Nursing

Introducerea in profesie

Ingrijirea bolnavului se pierde in regula timpului, in trecut cand femeile pansau ranile barbatilor intorsi din lupta sau de la vanatoare, mai aproape de 1960 cand incepe istoria profesiuni noastre de ingrijire a bolnavului ( sara, nusa, asistenta medicala ), o data cu infintarea primei scoli Florence Nightin .

Astazi cu toata vechimea pe care o are misiune sa sociala nu este totdeauna clara, pentru uni asistenta ajuta medicul, pentru altii ia practica o profesiune autonoma . Intre aceste doua extreme rolul asistentei medicala este perceput si descris divers, timp indelungat ea nu sa simtit obligata sa se defineasca, insa rolul celor ce ingrijesc bolnavul a continuat si continua sa evolueze .

nursa

Astazi nursa este definita de consiliul international ala nurselor (I.C.M.) si de consiliul international al infirmierelor (C.I.I.) astfel :

a)      este o persoana care :

a parcurs un program complet de formare care a fost probat de consiliul asistentelor medicale (C.A.M.) ;

a trecut cu succes examenul stabilit de consiliul asistentelor medicale (C.A.M.);

indeplineste standardele C.A.M. ;

este autorizata sa participe aceasta profesie asa cum este definita de C.A.M in comportanta cu pregatirea si experienta sa ;

este autorizata in indeplinirea acestor proceduri si functi care sunt impuse de ingrijirea sanatati in orice situatii s-ar afla, dar sa nu faca o procedura pentru care nu este calificata .

Asitenta medicala raspunde de propria lor activitate, de practica lor, supravegheaza ingrijirile auxiliare si pregatirea elevilor, deci asistenta raspunde nu numai pentru ce face, dar si pentru categiriile auxiliare .

b)      nursa este preagatita primtr-un program de studii incluzand :

promovarea sanatatii :

prevenirea imbolnavirilor ;

ingrijirea celui bolnav din punct de vedere psihic, mintal a celor cu eficiente indiferent de varsta si in orice unitate sanitara .

Aceasta definitie a devenit cunoscuta si acceptata de toata lumea si in prezent este utilizata si in Romania pentru descrierea nursului .

Codul pentru asistenta medicala descrie de asemene 4 responsabilitati care definesc directiile importante :

promovarea sanatati ;

prevenirea imbolnavirilor ;

prestabilirea sanatati ;

inlaturarea suferintei .

c)nursa generalista presupune :

o pregatire pluricelulara ( sociala, tehnico, practica ) in unitatile sanitare si pe teren in comunitate ;

insusirea competentelor de baza si nu numai cunostintele ;

sa aiba cunostinte de psihologie ;

sa aiba atitudine potrivita fata de pacient si familia sa ;

sa aiba preocupare de a intelege cea ce simpt ceilalti (capacitate de empatie ) .

Fenomenele urmarite in special de asistenta medicala sunt reactiile :

individuale ;

familiale ;

de grup al problemelor actuale sau potentiale de sanatate .

Ia este o mama ce actioneaza conform nevoilor copilului si trebuie adeseori sa indeplineasca sarcini diferite, de acea asistenta medicala a fost numita " mama profesionista " .

definitia nursei O.M.S organizatia mondiala a sanatati

Definitia prezenta de O.M.S. si I.C. stabileste ca nursingul este o parte integrata a sistemului de ingrijire a sanatati cuprinzand :

promovarea sanatatii ;

prevenirea bolii ;

ingrijirea persoanelor bolnave ( fizic, psihic, mental, handicapat ) toti acestia de toate varstele in toate unitatile sanitare, asezarile comunitare si in toate formele de asistenta sociala .

Definitia Virginiei Henderson - aceasta defineste nursingul astfel : sa ajuti pacientul sau individul fie acesta bolnav sau sanatos, sa-si afle cale spre sanatate sau reparare, sa-si foloseasca fiecare actiune pentru as promova sanatate sau recuperarea cu conditia ca acesta sa aiba taria, vointa sau cunoasterea necesara pentru a o face si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte singur de grija cat mai putin posibil .

Definitia A.N.A. ( north-american- association ) da urmatoarea definitie pentru nursingul comunitar .

Nursingul comunitar nu este numai o sinteza a practicii de nursing ci si a educari in domeniul sanatatii, ci are scopul de a mentine si a stimula sanatatea populatiei .

Ingrijirile au un caracter continuu, ingrijirea este orientata asupra individului, a familiei sau grupului si contribuie astfel la sanatatea intregi populatii a zonei respective ( sau oras ) . Nursa aplica diferite metode pentru a mentine si a stimula sanatatea, coordoneaza activitatea in acest domeniu si stimuleaza continuitatea .

Scopul ei este si acela de a-i apropria de indivizi, familie sau diverse grupuri din aceasta definitie reiese ca interventiile nursei nu se orienteaza doar spre pacienti individuali si mediul .

rolul nursei - prezentand conceptia Virginiei Henderson privind rolul esential al asistentei medicale .

Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau recastije sanatatea sau sa-l asiste in ultimele sale clipe prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar indeplini singur daca ar fi avut forta, vointa sau cunostintele necesare, asistenta medicala trebui sa indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sa fie recuperat cat mai repede posibil .

O.M.S. descrie de asemenea rolul nursei in societate si aceasta fiind important pentru noi, rolul nursei in societate e sa asiste indivizii, familia si grupul, sa optimizeze si sa integreze functiile fizice, psihice, mentale si sociale afectate semnificativ prin schimbari ale stari de sanatate .

Nusingul se ocupa de aspectul psihosomatic si psihosocial ale vietii, deoarece acestia afecteaza sanatate, boala si moartea . Nursingul foloseste cunostintele si tehnici din stintele fizice, sociale, medicale, biologice si umanistul .

Pesonalul de nusing lucreaza ca parteneri alaturi de alte profesiuni si ocupati ce participa la asigurarea sanatati in activitatile inrudite .

Individul si unde este cazul familia sa vor trebui sa fie implicate in toate aspectele pentru mentinerea unei bune sanatati .

fuctiile nursei

Aceste sunt de natura :

independenta ;

dependenta ;

interdependenta.

Funtiile de natura independenta - asistenta asista pacientul din proprie initiativa temporar sau definitiv :

a) ingrijirile de confort atunci cand el nu-si poate indeplini independent anumite functii, ajutorul asistententei este ifunctie de varsta, de natura bolii,de alte dificultati fizice, psihice sau sociale ;

b) asitenta medicala stabileste relatia de incredere cu persoana ingrijita si cu apartinatorii sau apropriatii ;

c) asistenta le transmite informatii, invataminte, asculta pacientul si il sustine;

d) asistenta este alaturi de indivizii si colectivitate in vederea promovari unor conditi mai bune de viata si sanatate .

Functia de natura dependenta - la indicatia medicului asistenta aplica metode de tratament sau de redactare, observati lapacient, modificari provocate de boala sau tratament si le transmite medicului.

Funtia de natura interdependenta - asistenta colaboreaza cu altii profesionisti din domeniul sanitar, social educativ, administrativ si participa la activitati interdisciplinare :

actiuni de depistare a tulburarilor de ordin fizic, psihic sau social ;

actiuni de educatie pentru sanatate de sensibilizare asupra responsabilitati si asupra drepturilor pe care le are populatia in materie de sanatate ;

actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale ;

actiuni privind organizatia si gestionarea centrelor si unitatilor de ingrijire, pentru a respunde nevoilor persoanelor si grupurilor carora li se adreseaza ingrijirile, asistentei medicala utilizeaza in practica profesia cunostintelor teoretice si practice medicale .

Alte functi ale asistentei medicale :

a) functia profesionala - este vorba de rolul cel mai importantal asistentei medicale, acela de a se ocupa de pacient in scopul mentineri echilibrului sau de a face pentru el cea ce el insusi nu poate, aici sunt cuprinse funtiile :

- tehnica ;

- preventiva ;

- de umanizare a tehnici ;

- de psihologie ca si functiile din codul asistentei medicale ;

- promovarea si mentinerea sanatatii ;

- ingrijirea in situatia imbolnavirii si recuperare .

Acestea cere din partea asistentei :

sa acorde direct ingrijiri .

sa educe pacienti .

sa educe alti profesionisti din sistemul sanatati .

sa participe plenar la activitatea eclipsei de asistenta sanitara .

sa dezvolte practica nursingului pe baza gandiri critica si a cercetari .

b) funtia educativa - educarea pentru sanatate .

Aceasta functie presupune alaturi de calitati psihologice si aptitudini pedagogice, caliatea de a sti sa comunice, de a sti sa comunice convingator . Rolul educativ reiese si din reactiile pacient - asistent si din reactiile de munca cu personalul in sub ordine, practicanti, studenti, ingrijitori .

c) functia economica a asistentei de gestionare :

- gestionarea serviciului ;

- organizarea timpului ;

- precizarea prioritatilor de aprovizionare, aceste functi se realizeaza prin colaborarea ei cu comportamentul etic

d) functia de cercetare - aceasta functie impune dezvoltarea unor calitati specifice, dar si aceasta pe fondul unei pregatiri profesionale si normale superioare, asistenta ca participanta in echipa de cercatare alaturi de medic devine o componenta importanta prin activitatea pe care o desfasoara, asistenta are atributi de identificarea a domeniilor de cercetare si mai ales de cercetarea nursingului .

In cazul functiei de natura interdependenta asistenta colaboreaza cu personalul din alte compartimente, cu alti profesionisti permite sa desfasoare si activitati de cercetare .

5. domenii de activitate :

- seviciul desanate :

Ø      stationar ;

Ø      ambulatoriu .

invatamant, cltura ;

educatie ;

social economic ;

administrativ ;

demografic ;

alimentar ;

igienic .

6. locul de munca :

1. in comunitate si ambulatoriu :

- dispensar urban si rural ;

- policlinica ;

- scoli, gradinite, crese, leagane ;

- camine de batrani .

2. in stationar ( sectii : interne, chirurgie, pediatrie, obstetrica-ginecologie ) .

3. inspectoratele de politie sanitara .

Aspectul teoretic al nursingului

Factorul decisiv prin elaborarea unui cadru conceptual privind ingrijirille, au fost orientate catre o noua conceptie si anume :

ingriji centrate nu pe sarcini ci pe persoane ;

ingrjita, considerata in mod global si unitar .

Asistenta trebui sa cunoasca global individul precum si comunitatea in care acesta traieste .

Evolutia ingrijirilor - pana la jumatatea secocolului al xx-lea ingrijirile au fost tributate mai ales conceptiilor religioase .

Florence a cautat sa elibereze ingrijirile de impegnare religioasa .

A insistet pe faptul ca :

- ingrijirile nu pot demonstra doar simpla calitate ( mila ) ;

- aceasta trebui sa cedeze locul unei intelegeri a problemei bazata pe gandire.

Astfel pentru prima oara in istoria ingrijirilor practica acordari ingrijirilor devine obiectul gandiri cu toate ca formare surorilor medicale a inceput . Incepand din anul 1930 progresele medicini si chirurgiei au modificat continutul profesiei .

Medici au delegat o parte din actele lor surorilor pentru a face fata solicitarilor, ingrijitile au fost reorganizate dupa principiul taylorismului, realizarea lor in serie prin aceasta cauza bolnavul care pana atunci era in centrul preocuparilor a trecut pe planul al doilea ( activitate nu mai este concentrata pe pacient ci pe sarcinile care trebuie indeplinite, insa penuria de surori accentueaza aceasta situatie), apoi dezvoltarea rapida a stintelor medicale si a tehnici, au contribuit la trecerea pacientului pe planul 2 punandule aspectul pe accentele medicale si tehnice .

Aspectele ingrijiri sunt :

devalorizate ;

trecute pe plan secundar ;

lasate adesea in sarcinile ajutatoare necalificate .

S-a ajuns abea mai tarziu larevalorizarea relatie intre :

- cel ingrijit ;

- cel ce ingrijeste .

Catre safarsitul anilor 70, curentul revolarizari relatiei dimtre cel ingrijit si cel ce ingrijeste influenteaza surorile belhiene, gratie lucrarilor Virginiei Herdenson care a decis necesitatile fundamentale ale omului ca baza a ingrijirilor celor 14 nevoi fundamentale .

Dar pentru descoperirea acestor necesitato trebuie sa intri in relatie cu persoana ingrijita este stiut ca nu putem sa cunoastem fiecare pacient atat timp cand ingrijirile acordate sunt efectuate in serie, aceste concepti noi adica ingrijiri centrate nu pe sarcini ci pe persoana ingrijita i sa caordat mare importanta, acea ce a facut ca nursele sa-si organizeze munca in alt mod, adica in loc sa se repartizeze sarcini sa se repartize bolnavi .

Activitatea sa fie centrata pe persoane astfel incat asistenta :

sa fie constinta celui lipsit de constinte ;

ochiul pentru cel care si-a pierdut vederea de curand ;

mana pentru cel caruia i-a fost amputata ;

dragoste de viata pentru cel ce incearca sa se sinucida ;

sa posede cunostintele necesare pentru tanara mama .

Reorientarea serviciilor de

sanatate

Organizatia mondiala a sanatati - creata in 1948 este o institutie specializata a natiunilor unie careia ii revine pe plan international responsabilitatea prtincipala in probleme sanitare si de sanatate publica .

Organizatia mondiala a sanatati cuprinde 165 de tari repartizate in 6 birouri regionale ale Europei cuprinde in prezent 50 de state membre printre care si Romania .

