Notiuni de anatomie si fiziologie a vezicii biliare si a cailor biliare

Notiuni de anatomie si fiziologie a vezicii biliare si a cailor biliare

La nivelul hilului hepatic iese din ficat canalul hepatic care aduna bila din caile biliare intrahepatice. Canalul hepatic se continua prin canalul coledoc, iar la unirea dintre ele se gaseste, ca o derivatie, vezicula biliara, legata prin intermediul canalului cistic.

Vezicula este un organ cu rol de rezervor retractil in forma de para cu o lungime de 7-10cm si o latime de 2-3cm. Capacitatea este de 30-50ml. Vezicula este asezata cu fundul indreptat inainte si depaseste usor marginea anterioara a ficatulu

Canalul cistic are un calibru de 2-3mm si face un unghi ascutit cu canalul coledoc. In parte sa distala, canalul cistic este prevazut cu valvule dispuse elicoidal, care permit intrarea bilei in vezicula, dar ingreuneaza iesirea e Intre rolul veziculei si canalul cistic se afla o formatiune musculara rol de icter numita sfincterul Lutkens.

Canalul coledoc incepe de la locul de unire a canalului cistic cu jonctiunea hepato-coledociana si se varsa in duoden. Inainte de patrunderea sa an duoden, coledocul intra in portiunea inferioara in relatii intime cu pancreasul. In portiunea inferioara, coledocul prezinta o ingrosare a stratului muscular circular, realizand un sfincter propriu coledocian.

Inainte de a se varsa in duoden, canalul coledoc sufera o dilatatie usoara numita ampula Vater. Orificiul comun de varsare al coledocului si al canalului pancreatic este inconjurat de o formatie musculara cu fibre inelare si longitudinale, numit sfincterul Odd

Elaborarea bilei de catre ficat decurge fara intrerupere, trecerea bilei in duoden este retinuta insa de fazele digestie In intervalul dintre mese, sfincterul Oddi este inchis si bila se acumuleaza in vezicula biliara. In colecist, bila este de 10 ori mai concentrata, prin reabsorbtia ape In perioadele interdigestive, musculatura veziculara este relaxata si prezinta doar contractii slabe care nu au ca efect evacuarea e La patrunderea continutului gastric in duoden, sub influenta unor reflexe nervoase si pe cale umorala, sfincterul Oddi se relaxeaza, contractiile colecistului devin puternice si continutul biliar se elimina prin canalul cistic si canalul coledoc in intestin. Cresterea cantitatii de bila secretata de ficat se numeste colereasa, iar substantele care produc coleresa se numesc coleretice.

1.Vezicula biliara (Vesica Fellea)

Pe fata inferioara (viscerala) a ficatului se gaseste un organ in forma de para, care poarta denumirea de vezicula biliara sau colecistul.

Asezarea

Ea este situata in partea anterioara a santului antero-posterior drept, intr-o scobitura a acestuia - foseta biliara.

Vezicula biliara vine in contact cu peretele abdominal la nivelul cartilajului coastei a IX-a din partea dreapta. Vezicula biliara prezinta:

un fund, un corp, un col.

Structura vezicii biliare

Este invelita partial de peritoneul care o mentine in pozitie. Sub peritoneu se afla o tunica musculara, iar in interior o tunica mucoasa, ce captuseste cavitatea vezicule Lipseste submucoasa.

Mucoasa este formata dintr-un epiteliu cilindric, in grosimea caruia se gasesc glande mucoase.

Colul veziculei se continua cu un canal numit canalul cistic.

Mucoasa de la nivelul colului si a canalului cistic formeaza valvulele semilunare Neister. Intre col si canalul cistic se afla sfincterul vezicular.

Canalul cistic se uneste cu canalul hepatic si formeaza un canal mai gros, canalul coledoc, care impreuna cu canalul pancreatic Wirsung, se deschide in duoden prin ampula Vater.

Si la nivelul canalului coledoc se afla un sfincter, sfincterul canalului coledoc, iar ampula Vater prezinta un sfincter comun celor 2 conducte- sfincterul ampular Odd

Vezicula biliara face parte din caile extrahepatice si functioneaza ca un rezervor de depozit si concentrare a bilei in repausul digestiv.

Vascularizatia

Cea a colecistului este legata de vascularizatia ficatulu Vascularizatia arteriala este realizata de artera cistica care se desprinde din artera hepatica la nivelul hilului hepatic.

Venele colecistului conflueaza in vena cistica care se varsa in ramura dreapta a venei porta la nivelul hilului hepatic.

Inervatia

Este facuta de fibre vegetative simpatice si parasimpatice ce provin din plexul hepatic anterior.

Ficatul este asezat in calea sangelui provenit prin vena porta, de la intestin, stomac, pancreas si splina.

