OCHIUL (oculus)

_{OCHIUL (oculus)}

Globul ocular este alcatuit dintr-o formatiune esentiala, fotoreceptoare, reprezentata prin retina (retina), si dintr-o serie de alte componente, care au rolul de a asigura proiectarea pe retina a razelor luminoase, sosite din mediul inconjurator. Cu alte cuvinte, sint anexe ale aparatului vizual. Totusi, in limbajul anatomoclinic curent, sub denumirea de anexe (organa oculi accessoria), se inteleg numai unele anexe ale globului ocular si sint scoase din aceasta categorie elementele care, neluind parte direct la receptia undelor luminoase, intra totusi in componenta globului insusi. in acest sens le vom trata si noi.

Bulbul ocular (bulbus oculi) este o sfera formata din trei membrane concentrice, care delimiteaza un spatiu ocupat de mediile transparente si refringente, cu alte cuvinte de aparatul dioptrie, care au rolul de a concentra razele luminoase in punctul cu rezolutia maxima. Cele trei membrane sint: membrana fibroasa sau sclera, membrana vasculara sau coroida si membrana interna sau retina.

Membrana fibroasa (tunica fibrosa oculi) este opaca. in cea mai mare parte a intinderii sale si poarta denumirea de sclerotica (sclera). Portiunea sa anterioara este in schimb transparenta si se numeste cornee (cornea).

Membrana vasculara (tunica vasculosa bulbi) are si ea mai multe portiuni. Partea sa cea mai intinsa dubleaza fata profunda a scleroticii si alcatuieste coroida (choroidea). In zona anterioara, membrana vasculara, prezinta o ingrosare circulara: zona ciliara (corpus ciliare), din care se desprinde o membrana fibroasa care, dispunindu-se in plan frontal, in dreptul corneei, formeaza diafragma ochiului - irisul (iris).

Membrana interna - retina - este nervoasa.

Mediile transparente si refringente sint, pe linga cornee, care si ea joaca, un asemenea rol: umoarea apoasa, cristalinul si umoarea sticloasa. Umoarea apoasa (humor aqueus) este un lichid care se gaseste in camera anterioara a ochiului (camera bulbi anterior). Cristalinul (lens) este o lentila biconvexa, care reprezinta elementul va-

riabil al sistemului optic al ochiului. Umoarea sticloasa (corpus vitreum) este o masa semilichida, care umple cea mai mare parte a camerii posterioare a ochiului (camera posterior bulbi).

Globul ocular se gaseste in orbita, la nivelul bazei acesteia. El se afla separat de grasimea lojei posterioare a orbitei (corpus adiposum orbitae) printr-o lama conjunctiva, care il inconjura pe partea sa posterioara, si care este denumita capsula lui Tenon (vaginae bulbi). Ochiul este aparat in partea anterioara de cele doua pleoape (palpebrae) care inchid baza orbitei. Ele delimiteaza crapatura palpebrala (rima palpebrarum), deschisa in timpul functionarii aparatului vizual si inchisa in timpul somnului, cit si atunci cind asupra ochiului este proiectat un fascicul luminos prea intens etc. Suprafata anterioara a corneei este umectata de lacrimile secretate de glanda lacrimala (glandula la-crimalis). Ele se revarsa in fundurile de sac con-junctivale superioare (fornix conjunctivae) si se raspindesc pe suprafata anterioara a globului ocular prin miscarile de clipire ale pleoapelor. Lacrimile sint evacuate in meatul inferior al foselor nazale (meatus nasi inferior) prin intermediul conductelor lacrimale (canaliculus lacrimalis), ale sacului lacrimal (saccus lacrimalis) si ale canalului lacrimo-nazal (dactus nasolacrimalis).

Globul ocular se invirteste pe loc si este indreptat in directia obiectelor sau zonelor de explorat, cu ajutorul unor muschi striati: muschii drepti (m. recti), si muschi oblici (m. obliqui). Miscarile celor doi globi oculari se produc coordonat (miscarile conjugate ale gl. oculari) pentru ca ambii ochi sa exploreze simultan aceeasi zona din mediul inconjurator. Mecanismele de coordonare ale acestor miscari asigura suprapunerea cimpuri-lor vizuale si viziunea binoculara. Excitatiile luminoase receptionate la nivelul ochilor sint vehiculate inspre sistemul nervos central pe calea nervului optic (n. opticus), Vascularizatia ochiului este asigurata de artera oftalmica (a. ophthalmica) si de venele oftalmice (vv. ophthalmicae). Toate formatiunile descrise anterior, exceptind vasele si nervii, alcatuiesc anexele globilor oculari (organa oculi accessoria).

Globul ocular (bulbus oculi) are o forma sferica. Aceasta sfera nu este insa perfecta. in partea anterioara, corneea bombeaza, avind o curbura mai accentuata ca restul ochiului. Raza de curbura a corneei este de 8 mm, pe cind aceea a retinei de 11,5 mm.

Pentru orientare si pentru diverse localizari se intrebuinteaza o serie de coordonate si termeni, fara substrat anatomic propriu-zis. Astfel, globul ocular a fost comparat cu globul terestru. I se descrie un pol anterior (polus anterior) si unul posterior (polus posterior), reprezentind punctele lui cele mai proeminente in cele doua directii. Linia dreapta care uneste cei doi poli se numeste axul ochiului. Deosebim doua axe, care reprezinta de fapt diametre. Axul extern al ochiului (axis bulbi externus) se intinde de la punctul cel mai proeminent al fetei anterioare a corneei la punctul cel mai proeminent al segmentului posterior al globului ocular. El masoara circa 24 mm. Axul intern al ochiului (axis bulbi internus) uneste fata poste-rioara a corneei din dreptul punctului celui mai proeminent al acesteia cu fata anterioara a retinei, de asemenea in dreptul punctului celui mai retras al portiunii posterioare a acesteia. Axul intern este de aproximativ 21-22 mm. Cele doua axe coincid cu ceea ce se numeste axul optic al sistemului ocular (axis opticus), care trece de asemenea prin cei doi poli.

Trebuie sa facem o diferenta intre axul optic si cel vizual. Acesta din urma se intinde intre obiectul fixat de privirea noastra si punctul viziunii maxime de pe retina, situat in fovea cen-tralis. Cele doua axe se intretaie la nivelul cristalinului sub un unghi ascutit, de valoare mica. Linia circulara trasata pe suprafata globului, situata la egala distanta de cei doi poli se numeste ecuator (equator). El imparte ochiul in doua hemi-sfere egale. Meridianele (maridiani) sint linii circulare care trec prin cei doi poli si ecuator. Se fac referinte mai ales la meridianul vertical si la cel orizontal. Diametrul transversal al ochiului este de 23,5 mm, iar cel vertical de 23 mm. Deci globul este usor turtit de sus in jos.