Pentru orientarea serviciilor de sanatate sunt importante :

conferinta de la ALMA-ATA din 1978 unde s-a enuntat principiul I.P.S. (ingrijiri primare de sanatate ) .

in 1979 lansarea strategiei mondiale : sanatate pentru toti pana in 2000 .

in 1984 statele membre ale regiuni europeane au adoptat cele 38 de obiecte ale sanatati pentru toti .

conferinta de la Viena din 21-24 iunie 1988 continua sa sensibilizeze nursele din toata Europa asupra modificarilor cerute in practica de ingrijire pentru atingerea celor 38 de obiective religioase . Conferinta de la ALMA-ATA in care au fost enumerate principiul I.P.S. , au considerat prioritare principiului numarul 1 comunitatea .

revolutia adunari mondiale a sanatati din 1992 .

Ingrijirile primare de sanatate

I.P.S.

Def prin I.P.S. intelegem :

- ingrijiri esentiale de sanatate ;

- acesibile tuturor persoanelor si a famililor din comunitate ;

- prin mijloace ce le sunt acceptabile ;

- cu participarea lor plenara ;

- si la un pret de cost abordabil comunitati

I.P.S. se sprijina pe comunitate.

Def . comunitati

Prin comunitate se intelege ansamblu unei populati de pe un teritoriu geografic determinat de care este legat prin interese si valori comune avand o forma de gestiune administrative, iar membri sai au interelati cu grupuri sociale si institute.

Comunitatea este locul de unde pleaca I.P.S. - indivizi, familiilesi grupurile isi asigura singuri responsabilitatea actiunilor de sanatate , pentru realizarea acestei srategii s-a considerat ca este necesara schimbarea vechii conceptii de asistewnta medicala si anume conceptia dinainte de conferinta de ALMA cand :

actiunile de sanatate au fost orientate spre lupta impotriva bolii ;

se acorda o pondere mai mare refaceri sanatatii nu mentinerii si dezvoltari ei ;

ingrijirile eru eliminate la partea medicala, prin acest caz asistenta era un executant al medicului pierzandusi rolul de baza in procesul ingrijiri . Dara ingrijirile persoanei nu presupun numai functiile tehnice ci si cele de nursing ce ne obliga sa gandim .

I.P.S. - sunt denumite si ingrijiri de sanatate comunitara pentru ca solicita participarea comunitati, deci omul in globalitatea sa cu necesitatile sale biofiziologice, psiho sociale, culturare si sociale, poate activa ca un comportament si nu numai ca o receptare de diverse prestatii .

I.PS. favorizeaza ingrijiri complete ingloband:

- promovarea sanatati;

- prevenirea inbolnavirilor;

- ingrijirile curative curente si obisnuite ;

- recuperare ;

- urgentele;

IPS acopera 3 niveluri de inteventi :

ingrijiri de prevenire primara

2. ingrijiri de prevenire secundara

3. ingrijiri de prevenire si tertiala.

Se poate vorbi si de interventi de nivelul 4 in cazul bolilor terminale

Nivelurile de interventii

Ingrijiri de prevenire primara

Prin prevenire primara intelegem mentinerea si promovarea sanatati precum si prevenire imbolnavirilor .

Interventiile asistentei urmareste:

- educatia sanitara ;

- prevenirea specifica .

Ingrijiri de prevenire secundara urmareste:

- interventi curative pentru tratamentul bolilor si prevenirea agravarilor sau a complicatilor;

Rolul am este sa descopere problemele la timp prin vizite acasa in comunitate.

Ingrijiri de prevenire tertiala urmareste recuperarea, rolul am este de a sustine persoana ingrijita pentru a se adapta la diferite dificultati cauzate de problemele de sanatate .

Pentru aigurarea dezvoltari I.P.S. sunt necesare 3 domeni de studio si actiuni :

1. indentificarea a cea ce inseamna I.P.S.;

2. initierea personalului sanitarsi al consumatorilor in I.P.S. ;

3. sa facem cunoscuta valoarea sociala si economica a I.P.S.

identificarea a cea ce inseamna I.P.S - reprezinta necesitatea cunoasteri si studieri unui intreg ansamblu de caracteristici : climatul, resursele de apa, caracteristicile populatiei, nivelul de educatie al populatiei, categori sociale, resurse economice, caracterul urban sau rural, natura munci efectuate de barbat sau femeie, reteaua servicilor de sanatate, incidenta si prevalenta unor boli.

initierea personalului sanitar si al consumatorilor in I.P.S.

a) pregatirea lucrarilor sanitare pentru a intelege I.P.S. indiferent ca acestia lucreaza in mediul extra spitalicesti, spitalicesc sau sunt persoane de instruire.

Este indispensabil ca acestia trebuie sa cunoasca diferite medi de viata pentru colaborarea cu I.P.S.

- mediul familial - domiciliul ;

- mediu de munca - activitatea barbatilor si femeilor ;

- alte medi - culturale, petrecerea timpului liber ;

- mediu scolar - copii .

Pregatirea lucratorilor sociali si sanitari impune pentru a lucra cu populatia si nu pentru populatie:

- sa stie sa asculte ;

- sa fie capabil sa inteleaga propunerile facute de individ, familie;

- sa stie sa utilizeze informatiile ;

- sa stie sa alcatuiasca un plan de ingrijire ;

- sa invete sa munceasca cu alte modele sociale diferit de cel ce ingrijeste si cel ingrijit : conducator si salariat .

Personalul din sistemul sanitar trebuie sa invete sa renunte la complexele de superioritate sau de inferioritate sau intre diferitele categori profesionale, sa invete sa cunoasca valoarea sociala a persoanelor care indeplinesc alte profesi .

Asistenta generalista - activitatea se desfasoara in comunitate trebuie sa mentina contacte regulate cu persoane, familie, grupuri, la domiciliul, la scoala, la instituti, la locurile recreative .

Asistenta trebuie sa abordeze ingrijiri de asa natura incat sa satisfaca nevoile de sanatate ale pacientului, familiei, colectivitati si populatiei .

b) populatia trebuie sa lucreze si sa coopereze cu lucratori sanitari .

sa se faca cunoscuta valoarea sociala si economica a I.P.S

Sa se studieze costul si incidenta economica a I.P.S. tinand cont de:

- duratia timpului de munca ;

- mijloacele si tehnologia necesara ;

- de cheltuieli ;

- de dotarea cu personalul .

Conceptu, sanatate, boala

conceptu despre persoana umana ca pacient .

conceptu despre sanatate, boala .

ingrijri primare de sanatate .

Orice activitate ce se doreste a fi profesionala urmareste sa se sprijine pe baza stintifice, cu toata diversitatea teoriilr si conceptele despre ingrijiri ele toate au o anumita intelegere privind persoana ingrijita, sanatate si ingrijirile nursing-ului .

conceptual despre om - omul este o finta unica avand nevoi biologice , psihologice, sociale si culturale, o finta in continua schimbare si in interactiune cu mediul sau, o finta responsabila, libera si capabila de a se adapta.

Conceptul Virginei Henderson despre individ este o entitate bio-psiho-sociala formand un tot indivizibil, el are necesitati fundamentale comune tuturor cu manifestari specifice pe cere si le satisface singur daca se simpte bine, el tinde spre autonomie si satisfacerea nevoilor sale.

conceptul privind sanatatea

Def O.M.S. sanatatii.

Sanatatea este o stare de bine fizic, psihic, social si nu consta in absenta boli sau a infirmitati . Se mai pot defini si astefel : sanatatra este o stare in care necesitatile sunt satisfacute in mod autonom, nu se limiteaza la absenta boli .

Sanatatea este o stare de echilibru bio-psiho-socio cultural si spiritual, stare de autonomie si independenta, este o stare dinamica ce da posibilitatea unui organism de a ramane in echilibru cu mediu intern sau extern .

Sanatatea reprezinta ansamblu fortelor biofizice, fizice, afective, psihice si sociale mobilizate pentru a infrunta, a compensa boala si a o dapasi .

conceptul despre boala

Este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal de alarma tradus prin suferinta fizica, psihica o dificultate sau inadaptare la o operatie noua, provizori sau definitiva, boala este un impediment putand merge pana la respingerea sociala a omului si din snturajul sau.

Competenta asistentei medicale

Participarea unor ingrijiri de calitate presupune multe cunostinte si elemente de competenta :

cunoasterea unui model conceptual de ingrijire ( nursing ).

cunostinte acumulate .

cunoasterea demersului stintific.

cunoasterea unui model conceptual de ingrijirii

Def : Un model conceptual este un ansamblu de concepte, o imagine mentala care favorizeaza reprezentarea realitati .

Pentru a stabili cadrul conceptual al unei profesi este necesar mai intai sa se precizeze urmatoarele elemente :

scopul profesiei .

telul activitati sale.

rolul sau

4. dificultatile intalnite la pacientii de care se ocupa, sursele de deficultate puse in evidenta de asistenta legate de :

- lipsa de forta fizica ;

- vointa ;

- lipsa de cunostinte.

5. natura interventilor acordate pacientilor ( de inlocuire, suplimare, ajutare, intarirea si sporirea fortei ) .

6. consecintele acestei actiuni .

cunostinte acumulate

Stintifice - cunostinte stintifice acumulate pe parcursul formari asstentei o ajuta la intelegerea fintei umane si dimensiunilor sale fizice, intelectuale si afective ele furnizeaza si explicati asupra mediului fizic si social .

Tehnice - cuprind notiuni de abilitati tehnice ce se refera la procedeele metodice si stiintifice care servesc la promovarea sanatatii si si combaterea bolilor .

Relationale - se refera la capacitatea asistentei de a stabili relati cu pacientii, de a crea un climat propice unor relati calde de umanitate, de asemenea sa stie sa colaboreze cu anturajul pacientului, de a lucra intr-o echipa multidisciplinara si de a lucra in comunitate .

Etice - sunt legate de ansamblu de norme si principi referitoare la valorile normale ale persoanelor si profesiei si care regleaza buna conduita a asistentei .

Legislative - referitoare mai ales la reglementarile si directivele incluse in legi in vederea protejari asistentei si a pacientului .

3. cunoasterea demersului stintific

Demersul stintific este un instrument de investigatie, de analiza, de interpretare, de planificare si de evaluare a ingrijirilor . Cunoasterea demersului stintific aplicat in ingrijirea individualizata a pacientilor ii va permite asistentei sa ajunga la continuitatea si la planificarea unor ingrijiri de calitate.

Conceptul Virginei Henderson - precizarea conceptelor cheie ale acestui model.

- individul bolnav sau sanatos este vazut ca un tot complet prezentand 14 nevoi fundamentale pe care trebuie sa le satisfaca ;

- scopul ingrijirilor este de a pastra sau de a restabili independenta individului in satisfacerea acestor nevoi ;

- rolul asistentei este sublinirea a cea ce el nu poate sa faca singur.

Un model conceptual pentru o profesie reprezinta o imagine mentala a profesiei, o conceptie a ceea ce ar putea sau ar trebui sa fie.

Componenta esentiala a unui model conceptual

1. postulatele .

2. valori .

3. elemente :

a) scopul profesiei ;

b) telul : activitati profesionale ;

c) rolul activitati ( beneficiarul) ;

d) dificultatile intalnite la pacient ;

e) interventile acordate ;

f) cunostintele acumulate .

1. postulatele - sunt procesul teoretic si stintific ale modului conceptua, ele sunt recunoscute si acceptate .

postulatele pe care se bazeaza modelul Virginiei Henderson sunt :

orice finta umana tinde spre independenta si o doreste ;

individul formeza un tot caracterizat prin nevoi fundamentale ;

cand una dintre nevoi ramane nesatisfacuta individul nu este complet intreg si interdependent .

2. valorile sau credinta - modelul Virginiei Henderson este sustinut de 3 valori :

- asistenta poseda functi care sunt propi ;

- cand asistenta preia din rolul medicului, ea cedeaza o parte din functiile sale unui personal necalificat ;

- socitatea asteapta un serviciu din partea asistente pe care nu poate sa-l primeasca de la nici un alt personal.

3. elemente - cele 6 elemente care dau sens vieti profesionale sunt :

a) scopul profesie - este de a ajuta pacientul sa-si conserve sau sa-si restabileasca independenta sa in asa fel sa isi poata satisfaca nevoile prin el insasi :

de a favoriza vindecarea :

de a asista muribundul spre un sfarsit demn.

b)obiectivul activitati profesionale - este beneficiarul adica persoana sau grupul de persoane spre care este indreptata activitate, in atingerea obiectivului se tine cont de faptul ca individul, bolnav sau sanatos formeaza un tot comune fintelor umane, dar si de faptul ca manifestarea nevoilor este diferita de la un individ la altul.

c) rolul profesiei - desemneaza rolul social pe care il are membri profesiei, rolul asistentei este de sublinire a dependentei ( a cea ce nu poate sa faca singur) de a incerca sa inlocuiasca necesitatea in asa fel ca persoana sa-si satisfaca cerintele mai usor si fara handicap .

d) sursa de dificultate - dificultatile intalnite la pacient care fac ca persoana sa nu poata raspunda la una dintre nevoile sale, sunt cauzate de o lipsa : lipsa de cunoastere, de forta, de vointa . Aceste dificultati tin de competenta asistentei si este important de stiut de care lipsa este data sursa de deficultate, dar dificultatile intalnite de pacient nu sunt toate legate de profesiunea noastra .

e) interventiile acordate persoanei - asistenta nu trebuie sa piarda din vedere omul in globalitatea sa . Interventia sa va fi orientate asupra lipsei si consta in a creste independenta persoanei.

f) consecintele - sunt rezultatul obtinut :

- ameliorarea dependentei sau castigarea interdependentei ;

- atingerea scopului .

Nevoile fundamentale - sunt nevoi comune tuturor fiintelor umane care trebuie satisfacute pentru atingerea unui nivel optic de bunastare, cadrul conceptual al Virginiei Henderson porneste de la existenta unei necesitati fiziologice si aspirati ale fiintei umane numite nevoi fundamentale.