Functiile ficatului

Ficatul ia parte la digestia intestinala.

Depoziteaza in el o parte din substantele care depasesc nevoile imediate ale organismulu

Degradeaza si sintetizeaza diferite substante.

Ia parte la mentinerea compozitiei plasme

Mentine echilibrul glucidic.

Transforma grasimile in forme care se oxideaza mai usor.

Sintetizeaza fermentii necesari functiilor proprii sau ale altor organe.

Regleaza metabolismul ape

Controleaza debitul sanguin.

Opreste patrunderea toxinelor in organism.

Are rol in formarea globulelor rosi

Intervine in termoreglare.etc

3. Functia biliara sau biligena consta in formarea bilei si eliminarea ei din ficat. Este o functie secreto-excretorie.

Formarea bilei

Este formata din celule hepatice si Kupffer.

Este alcatuita din: apa, saruri biliare, pigmenti biliari, colesterol, lecitina, mucina, substante minerale.

Apa este in proportie de 95-97%.

Sarurile biliare- in proportie de 1% si reprezinta cel mai important constituent al bile Procentul variaza in functie de alimentatie. Indeplinesc urmatoarele functii:

La nivelul intestinului emulsioneaza grasimile si potenteaza lipaza pancreatica.

formeaza cu grasimile complecsi coleinici solubili in ap, permitand absorbtia grasimilor si a vitaminelor liposolubile A, D, E, K, F.

Stimuleaza peristaltismul intestinal - rol laxativ.

mentine echilibrul florei microbiene a intestinului gros, combatand flora de putrefactie rol antiputrid.

stimuleaza formarea bilei rol coleric.

Pigmentii biliari in proportie de 0,5%- sunt reprezentati de bilirubina, biliverdina.

Colesterolul in proportie de 1-2g este un produs de oxidare ce provine: din sange(din alimente bogate in colesterol), din ficat(sintetizat din acidul acetic si grasimi degradate).

Lecitina in proportie de 0 %.

Mucina produsa de peretii cailor excretoare si de peretii vezical

Substantele minerale care dau bilei o reactie alcalina(ph= 7,3-7,7) sunt reprezentate prin: cloruri, fosfati, carbonati de Na, acizi grasi, acid uric, uree.

Celulele hepatice si celulele Kupffer formeaza bila in mod continuu. Se deosebesc 2 feluri de bila:

Ø     bila hepatica: - trece din ficat in duoden

- are D= 1008-1016.

- PH= 7 -7,3.

Ø     bila veziculara: - se varsa in duoden din vezicula biliara numai in timpul alimentatie

- are D=1012-1040.

- PH= 6 -7,7.

Functia colecistului de concentrare biliara

Concentratia bilei veziculare, masurata prin continutul ei in colesterol, pigmenti si saruri biliare, este de 4-10 ori mai mare decat cea a bilei hepatice. Aceasta activitate de concentrare realizata prin procesul de absorbtie a apei si a electrolitilor, este direct proportionala cu suprafata si starea functionala a mucoasei veziculare, scazuta in cazul veziculelor mici cu o suprafata de mucoasa scazuta ori o mucoasa inflamata si atrofiata sau crescuta in cazul veziculelor mari ori cu mucoasa hipertrofiata.

Absorbtia veziculara incepe imediat ce bila hepatica a ajuns in colecist si se face intr-un ritm rapid. Unii dintre constituentii biliari se absorb, altii nu, in functie de perioada zilei si gradul de activitate individuala.

Faptul ca absorbtia se petrece la nivelul mucoasei poate fi demonstrat atat de diferenta de pH(mai mic decat in centrul lumenului), cat si prin intensitatile diferite ale opacifierii care pot fi observate la un moment dat pe imaginile colecistografice.

Absorbtia apei, a clorurii de sodiu, a bicarbonatului, in conditii normale are loc in vezicula. In schimb, in conditii patologice, acest proces poate fi inversat, constituentii amintiti putand ajunge sa fie secretati de mucoasa sau depozitate in submucoasa ca in cazul calciulu Transportul secundar dinspre mucoasa spre seroasa este un proces activ, iar transportul apei este pasiv si secundar transportului substantelor solvite. Fenomenul de absorbtie activa este atat de intens incat poate avea loc chiar impotriva gradientului osmotic. Astfel se realizeaza concentrarea bilei si recuperarea apei si electrolitilor, necesari organismului, excretati prin bila.

Pigmentii biliari si colesterolul nu se absorb de catre vezicula in conditii fiziologice, decat in cantitati infime. In conditii patologice insa, colecistul absoarbe acesti produsi in cantitati mari, iar colesterolul este probabil excretat.

La nivelul colecistului se produce si absorbtia albuminei ajunsa in bila hepatica.

