarea articulatiei

,excesul de effort-stressul mecanic ,timp indelungat

traumatisme unice sau repetate,

pozitii vicioase,

inflamatii, tulburari hormonale sau metabolice.

muncile la care factorul profesional poate fi incriminat sunt: lucrul cu unelte pneumatice, purtare de greutati, etc.

solicitarea articulatiei trebuie sa fie de lunga durata (minim 10 ani ).

SPONDILOZA(artroza coloanei vertebrale)

,zone de maxima mobilitate: articulatiile disco-vertebrale C5,D7-10 si sau articulatiile interapofizare.

punct de plecare discul intervertebral. Prin scaderea elasticitatii acestuia odata cu varsta apar rupturi ale inelului fibros; pe corpul vertebral apar hiperostoze care pot fi agravate sau grabite prin suprasolicitare

.este mai frecventa, mai precoce si mai grava la muncitorii care efectueaza munci grele decat la functionarii de birou

. Spondiloza cervicala :descrisa mai frecvent la zidari, montatori, etc.

.COXARTROZA( artroza soldului

profesiuni expuse:profesiuni ce implica ridicare si transport de greutatti mari

GONARTROZA(artroza genunchiului)

profesiuni expuse:profesiuni ce implica ridicare si transport de greutati mari

LEZIUNI DE MENISC (meningopatii profesionale

datorita pozitiei de lucru in genunchi si a efortului considerabil cu oboseala musculaturii periarticulare care se relaxeaza si nu mai poate proteja articulatia.

meserii expuse: zidari, parchetari, mineri.

BURSITE

activitati care impun sprijinirea sau apasarea pe un plan dur a diverselor structuri anatomice( umar, cot, coapsa, genunchi

ca efect al trepidatiilor.

cauze infectioase

modificarile de tip spondilotic la nivelul coloanei cervicale.

la nivelul centurii scapulare bursa intraacromiana subcutanata este interesata profesional ;afectarea ei apare la: purtatorii de greutati,etc

la nivelul cotului bursita apare la dulgheri, mineri etc.

la nivelul genunchiului - pavatori, parchetari, utilizatorii de unelte vibratoare electrice si pneumatice

FRACTURI

Fracturile de uzura

traumatismului mecanic, de mica intensitate prin vibratii si trepidatii.

la tineri la inceputul exercitarii profesiunii deoarece mai tarziu intervine adaptarea.

functie de localizare pot fi fracturi de mers, situate la nivelul tarsului si metatarsului, fracturi ale antebratului,etc.

Necroza osului semilunar apare la manuitorii de unelte rotopercutante, ciocane pneumatice.

Fracturi de smulgere ( fracturi de oase mici)

frecvente la nivelul platoului tibial, olecran, apofiza calcaneana ,tuberculul deltoidian , humerus.(lopatari,soldati,etc)

" Boala lopatarilor" este o fractura de smulgere care rezulta dupa eforturi de incarcare prin lopatare cu miscari la o inaltime ce atinge sau depaseste umarul.

IMBOLNAVIRI ALE ARTERELOR SI VENELOR

Fenomenul Raynaud ( boala traumatica vasospastica a mainii).

expresie a tulburarilor vasomotorii, produsa in anumite conditii de efort profesional, ca urmare a traumatismului repetat de apucare si strangere cu putere a uneltelor, folosirea ciocanului pneumatic,

Tromboflebita de efort a membrelor superioare

apare dupa eforturi intense ale membrului superior.

Varicele

etiologia strict profesionala este greu de precizat datorita etiologiei multiple care intervine in aparitia lor.(constitutionali, hormonali, infectiosi).Conditie agravanta : ortostatism prelungit.

TULBURARI PRIN SUPRASOLICITAREA PROFESIONALA ASISTEMULUI NERVOS

Sindromul de canal carpian

- neuropatie traumatica sau de compresie a nervului median

- cea mai frecventa neuropatie canaliculara a membrului superior

- profesiuni expuse: dulgheri ,zidari( hiperextensia incheieturii mainii,hipererflexie a mainii asociata cu flexia degetelor

Leziuni ale nervului suprascapular

- apar la muncitorii care poarta greutati pe umar, zidari, etc.

Leziuni ale ramuri terminale ale medianului si cubitalului

-apar la muncitorii care manipuleaza unelte pneumatice.

Leziuni ale nervului peronier izolat sau concomitent cu nervul tibial posterior:

-apar datorita pozitiei vicioase la; asfaltatori, pavatori, parchetari etc.