Nevoile fundamentale si dimensiunile bio-psiho-sociale

culturale si spirituale

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definirea celor 14 nevoi fundamentale cu coponentele bio-psiho-sociale, culturale si spirituale ale individului .

Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson asistenta trebuie sa stie ca o nevoie fundamentala este o necesitate vitala, esentiala a fiintei umane pentru as asigura starea de bine in apararea fizica .

Cele 14 nevoi fundamentale sunt

1.a respira si a avea o buna circulatie .

2. a se alimenta si hidrata .

3. a elimina .

4. a se misca, a pastra o buna postura .

5. a dormi, a se odihni .

6. a se dezbraca a se imbraca .

7. asi mentine temperatura corpului in limita normala .

8. a fi curat, as proteja tegumentele .

9. a evita pericolele .

10. a comunica .

11. a actiona dupa credintele si valorile sale .

12. a se realiza .

13. a se recreia .

14. a invata .

Fiecare dintre aceste nevoi comporta diferite demensiuni ale omului :

o dimensiune biologica ;

o dimensiune psihica ;

o dimensiune sociologica ;

o dimensiune culturala spirituala .

Cele 14 nevoi imbraca forme foarte variate dupa individ, starea sa de sanatate, maturitatea sa, obiceiuri personale si culturale .

Fiecare nevoie prezinta componente bio-fizico, psiho-socio-culturale.

Cele 14 nevoi fundamentale formeaza un tot, separanduleeste ca si cand ai separa fizicul de psihic cea ce este inutil .

Dupa conceptul Virginiei Henderson scopul ideala al profesiuni de asistenta este independenta persoanei in satisfacerea lelor 14 nevoi fundamentale, satisfacerea sau nesatisfacerea unei nevoi are consecinte asupra satisfaceri sau nesatisfaceri celorlalte nevoi .

O alta problema care nu este specificata este sexualitatea, se considera ca faptu de a comunica inglobeaza sexualitatea, acesta fiind un mijloc de combatere a solutiei fiintei si de comunitate la nivelul corpului sau .

Dimensiunile pot modifica manifestari de satisfactie a fiecareia dintre nevoi ex: pentru nevoia de a se alimenta reamintim ca factorii dimensiunii :psihologice, socio-culturala, spirituale sau religioase .

Dimensiunea psihologica - factori psihologici ca : frica, anxietatea, emotia, repulsia pentru anumite alimente.

Dimensiunea socio-culturala : climatul familiar in timpul mesei, obiceiuri alimentare legate de familie sau cultura, importanta acordata alimentelor.

Dimensiunea spirituala sau religioase : restrictia alimentara impusa pentru anumite religi.

Procesul de ingrijire ( nursing )

Def. : Este metoda organizata si sistematica care permite acordarea de ingrijiri individualizate.

Demersul de ingrijire este centrat pe reactiile pe reactiile particulare ale fiecarui individ sau grup de indivizii la o modificare reala sau potentiala de sanatate, demersul mai poate fi definit ca un proces intelectual compus din diverse etape logoce ordonate, avand ca scop obtinerea unei bune stari a pacientului .

Splicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson in procesul de ingrijire, usureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural spiritual si gasirea surselor de dificultate care impiedica satisfacerea nevoilor .

Etapele procesului de nursing

Conceptul de ingrijire comporta 5 etape:

culegerea de date ;

analiza si interpretarea lor ( probleme si diagnostic de ingrijire ) ;

planificarea ingrijirilor ( obiective ) ;

realizarea interventiilor ( aplicarea lor ) ;

evaluare .

1. culegerea de date - permite sa se faca o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul in globalitatea sa, se pot spune ca ele ne informeaza asupra a cea ce este pacientul, asupra suferintei, asupra obiceiurilor sale de viata, asupra stari de satisfactie a nevoilor fundamentale.

2. analiza prin interpretarea stari - ne permite sa punem in lumina probleme specifice de dependenta si sursa de deficultate care le-a generat, adica elaborarea diagnosticului de ingrijire.

3. planificarea ingrijirilor ne permite :

a) determinarea scopurilor care trebuiesc urmarite mai precis determinarea obiectivelor de atins (rezultatul asteptat) ;

b) stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor .

4. executarea si aplicarea interventiilor - utilizarea planului de interventi elaborate ( precizarea concreta a interventiilor) .

5. evaluarea - consta in analiza rezultatului obtinut, ( daca interventiile au fost adegvate, daca sa obtinut rezultatele dorit sau nu ) daca au aparut noi date in evolutia stari pacientului si eventual daca este necesara reajustarea interventiilor .

culegerea de date sau aprecierea - este prima etapa a procesului in ingrijire, culegerea de date este faza initiala, debutul proceselor de ingrijire de la care incep derularea acestui demers .

Culegerea datelor este procesul continu in sensul ca pe tot parcursul munci sale asistenta nu inceteaza de a observa, de a intreba si de a nota datele privind pe fiecare pacient .

Incepand de la sosirea pacientului in spital sau din momentul contractului initial a personalului de ingrijit intr-un centru de sanatate si pe tot parcursul ingijirilor, culegerea de date permite asistentei sa-si stabileasca actiunile de ingrijire.

Tipuri de informati culese

Informatile culese sunt :

- date obiective - observate de asistenta pe pacient ;

- date subiective - sunt cele expuse de pacient ;

- date continand informati trecute ;

- date continand informati actuale ;

- datelegate de viata pacientului, de obiceiurile sale, de anturajul sau sau de mediul inconjurator .

Ingrijirea pacientului incepe de la informatiile primite, scopul investigatiilor este de a rezolva problemele pacientului pe care acesta nu si le poate rezolva singur .

Indentificarea problemelor de ingrijire a pacientului se bazeaza pe :

- cunoasterea pacientului ;

- cunoasterea dieficentelor pacientului ;

- cunoastrea asteptarilor acestuia in cea ce priveste ingrijirile, sanatatea si spitalizarea sa, cunoasterea propriilor resurse pentru a face fata nevoilor de sanatate .

Toate informatile culese pot fi grupate in 2 mari categori :

date relativ stabilite .

datele variabile .

1. date relativ stabilite cuprind :

- informati generale : nume, varsta, sex, stare civila;

- caracteristici individuale: ras, limba, religie, cultura si ocupatie ;

- gusturi personale si obiceiuri alimentatie si ritmul de viata ;

- evenimente biografice legate de sanatate : boli anterioare, sarcini, interventi chilurgicale, accidente ;

- elemente fizice si reactionale : grup sanguin, deficiente senzoriale, proteze ale alergiei ;

- reteaua de sustinerea a pacientului : familie, prieteni .

2. date variabile - sunt date in continua evolutie, schimbare si care cer o consta reevaluare din partea asistentei .

Date variabile legate de starea fizica : temperatura, tensiunea arteriala, functia respiratorie, apetitul sau anorexia, eliminarea, somnul, miscarea, reacti alergice, inflamati, infectii, oboseala, intensitatea dureri, reacti la tratament .

Date variabile legate de contitiile psiho-sociale : anxietate, stres, confort, inconfort, stare depresiva, stare inconstienta, stare de autonomie, capacitatea de comunicare .

Surse de informatie : pentru culegerea datelor, asistenta trebuie sa recurga la diferite surse de de informati astfel

- sursa directa primara : pacientul ;

- sursa secundara sau indirecte :

Ø      familia si anturajul pacientului ;

Ø      membrul echipei de sanatate ;

Ø      dosarul medical actual sau interior ;

Ø      schema de referinta ( consultarea unor date , cazuri specifice, hediomoaliza.

Mijloacele principale cele mai eficace de a obtine informatile dorite sunt :

a) observarea pacientului ;

b) interviul pacientului ;

c) consultarea surselor secundare enumerate mai sus .

a) observarea - ramane elementul primordial de baza pe care il foloseste asistenta pe parcursul activitati .

Obsevarea presupune o capacitate intelectuala deosebita de a sesiza prin intermediul simturilor detalile lumi exterioare.

Observarea este un proces mintal activ care se bazeaza pe subiectivitatea celui ce observa.

Observarea este filtrata prin mecanismele noastre senzoriale de perceptie si emotivitate.

Perceptia este un proces selectiv care ne duce la a vedea cea ce am invatat, sa vedem si la cea ce este de vazut.

Implicarea simpturilor - in cursul munci sale pentru pacient asistenta se foloseste de organele de simt : vedere ,auz, atingere , miros.

Vederea - ne aduce o multime de informati privind caracteristicile fizice ale unei personae( fizionomie, caracteristici, comportment), ea ne informeaza de asemenea asupra unor semen si simptome care traduc o nevoie insatisfacuta :

fata trista sau denotand suferinta ;

agitatie sau descurajarea ;

erupti de piele : ictere .

Auzul - prin simtul auzului ne parvin cuvintele :

intonatia voci ;

gemete, vaicareli, plangeri ;

zgomote emise de pacient .

Atingerea - joaca un rol important la examenul fizic sau la palparea anumitelor parti ale corpului permitand cunoaterea detaliilo (induratie, grosime unei mese, caldura membrelor ).

Mirosul permite :

- decelarea unui miros relevant pentru gradului de curatenie a pacientului ;

- procese patologice : infectia unei plagi care degaja un miros neplacut ;

- halena - mirosul gurii.

Utilizarea observatiei - pentru a fi eficace observatia trebuie sa fie facuta cu multa atenti, asistenta trebuie sa-si dezvolte spiritul de observatie trebuind pe cat posibil sa faca observati de propriile preocupari si sa se concentreze asupra pacientului si asupra atot cel inconloara . Grila cu cele 14 nevo ale pacientului din punct de vedere bio-psiho-social, cultural, permite observatia pacientului adica a avea o viziune holistica a pacientului, presupune de asemenea de dificultatea carea sunt cauzate dependentei pacientului .

Elemente de evitat  - asistenta trebui sa se fereasca de :

- subiectivism ;

- judeata preconceputa ;

- rutina si syuperficialitatea ;

- lipsa de cunoastere si continuitate .

b) interviul - este o forma speciala de intereactiune verbala care se desfasoara in intimitate intre asistenta si persoana care recurge la ingrijiri de sanatate, interviul este un instrument de personalizare a ingrijirilor deci de cunoastere a personalitatilor.

Conditiile pentru interviu - trebuie sa se tina cont de anumiti factori importanti : 

- legerea momentului oportun pentru pacient ;

- respectarea :

Ø      orei de mesei ;

Ø      momentului de repaus ;

Ø      perioadelor cand pacientul se simpte foarte suferind .

- asistenta sa-si organizeze munca sa incat sa prevada un timp suficent de lung pentru a permite pacientului sa se exprime in ritmul sau ;

- asistenta trebuie sa creeze toate conditile tinand cont de :

Ø      intimitatea pacientului ; 

Ø      confortul pacientului .

- interviul se bazeaza pe abilitatea asistentei de a stabili o comunicare eficace si clara ;

- deasemene interviul presupune capacitatea asistentei de a manifesta un comportament care sa reflecte :

Ø      atitudinea de aceptare ;

Ø      capacitatea de ascultare ;

Ø      atitudinea de respect ;

Ø      capacitatea de empatie.

- asistenta demostreaza acest comportament prin :

Ø      mentinerea unui contact visual prin expresia mimica a fetei sa fie senina si surazatoare ;

Ø      printr-o pozitie comoda si limbaj care dovedesc pacientului dorinta sa de al asculta si de a-si usura urmarile interviului.

Abilitatile asistentei de a facilita interviul

a) abilitatea de a pune intrebari adecvate, intrebarile pot fi inchise sau deschise, cele inchise aduc un raspuns limitat prin da sau nu, cele deschise permit pacientului sa se exprime ;

b) abilitatea de a confirma perceptile sale in legaturi cu pacientu eliminand subiectivismul al observatiei sale ;

c) abilitatea de a readuce pacientu la raspunsurile neesare ;

bilitatea de a face o sinteza ;

d) abilitatea de a face o sinteza ;

e) abilitatea sau capacitatea de a aplica o ascultare activa ;

- prin repetarea ultimei parti din fraza pacientului ;

- prin extragerea si formularea continutului emotiv din enuntul pacientului demonstrandui prin raspunsuri ca il intelegem .

Asistenta trebuie sa stie cum sa puna intrebari suplimentare sau sa treaca sub tacere unele chestiuni care pun pacientul in situati neplecute .

Pentru obtinerea prin interviu a unor informatii care sa foloseasca la intocmirea planului de ingrijire individualizate este recomandabil :

- sa se culeaga in prealabil informati in legatura cu pacientul ( din dosar sau de la colege ) ;

- sa se lase timp suficent pacientului pentru a raspunde ;

- sa se explice pacientului ca informatiile sunt necesare pentru planificarea unor ingrijiri, potrivit dorintelor sale, respectarea obiceiurilor sale astfel incat spitalizarea sa fie mai suportabila ;

- sa se puna intrebarea incat sa nu se sugereze raspunsul ;

- sa se foloseasca un sistem de inscriere o informatie ;

- sa se faca o concluzie a interviului si sa se aprecieze daca pacientu considera folositor acest interviu ;

- sa se multumeaca pacientului pentru colaborare .

2. analiza si interpretarea etapelor, a doua etapa a sprocesului de ingrijire

Pentru ca datele culese se poata orienta asistenta spre investigatii individualizate este important ca ele sa fie analizate si interpretate . Identificarea nevoilor particularea se face pe cat posibil cu participarea pacientului, datele culese pentru cele 14 nevoi vor indica 1 sau mai multe nevoi particulare, analiza si interpretarea datelor in cazul conceptual al Virginiei Henderson prtesupun un examen al datelor si clasificarea lor

Analiza datelor se face prin

- examinarea datelor ;

- clasificarea datelor date de independenta adica acelea care permit satisfacerea autonoma a nevoilor ;

- date de dependenta ;

- stabilirea problemelor de ingrijire ;

- ecunoasterea legaturilor si a prioritatilor.