Capacitatea de concentrare apare modificata atat in cursul afectiunilor proprii ale colecistului, cat si in cursul unor afectiuni de vecinatate sau la distanta ale tubului digestiv.

Functia secretorie si motori a colecistului

Colecistul secreta circa 20ml de lichid in 24 de ore. In conditii normale, aceasta secretie contine cloruri si carbonat In anumite conditii patologice se poate produce o secretie variabila de colesterol si calciu.

Cu ajutorul functiei motorii vezicula biliara isi exercita actiunea de reglator al presiunii din caile biliare extrahepatice si asigura transportul bilei spre duoden in perioada digestiva. Umplerea vezicii biliare are loc in perioada intradigestiva, cand sfincterul Oddi este inchis. Bila hepatica, secreta continuu, se acumuleaza in coledoc, presiunea intracoledociana creste retrograd pana cand ajunge la nivelul necesar fortarii patrunderii bilei prin canalul cistic in vezica. Factorii care conditioneaza umplerea normala a colecistului sunt:

Ø           presiunea secretorie a ficatului;

Ø           volumul de bila secretat;

Ø           permeabilitatea hepato-coledociana;

Ø           presiunea intracoledociana;

Ø           tonusul sfincterului coledocian;

Ø           permeabilitatea canalului cistic si a sifonului vezicular,

Ø           orice obstacol situat la acest nivel calculi, inflamatii,  cuduri, dismorfii- putand impiedica patrunderea bilei hepatice in vezicula;

Ø           tonusul si elasticitatea musculaturii veziculare, depinzand

de integritatea anatomica a peretilor si de reglarea neuro-umorala;

presiunea intraveziculara;

Ø     activitatea de concentratie a mucoasei veziculare;

Se intelege ca orice perturbare survenita in functionalitatea normala a unuia sau a mai multora dintre acesti factori va avea drept consecinta o tulburare a umplerii colecistulu

Contractia veziculara survine in perioada digestiva, in momentul in care alimentele ajung din stomac in duoden. Concomitent se produce o relaxare a sfincterelor care permite evacuarea progresiva a bilei veziculare in duoden. In timpul contractiei, presiunea veziculara creste pana la 250-300mm H2O, suficienta pentru a forta trecerea prin sfinctere, dar care nu ajunge niciodata sa egaleze presiunea secretiei hepatice factor de siguranta impotriva unui reflux spre canalele intrahepatice. In concluzie, se poate spune ca vezica biliara, coledocul si sistemul sfincterian asigura scurgerea discontinua si ritmica a bilei in duoden.

Dintre factorii care influenteaza evacuarea ritmica a vezicii biliare mentionam:

Ø           Tonusul, contractilitatea si elasticitatea peretelui vezicular;

Ø           Permeabilitatea cisticului, coledocului si a ampulei Vater;

Ø           Presiunea intracoledociana;

Ø           Tonusul sfincterului Oddi;

Ø           Tonusul si motilitatea peretelui duodenal;

Ø           Relaxarea sfincterului Oddi;

Ø           Vascozitatea bilei;

Ø           Sexul si varsta inaintata;

Ø           Sarcina;

Ø           Vederea, mirosul, gustul alimentelor pot produce pe cale reflexa cresterea tonusului vezicular;

Ø           Diferite stari psihice emotia, durerea, teama;

Ø           Cresterea presiunii intraabdominale;

Ø           Hiperaciditatea sucului gastric;

Ø           Unele alimente grasimi, carne, peptone, hdrocarbonate, ou;

Mecanismul de reglare

Kinetica si tonusul cailor biliare, relatiile dintre diferitele componente, activitatea sfincteriana, echilibreaza, de regula, presiunea intracaniculara, precum si livrarea prompta a bilei veziculare. Mecanismul de reglare este neuro-umoral, iar rolul principal revine colecistokininei si sistemul nervos vegetativ.

Reglare nervoasa

Impulsurile nervoase sosesc la vezica biliara prin fibre simpatice si parasimpatice. Excitarea vagala produce adesea o crestere a secretiei biliare de 2-4 ori, in timp ce stimularea simpatica executa o actiune inhibatoare asupra fluxului biliar.

Reglarea umorala

O serie de hormoni colecistokinina, hormonii ovarieni, hormonii tiroidieni par a putea interveni in kinetica canalelor biliare extrahepatice, atat direct cat si prin intermediul sistemului nervos central.

In concluzie: reglarea eliminarii bilei in duoden se face pe cale umorala si pe cale reflexa.

Pe cale umorala: excretia este condusa de colecistokinina. Colecistokinina, trecand in sange ajunge in caile biliare extrahepatice si produce evacuarea bilei in duoden.

Pe cale reflexa: eliminarea bilei depinde de natura alimentulu