Ontogeneza. Etapele de dezvoltare neuro-motorie ale copilului

Ontogeneza. Etapele de dezvoltare neuro-motorie ale copilului

Pentru a putea cunoaste felul in care se realizeaza, se dezvolta si se consolideaza, pe parcursul vietii la om trasaturile de personalitate, trebuie analizat suportul genetic al acestor trasaturi in limitele propriei ontogenii.

Ontogeneza (din greaca: ontos =   individ; genesis = nastere) constituie o veritabila istorie a fiintei umane, inceputa in organismul femeii in momentul fecundatiei, continuand printr-un proces complex de dezvoltare, formare a embrionului, a fatului, pana in clipa nasterii. Dupa nastere, istoria dezvoltarii fiintei umane continua cu perioadele, etapele copilariei, pubertatii, adolescentei, tineretii, maturitatii si sfarseste cu batranetea.

Cresteera, dezvoltarea, maturizarea si imbatranirea desemneaza procese complementare sau sucesive care afecteaza unitatile biologice insensul adaugirii cantitative, specializarii si organizarii functionale, schimbari calitativea compozitiei biochimice si respectiv a degenerarii lente.

In mod traditional, dezvoltarea motrica este privita ca un proces de invatare progresiva a deprinderilor motrice in timpul primelor etape ale vieti, in copilarie si adolescenta. Din aceasta perspectiva, specialistul procedeaza la testarea copiilor la diferite varste, monitorizand evolutia acestora. Se stie insi ca studiul dezvoltarii ingeneral, si a celei motrice in special, nu poate fi redus numai la primii ani de viata ai individului, ci el trebuie sa cuprinda si descrierea, explicarea schimbarilor comportamentului motric ce opereaza in timpul perioadei adulte si de senescenta.

Dupa O. Fodor (1971), omul parcurge urmatoarele etape ontogenetice:

Ø      Perioada preembrionara (gametogeneza parentala)

Ø      Perioada prenatala (embrionara si fetala)

Ø      Perioada postnatala.

Dupa prof. Dr. Raol Robacki ontogeneza este formata din:

Ø      Perioada intrauterina

Ø      Perioada extrauterina

A. Perioada preembrionara sau perioada preconceptiei

Lumea naturii, compusa din sol, aer si apa se manifesta prin miscarea in spirala a moleculelor, asa cum cu usurinta se poate observa in miscarea aparenta a galaxiilor, a curentilor de apa sau a vantului. Toate vietilopr biologice, inclusiv toate speciile vegetale si animalese dezvolta dupa un sablon spiralat, asa cum se poate observa in procesul de crestere a radacinilor, tulpinilor, frunzelor, dar si in procesul de crestere si formare a organismelor celulare, a muschilor, oaselor, organelor, glandelor sau functiilor digestiva, respiratorie, circulatorie si nervoasa. Formarea spiralei pentru dezvoltarea constitutiei umane si pentru dezvoltarea fizica urmeaza un tipar variat de miscari in spirala astfel:

a. Perioada ambientala: atomii sunt constituiti in spirale compelxe, multiple iar moleculele sunt de asemenea alcatuitedintr-un lant spiralat, unind diversi atomi, asa cum este cazul ADN-ului

Poza pag 41

b. Perioada preconceptiei: in organele reproducatoare - testiculele si ovarele - celulele reproducatoare formeaza spermatozoidul printr-o spiralare centrifugala ian cazul organelor masculine, respectiv ovulul printr-o spiralare centripeta in cazul organelor feminine. Cand, atat ovulul cat si spermatozoidul trimit vibratii spre mediul inconjurator, sub forma de sabloane spirale, pe masura ce sunt atrasi reciproc unul spre celalalt in uterul feminin, miscarea lor urmeaza de asemenea acelasi sablon, amplificat de propria rotatie.

c. Perioada embrionara si fetala: din momentul conceptiei pana la cel al nasterii, ovulul insamantat trece prin patru perioade majore

Prima perioada, de 7 zile, din momentul fertilizarii pana in momentul implantarii, se petrece in adancurile cele mai profunde ale uterului. Ovulul fertilizat isi sporeste diviziunea celulara dupa un sablon logaritmic, miscarea de crestere desfasurandu-se dupa un model spiralat, odata cu miscarea de rotatie a ovulului si cu miscarile de deplasare ale axei sale de rotatie.