Interpretarea datelor - inseamna a da un sens, a explica originea sau cauza problemei de dependenta, adica a defini sursele de dificultate;

Analiza si interpretarea datelor va conduce asistenta la stabilirea diagnosticului de igrijire.

Complexitatea analizei si intrerpretarea - analiza si interpretarea datelor in nursing este o sarcina complexa.

Dificultatea provine din :

- numarul mare de date culese ( relativ la cele 14 nevoi ) ;

- varietatea surselor de informati ( pacient, familie, dosar, echipa de ingrijire ) ;

- caracterul schimbator al unui mare numar de date ;

- subiectivitatea persoanei care culege datele ;

Rolul asistentei este sa determine prin datele culese ce nevoie este nesatisfacuta, sa determine unde se afla sursa de deficultate .

Diversele cunostinte ale asistentei in nursing si in stiintele conexe ( anatomie, fiziologie, psihologie, sociologie ) ii vor fi sprijin in procesul de analiza si interpretare a datelor

Diagnosticul de ingrijire - pornind de la informatile culese si de la departajarea manifstarilor de dependenta, asistenta poate sa defineasca problemele pacientului si sa puna un diagnostic de ingrijire .

Diagnosticul de ingrijire serveste ca baza pentru a alege investigatiile de ingrijire, vizand atingerea rezultatelor pentru care asistenta este responabila.

Componentele de diagnostic de ingrijire

Diagnosticul de ingrijire este format din 2-3 parti principale :

1. problema de dependenta a persoanei .

2. cauza problemei de dependenta .

3. semne si simptome .

1. prima partea diagnosticulu consta in enuntul problemei, problema care exprima o dificultate traita de persoana.Un comportament nefavorabil sanatati sau satisfaceri nevoilor sale.

Problemele de dependenta se definesc in urma analizei si interpretari datelor ( in urma manifestari de dependenta).Dupa culegrea datelor asistenta poate sa traga o concluzie explicand clar situatia si definand problemele. Ex :

alterarea stari de constinta ;

atingerea integritati fizice ;

alterarea eliminari intestinale (constipatia ) . 

2.a doua parte a diagnosticului este constituita din enuntul cauzei , adica a sursei de eficultate. Cauza poate fi legata de factori de ordin fizic, psihologic social si spiritual .

Diagnosticul de ingrijire este alcatuit din 3 parti utilizeaza formula P.E.S.

1. P - probleme de sanatate .

2. E - etiologie (cauze ) .

3. S - semne si simpotome .

P. E. S.

Exista 3 tipuri de diagnostic de ingrijire :

diagnostic actual - cand manifestarile de dependenta sunt prezente si observate .

2. diagnostic potential - o problema poate surveni daca nu se intervine .

diagnostivul posibil - este acela care descrie o problema a careia prezente nu este sigura .

Sinteza celor 3 tipuri de diagnostic de ingrijire :

- diagnostic actual - problema este prezenta, semnele si simptomele sunt valide si cauza indentificata ;

- diagnostic potential - problema are mari sanse sa survina sub prezenta factorilor de risc ;

- diagnostic posibil - problema poatr fi prezenta dar sunt indici care lasa sa se intrevada, colectarea de date va trebui sa infirme sau confirme .

Problema conexa (de colaborare) - trebuie sa tinem cont in acesal timp de functiile de colaborare ale asistentei, pot sa constituie diagnosticul de ingrijire cu rol propriu ( independent) .

Toate problemele indentificate de asistenta se pot defini in 2 tipuri de probleme utilizand 2 termeni si anume :

- diagnosticul de ingrijire (probleme cu rol propiu de ingrijire) ;

- probleme conexe ( cu rol de colabore sau cu rol independent de ingrijire) .

Problemele conexe pe care le indentifica asistenta sunt probleme reale sau potentiale da sanatate (complicati).

Problema conexa este definita astfel - problema reala sau potentiala de sanatate corespund unui raspuns fizico patologic al organismului ( traumatisme, boli) pe care asistentele au intrega responsabilitate sa le recunoasca sa le semnaleze si sa le trateze in colaborare cu medicul .

Se impune ca a.m. sa indentifice si problemele de ingrijire care tin cont de functile de colaborare (diagnostic de ingrijire coperativ).

Criteri care permit stabilirea unor priorotati intre problemele de dependenta, pentru a stabili o ordine a prioritatilor intre diagnosticele de ingrijire trebuie sa avem in vedere mai intai in a masura nevoia nesatisfacuta ameninta hemeostazia ( propietatea organismului de a-si mentine in limitele echlibrului functionari, diferiti parametri : fizici, chimici, pacientul sau securitatea sa sis gradul de dependenta .

Asistenta trebuie sa se ocume mai intai :

1. de o nevoie a carei nesatisfacere pune in pericol starea de homeostazie a pacientului .

2. de o nevoie a carei nesatisfacere antreneaza o foarte mare cheltuiala de energie .

3. de o insatisfactie care poate sa compromita serios securitatea pacientului .

4. de o nevoie a carei nesatisfacere determina un grad important de dependenta .

5. de o nesatisfacere la nivelul unei nevoi care repercurteaza asupra mai multor nevoi .

6. de o nevoie a carei nesatisfacere deranjeaza confortul pacientului .

7. de o nevoie a carei nesatisfacere se repercurteaza asupra demnitati pacientului .

8. de o nevoie care este importanta in ochi pacientului .

3. planificarea ingrijirilor, a treia etapa de ingrijire

Dupa formularea diagnosticului de ingrijire asistenta elaboreaza un plan de actiune care sa influenteze pozitiv starea fizica si mentala a persoanei si sa reduca problemele de dependenta.

Def . Planificarea ingrijirilor inseamna stabilirea unui plan de interventi, prevederea etapelor, a mijloacelor de desfasurare ca si a precautiilor care trebuiesc luate.

Planul de interventi tine cont si de prescritile medicale si cuprinde 2 componente :

a) obiectivele de ingrijire ;

b) interventiile .

Planul de interventi permite asistentei sa judece urgentele si importanta problemelor de dependenta putand astfel sa decida prioritatile pe care trebuie sa le respecte in cursul unei zile de munca.

Planul de ingrijire se intocmeste tinand cont de toate sursele de informati si de participarea tuturor colaboratorilor din echipa de ingrijire in vederea clasificari problemelor pe care le are pacientul si pentru o orientare comuna a activitatilor ce urmeaza a fi inteprinse .

Un astfel de plan care usureaza urmarirea ingrijirilor ce trebuie acordate de toti membri echipei din toate turele de lucru constituie un instrument de comunicare, de unificare, continuitate a ingrijirilor, deoarece planul de ingrijire este stabilit pornind de la nivoile si capacitatile pacientului, aceasta are dreptul sa participe la deciziile privind interventiile, are dreptul sa-si spuna opinia asupra ingrijirilor pe care le doreste .

Asistenta trebuie sa informeze persoana despre actiunile pe care le inteprinde si sa solicite acordul. Planificarea presupune stabilirea prioritatilor de ingrijire dupa care se stabilesc obiectivele.

Treptelor nevoilor dupa Mashlov furnizeaza o metoda da a stabili prioritatile :

Prioritate 1 

Nevoi fiziologice :

- respiratia ;

- circulatia ;

- nutritia ;

- hidratarea ;

- eliminare ;

- temperetura ;

- confort fizic .

Prioritate 2

Nevoi de securitate :

pericolele din mediul inconjurator ;

frica .

Prioritatea 3,4,5.

Nevoia de a simti dragostea si de a nu fi izolat.

a) obiectivele de ingrijire ( prima componenta a planului de ingrijire )

Un obiectiv de ingrijire poate fi definit astfel :

- descrierea unui comportament pe care il asteptam de la pacient.

- un rezultat pe care dorim sa-l obtinem in urma interventilor.

Obiectivul de ingrijire vizeaza atitudinea comportamentului sau actiunea pacientului insusi sau a familiei, a grupului.

Caracteristicile unui obiectuv de ingrijire

Obiectivul de ingrijire trebuie astfel formulat in cat sa reiasa clar si precis care sunt rezultatele pe care pacientul (familia si grupul, clectivul ) asistenta spera sa le obtina precum si care sunt actiunile si interventile pe care asistenta si pacientul le pot inteprinde pentru a atinge scopul fixat.

Pentru acestea asistenta trebuie sa formuleze obiectivele pornind de la sistemul S.P.I.R.O. numit mijloc mnemotehnic pentru colaborarea obiectivelor de ingrijire.

S - specificitate ; 

P - performanta 

I - implicare

R - realism

O - observabil

deci obiectivul trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici :

- specificitate - adica sa apartina unui singur pacient ;

- performanta - actiuni, atitudini, comportamentul asteptate de la persoana pornind de la un verb activ ;

- implicarea - nivelul de angajarea a persoanei, adica pacientul sa actioneze ori singur ori cu asistenta

- realism - obiectivul trebuie sa tina cont mereu de capacitatile fizice, intelectuale si afective ale persoanei, pentru a putea fi aplicabil, el trebuie sa fie realist si aceasta atat din punct de vedere al capacitati persoanei cat si din puncte de vedere a abilitatea si disponabilitatea asistentei pentru al ajuta sa atinga obiectivele ;

- obsevabil - comportamentul actiunilor si atitudinile sa poata fi obiectiv observabile, masurabile si evaluate cu precizie .

Obiectivele astfel formulate trebuie sa raspunda la urmatoarele 5 intrebari :

1. cine face actiunea ?

2. ce face pacientul ? ce se poate face pentru pacient ?;

3. cum se face actiunea ?

4. cand ?

5. in ce masura ?

b) interventia a 2 componenta a planificari ingrijirilor - alegerea interventiei, permite asistenta sa determine modul de actiune pentru a corecta problema de dependenta a pacientului .

Actiunile asistentei ( de suplinire sau de completarea a ceea ce face pacientu ) au ca scop conservarea sau atingerea unui drag optic de independenta a pacientului, asistenta carea intocmeste planul de ingrijire trebuie sa se gandeasca la interventi care raspund cu adevarat nevoilor specifice pacientului .

Interventile trebuie sa fie :

- inovatoare ;

- personalizate ;

- observabile ;

- masurabile .

Pentru ca interventile sa fie evaluabile trebuie :

- sa se indice la ce ora si in ce moment al zilei ;

- la ce interval ;

- sau ce contine, pe ce durata trebuie sa se desfasoare actiunea asistentei sau sa se supravegheze continu semnele si simptomele .

4. executarea ( aplicarea ingrijirilor ) a patra etapa a procesului de ingrijire

Aplicarea ingrijirilor constituie momentul realizari constiente si voluntare a interventiilor planificate pentru a obtine rezultatul asteptat .

In aplicarea in practica a interventiilor sunt antrenati :

pacientul ;

echipa de ingrijire ;

familia .

Implicarea acestora are ca scop de a reduce sau implica cauza problemei :

Pacientul - executa actiunile planificate pentru el in functie de resursele propi .

Asistenta - supravegheaza aceste actiuni, incurajeaza si informeaza, isi manifesta empatia, ajuta si efectueaza toate ingrijirile necesarea pacientului .

Echipa de ingrijire - asigura completarea si eficacitatea actiuni pofesionale .

Familia - in anumite circumstante sunt alaturi de actiunile de ingrijire.

Executarea ingrijirilor si relatia asistenta - pacient - in opinia Virginiei Henderson ingrijirile trebuie sa fie de suplinire in satisfacerea nevoilor fundamentale .

Ingrijirile trebuie sa favorizeze drumu spre independenta, spre castigarea autonomiei pacientului, asistenta trebuie sa fie capabila de disponibilitate, de vointa de a ajuta si de o descgodere fata de alti care continua un climat esential in satiafacerea activitati . Aceste relati trebui sa urmareasca stabilirea unei comunicati  : functionala, pedagogica si terapeutica.

- functionala - usurarea schimbarilor cotidiene ;

- pedagogica - invatarea si transmiterea informatilor ncesare preveniri, reabilitati atat fizic cat si psihic a pacientului.

- terapeutica - stabilirea unor relati intre asistenta si pacient, de acceptare reciproca, de atitudine de respect si caldura si de a intelege empatia fata de pacient .

In cursul ingrijirilor ( igiena, tratament ) asistenta comunica cu pacientul, il aculta, raspunde la inrebarile sale, imparte cu el povara boli si comunica acestuia si ntelegerea empatica . Cu pacientul se realizeaza o relatie de incredere, respect reciproc cea ce confera ingrijirilor un caracter uman, este o conditie a calitati ingrijiri .

In munca sa pacientul asistenta trebuie sa comunice cu el in multiple circumstante:

-atunci cand aceasta ajunge la spital;

-atunci cand se face interviul pentru culegerea datelor;

-atunci cand se executa ingrijirile zilnice, moment in care asistenta trebuie sa-i explice totul pacientului astfel ca el sa fie informat despre tratamente, despre examenul si interventiile pe care va trebui sa le suporte.

Aceasta comunicarea verbala si nonverbala trebuie sa fie o comunicare terapeutica, o relatie de ajutor pentru pacient.

Situati sau reacti in timpul ingrijirilor si care

trebuie sa fie in atentia asistentei

Anxietate - este un sentiment de inconfort si de tensiune pe care il resimpte persoana, poata sa apara sub forma acuta in prezenta unei dureri, a frici, a nelinisti.

Ea poate sa produca usoare modificari ale pulsului, respiratiei ,tensiuni arteriale, a cresteri marcanta a acestor semnelor vitale.

Stresul - este una dintre problemele cele mai raspandite in timpul noastru, el se manifesta atat din punct de vederea fizic cat si psihologic

Sresul psihologic - provine dintr-un dezechilibru intre exigentele la care individul trebuie sa faca fata si capacitatea sa de a corespunde . Stesul poate antrena numeroase probleme de sanatate, atat pe plan psihologic ( anxietate, frica de esec si depresie ) cat si pe plan fizic prin intensificarea anumitor nevoi psihologice ca foamea, setea, frig .

Asistenta medicala poate sa ajute persoana printr-un suport psihologis si prin rolul sau de suplinire in satisfacerea nevoilor sanitare ale persoanei la care se acorda ingrijiri .

Frica - anxietatea se asociaza adesea cu frica, este un sentiment pe care il resimte persoana fata de un pericol fizic sau psihic, nu trebuie sa minalizam importanta acestui sentiment fata de un tratament, interventi sau fata de moarte .

Atunci cand asistenta stie sa descopere frica la persoana ingrijita este important ca ea sa-i demonstreze intelegere, vointa sa de a-l asculta si de a-l asigura.

Durerea - este o senzatie neplacuta intre unu sau mai multe puncte ale organismului . Ea este insotita de reacti psihologice ( anxietate, furie, frica), de preocupari sociale ( neliniste, ingrijiri pentru viitor, pentru familie ) .

Exista 2 categori mari de durere :

durere acuta ;

durere cronica .

Rolul asistentei medicale in aceasta dificultate este de ai administra medicamentele, in ai acorda ingrijiri care sa ii potoleasca starea de rau fizic, dar comunicarea terapeutica cu acesti pacienti care sufera are o importanta unica .

Singuratatea - boala, infirmitate si batranetea nu sunt intodeauna atractive, persoanele in varsta, bolnavi cronici si persoane din unitatile psihiatrice traiesc frecvent experienta singuratati, izolari .

Singuratatea este starea individului care se gaseste singur cu el insusi, singuratatea fregventa si prelungita a persoanei bolnave duce adesea la deteriorarea mentala si afectiva .

Rolul asistentei pentru a ajuta persoana singura este de a stabili o relatie de ajutor, de incredere, acceptare, de respect si intelegere, in afara de situatiile intalnite mai sus, asistenta intalneste la pacient in timpul executari ingrijirilor sale multe alte dificultati de care trebui sa tina cont astfel mai normal .

Instrainarea - este vorba de pacienti aflati in serviciile de sanatate care percep ca nu exista loc care nu se tine seama de opiniile lor, de nelinistea lor, de capacitatea lor de decizie, de dreptul lor la informatie, de preferintele lor si chiar de personalitatea lor, au caracteristici propri .

Stresul de neputinta - este situatia in care pacientul se vede condamnat si constatnta cu amaraciune, inutilitatea ingrijirilor si isi da seama ca nimeni nu poate sa faca mai mult pentru el .

Modificarea schemei corporale - o schema progresiva ex : slabirea, obezitatea inbatranirea poate sa produca perturbari importante . Socul cel mai important este provocat de o boala , aceste deficultati il fac pe pacient sa aive frustrari, devalorizare, pierderea increderi in sine.

Pierderea - unei finte dragi, a unui rol, a unui statut special, a unui avantaj creaza dificultati de ordin material , profesional, emotiv.

Doliu - dupa decesul unei fiinte dragi este o pierdere cu repercursiuni importante.

Pentru executarea unor ingrijiri potrivite fiecare pacient, aistenta trebui sa stie sa aplice mao multe metode de actiune care sa usureze suferintele persoanei bolnave si sa-i asigure un plus de confort si o stare de bine .

Invatarea pacientului este un act de ingrijire esential si necesar, aceasata invatarea poate fi specifica ( a invata pacientu sa-si faca singur ingectie ) sau poate sa contina alte alte sfaturi practice . Inainte de a incepe invatarea trebui intai sa educam pacientul si dorinta de a invata .

evaluarea ingrijirilor a 5 si ultima parte a demersului de ingrijire

Evaluarea consta in a aduce o apreciere asupra programului pacientului in raport cu interventile asistentei, evaluarea este o conditie absoluta a calitati ingrijirilor, daca interventiile planificate nu si-au atins scopul loe atunci trebuie sa stim de ce nu avem rezultatul spontan si trebuie sa stim cum corectam situatia .

Cand se face evaluarea

Evaluarea trebuie sa se face cu regularitate la diverse intervale . Un obiectiv indica in general in ce ritm trebuie sa se faca evaluarea.

Ce se evalueaza

Exista mai multe metode de a determina cea ce trebui evaluat . Evaluam 2 aspecte :

rezultatul obtinut sau schimbarea observata adica reactia pacientului la ingrijiri .

satisfacerea pacientului insusi .

rezultatul obtinut - cand asistenta formuleaza obiectivele ingrijirilor, ea exprima ce rezultat ce prevede sa se obtina in urma ingrijirilor acordate, pentru a realize obiectivele asistentei isi va planifica toate interventile in vederea obtineri acestui rezultat : a merge sa vada pacientul cand va fi mai odihnit, il va asculta, il va stimula sa se exprime, va manifesta empatia si va incepe sa abordeze cu pacientul problemele legate de perceperea imagini de sine.

Cand rezultatul este satisfacator pacientul vorbeste despre sentimentele sale, dar pot aparea alte probleme, alte dimensiuni care vor fi subiectul unei noi obiective cu valorile necesare, deci evaluarea rezultatelor este intr-un fel o culegere de date atingand anumite aspecte ale problemei de sanatate a persoanei, deci evaluarea se face pe tot parcursul zilei .

Cand se observa ca semnele nu sau diminuat ( ca obiectivul pentru persoana nu a fost atins ), ca actiunile de ingrijire nu au avut impactul dorit procesul de ingrijire se reia de la prima etapa ( reformularea diagnosticului, a obiectivelor ).

Evaluarea permite reajustarea obiectivelor si modificarea interventilor.

satisfacerea pacientului - este important de a cunoaste aprecierea pacientului sar trebuie sa avem si rezerve pentru ca pacientul nu stie intotdeauna cea ce indica o buna ingrijire, este posibil ca lui sa-i displaca unele ingrijiri desi beneficiaza de o buna ingrijire, avaluarea nu va fi complecta fara o evaluarea intregului proces urmat .

Se impune o avaluarea a procesului urmat cand se produc numeroase schimbari in starea pacientului pentru ca este necesara interventia unor date noi .

Cum se face evaluarea

Evaluarea se face pornind de la un punct de referenta care de fapt este obiectivul de ingrijire, persoana care face evaluarea unui obiectiv dat va trebui sa inregistreze obsevatia, sa implice data si sa-l semneze .

Procesul de ingrijire este un proces ciclic si in permanent reinoit, un plan de ingrijire tine cont de prescriptiile medicale cat si de prescriptiile asistentei care trebui sa verifice prescriptia medicala inainte de a-si planifica interventiile autonomo .

Clasificarea nevoilor umane dupa teoria Maslow

Maslow psiholog si umanist american afirma ca exista 5 categori de nevoi umane erarhizate in ordinea prioritatilor .

1. nevoi fiziologice .

2. nevoi de siguranta .

3. nevoi de apartinenta .

4. nevoi de recunoastere sociala .

5. nevoi de realizare .

Dupa aceasta teorie trebuie sa fie satisfacuta intai nevoile de baza ( toate sau cea mai mare parte ) fiziologice si de securitate pentru ca persoana sa poata tinde spre satisfacerea nevoilor de ordin superior : apartenenta, stima, realizarea si depasirea .

Nevoia si homeostazia- satisfacerea in ansamblu a nevoilor unei persoane permite conservarea in stare de echilibru a diverselor sale procese fiziologice si psihologice.

Nevoia - este o stare care cere un aport, o usurare, lipsa unui lucru de necesitate, de dorinta si de utilitati .

Def . : hemeostaziei - este o stare de echilibru si autoreglare care se instaleaza intre diverse procese fiziologice ale persoanei, acest concept se extinde si la procesele psiho-sociale astfel se vorbeste de hemeostazi fiziologice si hemeostazia psiho-sociala a individului .

Evaluarea spre o nevoie superioara nu se poate realiza pe deplin dacat atunci cand nevoia interioara este satisfacuta .

Interdependenta si dependenta in satisfacerea

nevoilor fundamentale

Independenta la adult se realizeaza prin atingerea unui nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor ( un bun echilibru fiziologic si psihologic ) prin actiuni pe care le indeplineste individul insussi pentru ajutorul unei alte persoane .

Independenta este deci satisfacerea uneia sau mai multe nevoi prin actiuni propri indeplinite de persoana insasi, pentru copii indepebdenti se cosidera si atunci cand nevoile sunt indeplinite cu ajutorul altora in functie de crestere si dezvoltarea copilului .

Dependenta - reprezinta incapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de a indeplini singur fara ajutorul unei alte persoane actiuni care sa -i permita un nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor astfel incat sa fie independent.

Origine probabila a acestei independente este o lipsa de forta ( cand nu vrea ) lipsa de cunoastere ( cand pacientul nu stie cum sa actioneze pentru satisfacerea nevoilor fundamentale ), asistenta stie ca propria sa competenta nu este suficienta in fostul domociliul al sanatati .

Ex : in cazul unui pacient nesatisfacut prin lipsa de bani, de locuinta, de caldura, interventia este limitata deoarece asistenta recunoaste competenta altor profesionisti cu care lucreaza independent .

Dependenta apare din momentul in care persoana trebuie sa recurga la alta persoana pentru a utiliza un aparat, dispozitiv de sustinere sau proteza.

Manifestari de dependenta

Atunci cand o nevoie fundamentala este nesatisfacuta, din cauza unei surse de deficultate apare una sau mai multe manifestari de dependenta, aceste sunt semne observabile ale unei incapacitati a persoanei de a raspunde prin el insusi la aceasta nevoie .

Dependenta unei persoane trebuie sa fie considerata sau apreciata nu numai in raport cu intensitatea sa dar si in raport cu durata sa, astfel dependenta poate fi totala sau moderata , temporara sau permanenta .

Tipuri de dependenta si nivelul de interventi

Dependenta poate sa intereseze aspectul : biologic, psihologic, social, cultural si spiritual al fintei umane . Pacientul poate sa prezinte 4 forme de dependenta :

1. potentiala .

2. actuala .

3. descrescand .

4. remanenta . 

Potentiala - daca problema de dependenta este posibil sa apara din cauza anumitelor predispoziti, atunci vorbim de stare de dependenta potentiala, in acest caz trebuie planificata o interventie .

Actuala - in acest timp daca problema este prezenta, dependenta este actuala, in acest caz actiunile vor fi corective .

Descrescanda - cand dependenta pacientului se reduce este in descrestere, rolul asistentei in acest caz este de a sustine acest progres si de a ajuta pacientul sa-si regaseasca gradul optim de autonomie .

Permanenta - daca in ciuda ingrijirilor din partea asistentei problema nu poate fi corectata dependenta este atunci permanenta sau cronica .

Rolul asistentei. in acest caz este suplinirea a cea ce el nu poate face independent si de a-l ajuta sa se adapteze in aceste limite .

Sursele de dificultate se definesc ca fiind cauza dependentei, orice obstacol major care impiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale constituie o sursa de dificultate .

Sursele de deficultate pot fi cauzate de :

factori de ordin fizic .

factori de ordin psihologic .

factori de ordin social .

factori de ordin spiritual .

factori legati de insuficente cunostinte .

Factori de ordin fizic - sursele de deficultate de ordin fizic cuprind toate obstacolele fizice de natura intriseca sau extrinseca ce influenteaza negativ satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale .

- sursele de dificultate intriseci - provin de la individ insusi, poate fi vorba de o problema articulara, metabolica, paralizie sau de o infectie ;

- surse de dificultate extrinseci - cuprinde agenti exteriori care in contact cu organismu uman inpiedica functionarea normala, ex : sonda nazala, gastrica sau vezicala care cauzeaza iritati cu pansament complexiv a imobilizari .

Factori de ordin psihologici - sursele de dificultate de ordin psihic cuprind sentimente si emoti, stari sufletesti si intelectuale care pot influenta satisfacerea anumitor nevoi fundamentale :

- tulburari de gandire ;

- amsietate ;

- stres ;

- situati de criza .

Manifestarile de dependenta la aceste nevoi pot afecta toate nevoile .

Factori de ordin social  - sursele de dificultate de ordin social cuprind problemele generate persoanei in raport cu anturajul sau cu parteneru de viata, cu familiasa, cu prieteni, colegi de munca pe scurt problemele legate de incadrarea in comunitate .

Aceste surse pot fi prezentate pe planuri relationare, culturale si economice, se pot prezenta sub forma de modificare a rlului sau social, dificultatile de comunicarea si probleme de adaptare la o cultura, asistenta nu poate intotdeauna sa infinteze direct problemele generale de aceste surse de dificultate dar ia trebuie sa stie sa le recunoasca si sa ajute pacientul, asitenta trebuie sa decileze nivelul igienei locuintelor, solubtitate, aerul ambiant.

Sursele de dificultate de ordin social pot sa afecteze calitatea vieti si pot fi surse de sres, de depresie, de manultritie

Factori de ordin spiritual - este vorba de aspiratiiile spirituale, revolta persoanei asupra sensului vieti, intrebari religioase, filozofice, limite in practicarea religiei care il dau persoanei insatisfacere .

Aceste surse de dificultate de dificultate de ordin spiritual au repercursiuni mai ales asupra persoanei invarsta sau la muribund .

Factori legati de lipsa de cunoastere

Asistenta poate ajuta pacientul in castigarea unor cunostinte care ii sunt necesare pentru al ajuta in satisfacerea nevoi .

Astfel sunt necesare informati despre :

- cunoasterea de sine ;

- cunostinte despre sanatate si boala ;

- cunosterea celorlante persoane ;

- cunoasterea mediului social .

Unde si cum poate interveni asistenta

Interventia asistentei poate fi asupra sursei de deficultate direct sau asupra manifestarilor de dependenta, uneori asupra sursei de dificultate cand interventia asistentei poate fi la cele 2 nevoi .

Ex : un pacient cu escara datorita imobilizarii asistenta medicala se poate ocupa de dificultate prin schimbarea pozitiei pacientului.

Nasing, concept, definitie si rol

Conceptul de asistata medicala a fost impus de dezvoltarea rapida a stiimtelor in general si a celor medicale in special, dezvoltarea care implica introducerea tehnici moderne in munca de ingrijire a bolnavului .

Asistenta nu inlocuieste sora medicala ci reprezinta un cadru mediu de cunostinte tehnico generale si de specialitate care preia o serie de sarcini ale medicului contribuind la ingrijirea activa a bolnavului .

Asistenta medicala care lucreaza pe linia asistentei medicale ale adultului reprezinta profilul de baza a cadrelor de asistenta, in vederea acestui sport ia are atributi medicale si sanitare igienice cat si sarcini organizatorice educative si gospodaresti .

Locul de munca este spitalul, policlinica sau terenul in cadrul dispensarului sanitar, asistenta este pregatita pentru ingrijirea bolnavului cunoscand toate complicatiile si accidentele posibile ale boli de baza si a tratamentului aplicat .

Posedand cunostintele necesare de patologie si terapie ia va interveni in limita sarcinilor sale, in toate cazurile de urgenta pentru a nu pierde nici un moment pana la sosirea medicului, asistenta cunoaste tehnicile curente ale examinarilor complementare necesare stabiliri diagnosticului, ia executa recoltarile biologice si patologice, pregateste bolnavul pentru examinarile paraclinice .

Asitenta efectueza formele de internare si iesire a bolnavului din spital, tine la curent evidentele administrative si medicale ale bolnavului facand notari in foaia de temperatura si observatie .

Pe baza indicatiilor prescrise de medic in foaia de observatie pregateste condica de medicamente, asistenta formuleaza regimul dietetic si asigura controlul si distribuirea lui cu ajutorul personalului subaltern, administreaza medicamentele si supravegheaza efectul lor semnaland orice miscare care sar ivi in starea bolnavului .

Atributiile asistentei medicale pot fi exercitate si la policlinica precum si pe teren, la domicilul bolnavului sau in stationarea dispensarelor, in dispensare asistenta are rol in depistarea cauzelor de boala precum si actiunile de profilaxiede educatie sanitara urmarind in acest fel starea de sanatate a populatiei din teritoriu .

Notiuni de etica :

Caracterul moral al asistentei

Ingrijirea bolavului este o munca de mare raspundere care necesita cunostinte profesionale temeice si calitati morale deosebite, bolnavul cand se interneaza in spital sau se supune unui tratament ambulatoriu isi incredinteaza sanatate sau chiar viata in mainile acelor care il ingrijesc, orice om care se ocupa de ingrijirea bolnavului trebuie sa lucreze constincios .

constionzitate - de gradul de constionzitate depinde vietii de oameni, de acea ia trebuie sa fie un om cu calitati deosebite, ingrijirea bolnavului reprezinta o mare raspundere fata de piata si sanatatea bolnavului fata de colectivitate dar in special de constiinta noastra prefesionala .

Constionzitate este urmare fireasca a unei pregatiri profesionale, numai acela care cunoaste consecintele munci sale poate fi intradevar constincios, de acea dupa terminarea serviciului trebuie reverificata activitatea intergi zile de munca pentru a nu scapa nimic din tratamentul bolnavului deoarece duce la remuscari ulterioare .

Asistenta poate indeplini in unele conditi sarcinile profesionale numai daca are suficiente cunostinte de specialitate , motiv pentru care in trebuie sa aiba in primul rand o buna pregatire profesionala .

2. pregatirea prefesionala - priveste atat acumularea cunostintelor teoretice cat si insusirea tehnici moderne aplicate la patul bolnavului. Precedeele de investigati si de tratament pe care le aplica executate cu o tehnica necorespunzatoare sau in conditi neadecvate prevoaca dureri, devin periculoase sau chiar fatale.

Asistenta trebuie sa cunoasca tot deauna baza stintifica si teoretica a tehnici aplicate, cunostintele profesionale ale asistentei trebuie sa corespunda profilului sanitar in care lucreaza .

Deprinderile practice si priceperea profesionala sa fie bine insusita pentru ca manopera ceruta sa fie executata corect, rapida, frumos si elegant in afara de cunoasterea tehnici ingrijiri bolnavului, metodele de investigatie, pregatirea bolnavului pentru examinarile complementare, tehnica pentru tratamentului modern.

Asistenta trebuia sa cunoasca evolutia boli, coplicatiile posibile in cursul evolutiei precum si masurile de urgenta care trebuie luate pana la venirea medicului, este necesar sa cunoasca simptomele si epidemiile boli infecto contagioase precum si modul de prevenire a infectiilor intra spitalicesti sau infecti nosocomiale.

Baza pregatiri teoretice si practice se castiga in scoala dar inaintea cunoasterilor se face sistematic, zi de zi, ora de ora in caz contrac vor lipsi anumite verigi din lantul cunostintelor cea ce va impiedica progresul ulterior .

Dezvoltarea cunostintelor profesionale nu trebui sa se opreasca nici un moment, procesul stintelor medicale se face in ritm rapid in zilele noastre cea ce necesita in permanenta aplicare de metode noi cu care cadrele medii trebuie sa fie la curent, pregatirea temeica si permanenta impiedica rutina, una din cele mai mari din cadrul progresului.procesului, asistenta medicala poate fi facuta numai cu devotament.

3. devotamentul - hotareste atitudine omului fata de munca, el se verifica atunci cand este pus la incercari, o unitate sanitara aglomerata, bolnavi in stare grava, aparitia de epidemi, accidente sau calamitati de alta natura, toate aceste ne obliga sa prelungim orele noastre de serviciu .

Uneori suntem pusi in situatia de a renunta la odihna sau distracti daca interesul bolnavului o are, renuntarea la placerea personala in interesul bolnavului este o dovada inalta de devotament .

4. punctualitatea - este o insusire de capetenie a cadrelor sanitare, asistenta trebui sa respecte exact timpul si spatiul prevazut petru efectuarea unei lucrari, administrarea intarziata de medicamente, nerespectarea dozelor prescrise, neschimbarea pansamentelor, nerespectarea regimului prescris bolnavului dauneaza si pot avea efecte neplacute, intarzierile de la serviciul, lasarea munci tale pentru alt schimb turbera relatia cu colegi de munca .

5. pastrarea secretului profesional - este o alta calitate fundamentala a cadrelor sanitare, tot ce asistenta afla despre bolnav sau boala lui de la medici , din analizele de laborator, din foaia de observatie, confidentele facute de bolnav sau familia lui, datele culese cu ocazia vizitelor la domiciliu, referitor la mediul de viata, de locuinta, a celor vizitati si luati in supraveghere constituie secretul profesional .

Secretele profesionale nu se discuta cu nimeni, la servici, in familie sau in cercul de prieteni, secretul profesional poate fi divulgat numai in fata instantelor judecatorestila cerere, o indiscretie consideranta fara importanta poate avea urmari grave, cei care divulga secretul bolnavului isi pierde prestigiul si pot fi sanctionati de lege.

6. dragoste fata de profesiune si munca - nu trebui sa se limiteze la spirutul umanitar de iubire a bolnavului si de ajutorare a lor . Cadrul, mediul sanitar trebui sa fie preocupat de problemele de santate publica si sa manifeste acest lucru prin activitatea depusa pentru profilaxia bolilor si combaterea suferintelor .

7. atitudinea justa fata de bolnav - hotareste calitatea si valoarea munci asistentei, ia trebuie sa fie totdeauna atenta, binevoitoare si amabila fata de bolnav independent de grijile ei proprii, la patul bolnavului ia trebuie sa se dedice numai sarcinilo ei de ingrijire si sa uite de problemele ei, atitudinea fata de bolnav trebui sa fie corespunzatoare gravitati si temperamentul bolnavului si lipsa de exagerari .

Asistenta trebuie sa-si pastreze totdeauna calmul si blandetea si sa aproprie cu bunatate si intelegere fata de suferinta, fara sa dea dovada de slabiciune sau ezitare in munca, sa le imprime dorintele si si optimismul bolnavilor in starea grava.

Bolnavul in stare grava are in permanenta banuiala ca i se ascunde ceva asupra bolilui, de acea trebuie evitate discutiile sau comunicarile soptite medicului in fata bolnavului acestia trebui fixate in afara salonului .

8. demersul fata de bolnav - atitudinea asistenteifata de pacienti de sex opus trebuie sa fie principala si sa refuze glumele neserioase sau alte manifestari nepotrivite, nu trebuie sa se distreze cu colegele in timpul serviciului si mai ales in fata bolnavului, ia nu trebuie sa porte discuti cu bolnavii deoarece ei au sistemul nervos mai excitabil, sunt rupti din mediul lor obisnuit iar sensibilitatea lor este mai accentuata si de acea este scuzabila .

9. respectarea bunurilor bolnavilor ( haine, alimente, carti, reviste si altele ) este una din conditiile cele mai importante pentru pastrarea demnitati cadrelor sanitare .

10. atitudinea fata de familia bolnavului - castigarea increderi familiei este tot atat de importanta ca si bolnavul, increderea bolnavului in asistenta nu se castiga prin vorbe frumoase sau un aspect placut, dar fara indoiala si altele .

Numai cunostinta profesionala munca sustinuta si dezvoltata si in alte spirite de responsabilitate sunt calitatile ce pot castiga increderea bolnavului, pentru bolanv cea mai impoetanta problema este boala lui chiar daca uneori nu este grava .

Medicamentul simptomatic dat cu intarziere sau amiterea indepliniri unei sarcini, nesiguranta sau greseala in tratament constituie in ochii bolnavului o negligenta .

Atitudinea infumuratoare, indiferenta de nepasare si sub aprecierea bolo este totdeauna rasplatita prin dispretul bolnavului . Aceste atitudini trebuie sa fie straine asistentei medicale, ele trebuie sa lucreze cu devotament, nici un sacrificiu depus in interesul bolnavului nu poate fi destul de mare ca orice minut bine folosit poate salva viata unui om .

Modul de viata al asistentei medicale

Ingrijirea bolnavului este o munca grea care cere forturi fizice si un acord intelectual apreciabil, serviciul in picioare de 8 ore, ajutorul dat bolnavului, garzile de noapte alternate cu serviciul de zi, mediul infectios in care lucreaza o mare parte a cadrelor sanitare, fac ca ingrijirea bolnavului sa ceara o munca incordata din partea personalului medico sanitar .

Asistenta cand se hotareste sa se dedice acestei profesiuni usi asuma un angajament a carui indepliniri necesita incordarea fizica si intelectuala, petrecand majoritatea timpului de munca printre bolnavi, asistenta trebuie sa-si organizeze in asa fel modul de viata incat sa-l suporte cu usurinta eforturile cerute de munca profesionala .

Asistenta trebuie sa acorde o ingrijire deosebita igienei sale personale, exteriorul ei trebuie sa fie corect acasa, pe strada sau in locuri publice, o grija deosebita trebui sa acorde mainilor care reprezinta 1 dintre cele mai valoroase instrumente ale oricarui cadru sanitar,piele dar in special piele mainilor poate contine un numar considerabil de lucrari .

Neregularitatile, zgarieturile, fisuri mai ales daca sunt inflamate sunt foarte bogate in microbi ata la suprafata pili cat si in straturile profunde.

Asistenta trebuie sa-si ingrijesca mainile in mod deosebit, in primul rand sa le fereasca de traumatisme, lucrarile casnice de gospodarie sa le execute cu manusi de cauciuc ferindusi mainile de traumatisme, in timpul serviciului sa-si pazeasca mainile de contactul cu materiale infectate .

In mediul infectios se vor folosi manusi de cauciuc, prin spalare repetata si indelungata straturile superficiale ale epidermului se deslipesc de cele profunde, pielea se irita si se degradeaza, se formeaza spati in grasimea pieli care creaza conditi prielnice pentru inmultirea microbilor .

Dezinfectarea mainilor se face prin metode chimice dupa spalarea prealabila, apoi se tratea piele cu substante protectoare si se aplica manusi de ata .

Unghiile trebuie taiate cu grija, cu marginile lipsite de colturi, cu foarfeca proprie din cand in cand sterilizata prin fierbere pentru a nu provoca panariti .

Igiena cavitati bucale - dantura trebuie sa fie in stare perfecta, cari dentare, pectorul care emana din gura neingrijita, este foarte benefic pentru bolnavi.

Controalele periodice ale sanatati, activitatea sanitara o expune la infecti pe care este bine sa le descopere cat mai devreme dar si lucrand cu bolnavi care este mai receptivi fata de infecti, ia poate reprezenta o sursa de inbolnavire in plus pentru ei .

Radioscopia pulmonara, examenul de sange, examinari bacteriologic din cavitate nazala si faringele sunt observati obligatori pentru descoperire unor infecti nazocomiale sau intra spitalicesti .

Regimul de viata al asistentei trebuie sa fie echilibrat, orele de somn trebuie respectate in special cand lucreaza in ture de noapte pentru a nu fi obosita in timpul serviciului, timpul liber trebuie impartit just intre ridicare calificari profesionale si odihna activa .

Este bine sa se orienteze spre ramurile ramurile sportive in aer liber care antreneaza intregul organism pentru a asigura despriderea psihica .

Perfectionarea profesionala face parte integrata din viata oricarui cadru sanitar de specialitate, trebuie sa-si formeze o biblioteca personala personala din cartile noi aparute in specialitatea ei si din specialitatile inrudite care s-ai fie de ajutor in munca.

In viata particulara sa nu uite de sarcinile profesionale nici dupa orele de serviciu sau de concediu, un bolnav in stare de inconstienta pestrada accidentati sau cei din anturaj sau trebuie sa conteze pe ajutorul ei calificat in orce imprejurare .

Stilul de munca si comportamentul asistentei la locul de munca

Asistenta trebuie sa-si cunoasca sarcinile cei revin in cursul activitati sale cu bolnavul ia trebuie sa supravegheze comportamentul acestuia, modificarile ce survin in starea lui aparitia de noi semne de boala sau disparitia acestora cat si efectul medicamentelor asupra bolnavului .

Munca asistentei trebui sa fie planificata si organizata pentru a asigura un randament mai mare, o economie de forta, de timp si materiale, orice munca a asistentei trebui sa fie repartizata pe etape obligatori :

a)      pregatirea materialelor necesare ;

b)      pregatirea bolnavului ;

c)efectuarea munci propriu-zise ;

d)      strangerea, curatirea si punerea la loc a instrumentarului si materialele utilizate .

Un cadru sanitar nu-si poate permite sa uite ceva, de acea toate sarcinile vor fi notate in caietul de insemnari pe baza caruia isi alcatuieste planul de munca .

Inainte de terminarea serviciului si parasirea spitalului asistenta isi verifica sarcinile pe care le-a avut controland caietul ce inseamna pentru a nu omite nici un amanunt, va trece incodata prin saloane ei, lundu-si ramas bun de la bolnavi ar putea sa-si reaminteasca anumite amanunte care trebuie sa predea schimbului .

Stilul de munca si comportamentul asistentei sunt determinate in mare masura si de lupta pentru evitarea infectiilor intraspitalicesti din acest motiv asistenta va folosi mainile curate si le va dezinfecta cat mai des mai ales daca sa atins de materiale septice sau bolnav infectios .

In caz de epidemie asistenta va intra in saloane numai cu masca, pe de o parte pentru a se feri de contaminare, pe de alta parte de nu contamina bolnavi putand fi si ia purtatoare de germeni .

Daca e bolnava nu va mai intra in saloane, asistenta este in pericol sa se infecteze in sectiile de boli infecto contagioase, dermato, chirurgie septica sau pulmonara, aceasta reprezinta riscul imbolnavirilor in cadrul activ profesional ( hepatita,a tuberculoza, stafilococie .

Asistenta isi asuma acest risc profesional in momentul cand se dedica profesiuni alese, insa volumul si intensitatea riscului pot fi diminuate printr-o serie de masuri de protectie menita sa opreasca transmiterea infectiei de la bolnav la persoana sanitara, asistenta va purta in mod obligatoriu la serviciu echipamentul de protectie si va pastra in mod riguros toate regulile de igiena personala la locul de munca .

La parasirea spitalului va trece prin filtru personalului, nu va manca in timpul serviciului si va renunta la fumat la locul de munca pentru a nu duce mainile infectate la gura, nu va da mana cu bolnavi si va cauta sa nu duca mana la fata bolnavului si va incerca sa se expuna cat mai putin.

Prin alimentatie corecta, bogata in vitamine, un regim de viata ordonat si calirea sistematica, prin sport se poate ridica rezistenta organismului fata de infecti, este bine ca asistenta sa se imunizeze activ prin vaccinari impotriva bolilor mai frecvente pe care le ingrijeste sau sa i se aplice metoda imunizari pasive prin imunoglobulimie specifice umane .

In acest caz de imbolnavire asistenta nu se va mai duce la serviciu mai ales in domeniul infectioas, ia avand puterea de aparare a organismului scazut, se poate infecta mult mai usor decat in stare de perfecta sanatate .

Imbracamintea de protectie si tinuta asistentei medicale la locul de munca

Exteriorul - tinuta si modul de prezenta a personalului sanitar cantareste prestigiul unitati in care lucreaza, munca cu bolnavul reprezinta un pericol de imbolnavire impotriva caruia asistenta se apara prin echipamentul de protectie, aceasta trebuie mentinut intr-o perfecta stare de curatenie sa nu constituie 0 sursa de infecti pentru bolnav .

Folosirea echipamentului de protectie este obligatoriu pentru asistenta aceasta constituind uniforma de serviciu.

Echipamentul obisnuit se compune dintr-un halat confectionat din panza alba inchis in fata cu nasturi, sunt prevazute cu buzunare in care asistenta va purta caietul cu insemnarile asupra programului si sarcinile ei, unelte de scris, chei si alte obiecte necesare in serviciu, pe cap va purta o boneta confectionata din panza alba care trebuie sa acopere parul .

In sectiile de sugari va purta in mod obligatoriu masca de tifon confectionata din cel putin 4-6 straturi de tifon care sa acopere gura si orificiile nazale ia trebuie schimbata din 4 in 4 ore pentru a nu pierde capacitatea de filtrare .

Pantofi trebui e confectionati dintr-un material care nu produce zgomot pe podea : cauciuc, pasla, tocurile pantofilor trebui sa fie joase .

In vederea asigurari unei bune circulatie de intoarcere in membrul inferior se recomanda purtarea de ghete cu fete inalte ce vor fi confectioanate din panza sau piele perforata pentru a asigura o ventilatie a picioarelor iar pentru vara aceasi incaltaminte cu fete inalte dar cu varful si tocul decupat .

Daca asistenta trebui sa intre in timpul serviciului intr-o sectie de boli infectioase peste echipamentul obismuit va purta un al 2 halat mai lung pe care il va dezbraca dupa parasirea sectieie respective .

In timpul ieri daca paraseste incinta spitalului asistenta va purta peste echipamentul de protectie un halat mai gros, purtand-ul numai pentru circulatia intre pavilioane, in curtea spitalului si nu va intra cu el in salon .

In cazul unor boli infecto contagioase persoanele sanitare vor purta un echipament special de protectie : salopeta bine inchisa la maneci si la gat, ochelari de protectie sau masca larga de celuloid, manusi si cisme de cauciuc .

La serviciile de radiologie in timpul expuneri persoanei actiuni razelor roentgen se va purta in mod obligatoriu un sort de cauciuc imbibat in saruri de plumb care sa acopere neaparat organele genitale interne, asistenta va evita sa se imbrace prea gros pe sub halat .

Echipamentul de protectie in timpul liber precum si hainele de strada in timpul se pastreaza in dulapuri strict individuale asezate in filtru personal .

Filtru de personal are rolul de a impiedica introducerea microbilor in spital sau in transportul acestora in afara cu ajutorul hainelor sau a persoanei care ingrijeste bolnavul .

La intrare in serviciu persoana va dezbraca hainele de strada in prima incapere asezandule intr-un dulap, trece apoi prin camera de baiesi de aici intr-o alta incapere unde imbraca echipamentul de protectie pe care il scoate din dulap, la parasirea spitalului se va proceda invers, la spitalele cu caracter neinfectios nu este necesara imbaierea la parasirea serviciului dar este obligatoriu splarea mainilor, dupa dezbracarea halatului inainte imbracari hainelor de strada echipamentul de protectie trebui sa fie totdeauna curat, durata de protectie nu poate depasi 3 zile .

Imbracaminte de protectie trebuie sa se schimbe imediat ce se murdareste sau mototoleste, echipamentul incomplet face o impresie nevavorabila asupra siatentei, curatenia halatului si tinuta ingrijita reuseste sa trezeasca increderea bolnavului, asistenta nu va purta bijuterii la serviciu deoarece inelele impiedica spalarea perfecta a mainilor .

Este foarte important ca exteriorul curat al asistentei sa se pastreze si in cursul garzilor de noapte, coafura extravaganta, halatul prea scurt, unghiile lungi si vopsite in rosu nu creaza un prestigiu onorabil in fata bolnavului .

Locul de munca al asistentei medicale

Spitalul - este o unitate sanitara destinata ingrijiri bolnavului si organizata pentru serviciile permanente, este o institutie cu caracter carativ si catodata si cu rol profilactic cu exceptia spitalelor de boli infecto contagioase .

In spital se ingrijesc anumite categorii de bolnavii :

bolnavul in stare grava care necesita o ingrijire permanenta calificata si speciala ;

bolnavul cu diagnostic greu de precizat care necesita o observatie atenta, permanenta si de lunga durata ;

bolnavul care necesita interventi chirurgicale sau alte tratamente speciale nerealizabile ambulatorii ;

bolnavi care sufera sau sunt suspecti de boli infecto contagioase, precum si bolnavi psihici pentru a fi izolati de restul populatiei .

Munca de spital trebuie sa fie de o calitate superioara pentru a asigura bolnavilor o asistenta calificata si conditi optime de ingrijire pe tot parcursul internari .

Amplasarea - spitalul trebuie sa fie amplasat pe un teren mare inconjurat de spatii verzi departe de zonele industriale .

Sistemul de constructie - deosebim spitalele pavilioane si spitalele bloc, in sistemul pavilional sectiile spitalului se gasesc amplasate in pavilioane separate, prezinta avantajul de a evita infectiile intraspitalicesti, bolnavul are mai multa liniste dar are dezavantajul ca se ingreuneaza colaborare intre secti si necesita mai mult personal .

In spitalele bloc sectiile sunt repartizate pe etaje diferite, intretinerea lor este mai avantajoasa, ele necesitand un personal administrativo gospodaresc si ocupa un teritoriu mai mic . Colaborarea intre diferitele sectii este mult usoara, comunicarea intre sectii se face prin ascensoare, sectia de boli infecto contagioase este amplasata intr-un pavilion separat .

Spitalul cuprinde urmatoarele parti componente functionale :

serviciul de primire .

sectiile de spital .

serviciile de diagnostic si tratament .

serviciile administrativo gospodaresti .

serviciul de primire - este filtru principal al spitalului unde se

hotareste atitudinea care se ia in privinta intrari bolnavului .

Serviciile de primire sunt separate pe specialitati si cuprind :

sala de asteptare ;

biroul de inregistrare a bolnavului ;

cabinetul de consultati ;

camera de deparazitare si baia bolnavilor ;

camera de imbracare ;

camera pentru dezinfectarea si deparazitarea efectelor ;

magazia de efecte a bolnavului ;

magazia de lenjerie curata ;

camera de izolare = filtru .

2.sectia de spital - este partea componenta a spitalului dotata cu paturi care asigura asistenta intr-o anumita specialitate .

Sectia de spital cuprinde :

saloane de bolnavi ;

camera pentru asistente ;

camera pentru medici ;

oficiu pentru alimente ;

grupul sanitar ( baie, dus, toaleta ) ;

hol ;

salile de tratament ;

alte incaperi in functie de specificul sectiei ( chirurgia care are in plus bloc operator ) .

Sectiile se grupeaza pe baza specialitatilor :

interne ;

chirurgie ;

pediatrie ;

estetica ginecologie ;

O.R.L. ;

oftalmologie ;

urologie .

In spitale mari sectia de boli interne se diferentiaza mai departe in :

cardiologie ;

gastroenterologie ;

hematologie ;

pneumologie ;

boli endocrine .

Saloanele de bolnavi trebuie sa fie cat mai mici si cu o capacitate de 4 maxim 6 paturi .

Saloanele de nou nascuti si sugari vor fi indepartate de o camera intermediala prin pereti de sticla, o treime din spatiu este rezervat camerelor cu 1-2 paturi numite rezerve, saloanele trebuie sa fie orientate spre sud, pereti sa fie zugraviti in culori deschise, sa fie impregnati cu email sau ulei pentru a se spala, tavanul va fi complet alb, dusumeaua sa fie fara crapaturi acoperita cu un linoleu, material plastic, colorate sau mozaic, usile si ferestrele sa fie netede, ferestrele sa fie cat mai mari si reglate pentru aerisiri .

La saloanele pentru copii ferestrele au grilaj, iluminatul artificial sa nu fie prea intense pentru a se apropria cat mai mult de lumina naturala, saloanele are lumina central dar si la fiecare pat, iar la usa un bec colorat pentru noapte, in fiecare salon este introdusa apa iar peretele din jurul lavoarului sa fie captusit cu faianta .

Saloanele cu incalzire centrala si aer conditionat, temperatura optima in saloane in timpul zilei este de 19- 20 grade iar noaptea 14-15 grade C, in saloanele de copii mici este permanenta, caldura fiind 20-22 grade, la sugari 22-24 grade iar la prematuri 28 grade C .

Saloanele se aerisesc dimineata dupa servirea meselor, dupa tratamente, clisme, dupa vizite si seara inainte de culcare, se va avea grija ca saloanele sa nu fie supra aglomerate .

Mobila principala a salonului este patul, amplasarea paturilor se face la distante egale si in asa fel sa fie accesibile din toate directiile, langa fiecare pat se aseaza o noptiera cu un scaun, in mijlocul salonului sau langa perete se va aseaza o masa acoperita cu o panza alba, in salon se mai gaseste un dulap construit in perete in care se gasesc halatele bolnavilor, langa ghiuveta se instaleaza suportul pentru prosoape, deasupra ei se va aseza oglinda, un suport pentru lichid, peria pentru unghi si solutiile dezinfectate, sub ghiuveta se va aseza o galeata cu capac pentru tampoane de vata .

Paturile copiilor vor fi asezate in asa fel incat sa nu fie in aproprierea surselor de caldura, a ghiuvetelor, a geamurilor si a prizelor electrice, mobilierul salonului va fi complectat cu masa speciala pentru infasat, vana, cantar, pediametru, termometru si dulap pentru lenjerie .

Coridoarele de legatura trebuie sa fie cat mai largi pentru a permite circularea cu targi si transportul bolnavului cu patul .

Oficiul pentru alimente - trebuie sa fie dotata cu vasele necesare pentru incalzirea si distribuirea alimentelor si pentru prepararea alimentelor .

Suprafetele de gatit : masa calda, sursa de combustibil ( gaz, curent electric ), utilajele necesare pentru splarea vaselor, sursele de apa calda si rece, pulpinelul pentru sterilizarea vasului, frigiderul pentru pastrarea alimentelor si caruciorul pentru distribuit alimente complecteaza inventarul oficiului alimentar .

Baia trebuie sa cuprinda: cada, baie de sezut, baie pentru picioare si dusurile fixe si mobile .

Closetele se monteaza dupa numarul paturilor, trebuie sa fie prevazute cu anticamera si sa fie bine ventilate, au pereti despartitori de la podea pana in tavan .

Sala de tratamente si investigati curente - este prevazuta cu o suprafata cat mai mare de geam si cu iluminatie artificiala cat mai perfecta, in afara de mobilierul comun tuturor salilor de tratament cum sunt : masa canapea pentru examinarea bolnavului, ia este dotata in fuctie de specificul investigatiilor si tratamentelor care se executa in sectia respectiva .

Sala de mese pentru bolnavi, un punct de laborator unde personalul sectiei poate executa analizele curente si urgente, biblioteca personalului si magazia de efecte, toate acestea informeaza parti componente ale sectiilor mari, in afara incaperilor enumerate mai sus ele mai cuprind o serie de parti curente ale specificului numai din sectia respectiva .

Sectiile chirurgie poseda sali de operatie cel putin 2, 1 pentru septice si alta pentru operati aseptice, sali de sterilizare, camere pentru pregatirea preoperatorie a bolnavului, camera de spalare si camera de reanimale .

Sectiile de ortopedie poseda alaturi de blocul operator in plus sali pentru aplicarea aparatelor gipsate, camere de fizioterapie si mecano terapie si de adaptare functionala .

Sectia de urologie poseda in plus sala de cistoscopie .

Sectia de oftalmologie poseda in plus sala de oftalmoscopie .

Sectia de O.R.L. are in plus camera pentru autometrie, sectia de obstetrica si ginecologie mai poseda sala de nastere, sala pentru travaliu, sala de reanimare pentru nou nascuti cuprinse in blocul de nastere, salon boxat pentru nou nascutii, saloane pentru lehuze si separat pentru cezariene,pentru gravide, pentru avorturi si sala de asteptare .

Sectia de pediatrie are saloane separate pe grupe de varsta, saloane bixate pentru sugari, saloanele pentru mamele insotitoare, izolarea cu instalati sanitare si utilaj propriu, bucatarie de lapte compusa din camera pentru prepararea alimentelor, pentru pastrarea alimentelor, spalarea de vase, biberoane si racitori .

Sectia fitiologica cuprinde camera de sterilizare si scuipator, sala de bronoscopie, camera pentru aerosoli si sala pentru cultura fizico medicala .

Sectia de neuropsihiatrie are saloane de zi separate pe saloane de noapte, ferestrele sunt prevazute cu grati iar rezerve destinate pentru bolnavi agitati sunt capitonate si prevazute cu vizoare .

Sectia de boli infecto contagioase cu serviciul de primire separat, saloanele si rezervele sunt grupate pe afectiuni, fiecarea avand circuite separate cu filtru de personal, sectiile bine amenajate realizeaza izolarea bolnavilor prin boxe, este amenajata pentru 1-2 bolnavi avand baie, closet, vesela si spalator separat, boxa are 2 intrari 1 care comunica prin culoarul spitalului, prin circuit absetic prin care se face aprovizionarea bolnavului si alta se deschide spre un coridor exterior prin care se indeparteaza obiectele si efectele infectate, sectia de boli infecto contagioase poseda si incaperi, aparatura suficienta pentru infecti si deparazitarea efectelor care a survenit bolnavul precum si pentru dezinfectarea continua adjectiilor si vasele bolnavului .

3.sectiile de diagnostic si tratament - sunt partile componenta fara paturi ale spitalului care servesc toate sectiile, numarul lor este in fuctie de marime, profilul specialitati si categoria de erarhizare a spitalului .

In general functioneaza urmatoarele servici de diagnostic si tratament :

serviciul de radiologie si fizioterapie care executa examinarile si tratamentele radiologice si fizico terapie pentru bolnavii internati, serviciul include camera obscura pentru developarea radiografiilor, filmoteca si grup sanitar ;

serviciul de ecografie - se efectueaza investigatiilor ultra sonore ;

laboratorul de analize medicale necesare pentru diagnostic, urmarirea evolutiei si a vindecari bolnavilor internati, laboratorul este dotat cu instrumente pentru efectuarea recoltarilor si a analizelor bacteriologice, hematologice serelogice cu bucatarie de mediu, depozit de materiale si chimicale .

laboratorul de explorari functionale care asigura explorarile speciale cum ar fi : electrocoriografia electroencefalie ( E.C.G.) ;

punctul de transfuzie - asigura efectuarea transfuziilor de sange si a preparatelor sanguine la bolnavii internati pe langa procurare si conservare ;

sangele plasmei si a derivatelor de sange precum si a materialelor ajutatoare necesare transfuziilor, in acest laborator se determina grupurile sanguine si se executa probleme de compatibilitate, punctul detransfuzie al laboratorului propriu, spatiu pentru depozitarea sangelui si preparatelor de sange cat si pentru spalarea si sterilizarea sticlariei si a paratelor .

Farmacia - spitalul are farmacie proprie care are ca sarcina planificarea, aprovizionarea, conservarea, prepararea si eliberarea medicamentelor prescrise pentru taratamentul bolnavului .

Se compune din camera de receptura unde se prepara produse sterile, cabinet de analiza, camera de receptie si depozite :

serviciul central de sterilizare asigura sterilizarea tuturor instrumentelor, efectelor si materialele necesare pentru investigati si tratamente curente, se compun din camera de receptie a instrumentarelor si materialele folosite, camera pentru folosirea mecanica si chimica a materialelor de sterilizat, camera de autoclonare si depozitare materialelor sterile unde se face si etichetarea truselor sterile, primire si eliberarea materialelor sterile se face prin ghisee pentru a evita supra infectarea serviciului ;

serviciul de stomatologie - sunt anumite spitale care se asigura asistenta terapeutica curenta ;

serviciul de cultura fizico medicala - asigura bolnavilor internati in cadrul terapiei complexe tratamentul prin gimnastica medicala, masaj medical si agenti fizici, el cuprinde sala de gimnastica medicala, sala de masaj, cabinetul fizico mecano terapie, camera de dusuri si cabinetul medical de consultati ;

serviciul de anatomie patologica si prosectera - executa examenele anatomice patologice si histopatologice cat si mocropsiile in vederea stabiliri si confirmari diagnosticului dupa deces si pentru precizarea cauzei morti, el cuprinde camera pentru depunerea si conservarea cadavrelor ( morga ) sala de mecropsie, camera pentru eliberarea cadavrelor, camera pentru pregatire pieselor anatomo patologice, laboratorul de histopatologie , biochimie, bacteriologie si muzee ;

laboratorul de medicina experimentala exista numai pe langa spitalele mari cu sarcini speciale de cercetari stincifice .

4.serviciile administrativo gospodaresti - sunt menite sa sigure baza materiei functionari spitalului prin amenajare, dotare si intretinerea cladirilor, sectiilor si serviciilor precum si prin asigurarea alimentatiei bolnavului, ele cuprind :

- intendenta care supravegeaza intretinerea cladirilor, a instalatiilor, incalzitul si iluminatul, curatenia generala in cladire si curtile institutului ;

- spalatoria - asigura spalarea, calcarea, uscarea lenjeriei de corp si de pat si a intregului inventar moale a spitalului, se compune din camera de pentru primire si prierea rufelor, spalatorie, uscatorie, calcatorie, depozitul de rufe curate si camera de eliberare a inventarului curat .

Circulatia efectelor in spalatorie se face in circuit in asa fel incat rufele curate sa nu se intalneasca cu cele murdare, lenjeria nou nascutilor se spala separat, pentru sectiile de boli infecto contagioase efectele vor fi dezinfectate inainte de splare.

Spalatoria cupride si atelier de lenjerie unde se repara inventarul moale si se confectioneaza lenjerie simpla :

serviciul tehnic de intretinere si reparati se ocupa cu intretinerea in perfecte stare de functionare a cladirilor, instalatiilor, utilajelor, mijloace de transport cu obiecte de inventar si executa toate reparatiile curente ;

sectia bloc alimentar - asigura pregatire si servirea hranei bolnavului, cuprinde totalitatea incaperilor necesare pentru depozitarea, prepararea, distribuirea si consumul alimentelor se compune din :

Ø      magazie de alimente ;

Ø      camera de curatat si spalat .... ;

Ø      camera de taiat carne si peste ;

Ø      bucataria, bucataria dietetica ;

Ø      laboratorul de cofetarie ;

Ø      spalatoria de vase ;

Ø      oficiu de pastrat vase de bucatarie ;

Ø      oficiu de incalzire si distribuirea mesei ;

Ø      sala de mese ;

Ø      vestiarul pentru personal si mijloacele de transport al alimentelor .

Blocul alimentar poate fi organizat dupa sisteme centralizate sau descentralizate :

in sistemul centralizat alimentele pregatite pentru mese intr-o bucaterie centrala sunt distribuite oficiile sectiilor prin diferite metode de transport ;

in sistemul descentralizat sectiile isi au bucataria lor proprie si servirea mesei se face direct din acesta bucatarie .

Munca in spitale este diferita si necesita o specializare a personalului pe profile, ingrijirea bolnavului are cunostinte specifice dupa caracterul sectiei sau al spitalului respectiv :

spitale de copii ;

spitale de maternitati ;

spitale de ortopedie si traumatologie ;

spitale de boli infecto contagioase ;

spitale de boli psihice .

Policlinica - este unitatea sanitara care organizeaza asistenta medicala curativa, profilactica, ambulatorie a populatiei pe ramuri de specialitate .

In sistemul nostru de organizare policlinica face parte integrata din structura spitalului unificat, are o structura complexa care se grupeaza in modul urmator :

cabinete de consultati medicale de specialitate :

Ø      interne ;

Ø      chirurgie ;

Ø      obstretica ginecologie ;

Ø      dermato venerologie ;

Ø      O.R.L. ;

Ø      oftalmologie ;

Ø      neuropsihiatrie ;

Ø      endocrinologie ;

Ø      oncologie ;

Ø      pediatrie ;

Ø      antirabic si antituberculos .

cabinet de medicina a munci ;

cabinet de medicina a culturi fizice ;

serviciul de diagnostic si tratament :

Ø      radiologie ;

Ø      ecografie ;

Ø      bolnio fizio terapie ;

Ø      laboratorul fizio de terapie ;

Ø      serviciul d radiofotografie

serviciul de informati si triaj ;

serviciul de evaluare a stari de sanatate si de statistica medicala ;

serviciul al asistemtei medicale sociala ;

serviciul de espertiza medicala si recuperare a capacitati de munca .

Dispensarele medicale urbane si rurale - sunt unitati sanitare peritoriale care asigura asistenta medicala a populatiei de pe teritoriul ei, prevenirea imbolnavirilor si buna starea igienico sanitara si sociala a teritoriului . Asistenta medicala se acorda la sediul dispensarului, la domiciliul bolnavului iar inteprinderi in institut, gospodari agricole private si de stat, colectivitati organizate de copii care nu au dispensarul lor proriu .

Dispensarele tin in evidenta bolnavi din raza lui de activitate, asigura supravegherea lor activa si indeplineste masuri de profilaxie .

Dispensarul medical de inteprinderi asigura asistenta medicala cu rapida profilaxie in timpul si la locul de munca .

Dispensarul medical de pediatrie si scolar asigura asistenta medicala curativa, profilactica a prescolarilor si studentilor in timpul si la locul invatamantului, se organizeaza pe langa institutiile de invatamant .

Cresa - este institut care asigura ocrotirea si supravegherea medicala a copiilor sanatosi pana la 3 ani, ia se imparte in :

cresa de inteprindere ;

cresa de cartier ;

creza de zi .

Pentru protectia sanatati colectivitati, la copii in cresa se iau urmatoarele masuri :

administrarea copilului in cresa se face pe baza unui dosar care cuprinde:

Ø      pentru parinti examen pulmonar ;

Ø      pentru copii examen coproparazitologic si capabacteriologic si aviz epidemiologic cu 48 ore inainte de a intra in colectivitate .

triajul epidemiologic obligatoriu la filtru a coliilor la primirea in cresa ;

aplicarea unor masuri obligatori cu caracter antiepidermic, in cazul angajari unei persoane precum si efectuarea controlului periodic al personalului cresei si al mamelor .

Leaganul de copi si plasamentul familial - este o institutie de asistenta sociala care asigura ocrotirea copiilor care potrivit legi beneficiaza de ocrotire in aceste unitati :

dificiente motori ;

prematuri ;

dificiente neuropsihici ;

contacti TBC ;

copii din familii dezorganizate ;

copii fara parinti .

Sistemul general de organizare cuprinde un serviciu care se ocupa cu reglementarea problemelor de asistenta sociala legate de copii orfani si cu realizarea prevederilor legate referitor la plasamentul familial, acesti copii raman in continuare sub controlul institutiilor medicale .

Sectii separate pentru mamele insotitoare care sunt ajutate sa-si insuseasca o meserie si se numeste centra maternala .

Gradinita de copii - se ocupa de educarea copiilor intre varsta de 3-6 ani a prescolarilor, activitatea se desfasoara in grupe de copii alcatuite dupa criteriul dupa varsta, activitatea medicala urmareste asigurarea unor conditi igienice de mediu, supravegherea medicala de dezvoltare si sanatatea copiilor prin aplicarea masurilor corespunzatoare :

- tirajul epidemiologic ;

- vaccinari ;

- control medical periodic .