In a doua perioada de 21 de zile, din momentul implantarii pana in momentul formarii sistemului general, se formeaza cele trei mari sisteme:

cel intern (functia digestiva si respiratorie),

cel periferic - care se va dezvolta in sistemul nervos

sistemul central, care se va dezvolta in functiile circulatorie si excretorie

Nu numai ca fiecare sistem este format in spirala, ci de asemenea, in decursul acestei perioade, cele trei sisteme majore sunt alcatuite ca un tot, in straturi, in spirala, conectandu-se intre ele la capete.

A treia perioada de 63 de zile este perioada formarii organelor, glandelor si a altor structuri importante. Toate acestea cresc si se formeaza in configuratii spiralate, fie datorita fortei centrifuge, fie datorita celei centripete. Cea dintii formeaza structuri preponderent cave si capabile de miscari (intestunul gros, intestinul subtire, stomacul, vezica urinara, vezica biliara) iar a doua formeaza structuri mai compacte (plamanii, inima, splina, ficatul, rinichii). Deoarece apar ca urmare a miscarilor in spirala a energiei, ele sunt alcatuite din cateva straturi.

A patra perioada, de 189 de zile este perioada de dezvoltare generala pina in momentul nasterii. In decursul acestei perioade, sistemele, organele, glandel si toate celelalte componente si functi continua sa creasca si devin complete la sfarsitul celor 280 de zile ale etapei embrionare.

Embrionul alterneaza intre miscarea activa si lenta. El se deplaseaza in spirala printr-o combinatie de torsionari si schimbari ale axei de rotatie. Pe tot parcursul acestor miscari in spirala, embrionul eraliezaza echilibrul intre cap si corp, stanga - dreapta, fata - spate, interior - esterior. Tendintele antagoniste dar complementare sunt bine echilibrate, pregatindu-se ca un tot pentru nastere. De exemplu:

- regiunea capului se compacteaza in vreme ce regiunea corpului se extinde

- partea ventrala a corpului devine mai moale, in vreme ce patrea dorsala se intareste

- muschii si tesuturile acumuleaza mai multe proteine, pe cand oasele acumuleaza mai multe minerale.

d. Perioada sugarului: dateaza din momentul nasterii pana la dobandirea pozitiei verticale.

In aceasta perioada se dezvolta perceptii mecanice, senzoriale, emotoinale, tot dupa un sablon logaritmic innascut. An acest timp, copilul trece prin etapele de amfibiam, reptilian, mamifer si maimuta. Miscarile corpului aflat in crestere reflecta de asemenea miscarea in spirala. Ca de exemplu atunci cand ne aplecam inainte alcatuim spirala corpului iar la intindere descompunem aceasta spirala. In mod similar flectarea bratului presupune o miscare in spirala, pe cand extensia presupune descompunerea spiralei. In cadrul miscarilor de respiratie, inspirul si expirul deetrmina miscari in spirala opuse aerului care trece prin cavitatile nazale.

Invatarea si utilizarea deprinderilor motrice reprezinta o incercare la care suntem supusi pe parcursul vietii. Acest proces incepe timpuriu, cu realizarea controlului posturii corporale si a deprinderilor de apucare-prindere, continua cu achizitia deprinderilor de deplasare si manipulare.

In timpul copilariei, deprinderile de baza sunt consolidate si combinate in engrame (pattern-uri) de miscare ce vor duce la formarea deprinderilor cimplexe. Adolescentii continua acest proces, imbunatatindu-si capacitatea de a combina deprinderile mortice in functie de scopul sarcinii si conditile ambientale.

Cunoasterea cat mai amanuntita a dezvoltarii neuro-motorii a copilului normal are deosebita importanta practica, deoarece:

1. Pe de o parte, ea constituie uneori singurul element de diagnostic la un copil, in primul an de viata, cand semnele clinice ale unei eventuale leziuni cerebrale sunt de obicei slab exprimate.
2. Pe de alta parte tratamentul kinetic trebuie sa tina seama nu de varsta cronologica a copilului, ci de varsta sa biologica, deci de stadiul de dezvoltare psiho-motorie.

Urmarirea in tratament a secventelor normale de dezvoltare neuro-motorie constituie unui dintre principiile de baza ale reeducarii neuro-motorii.

Secventele normale de dezvoltare neuro-motorie

Stadiul I (0 - 3 luni) - Stadiul miscarilor neorganizate/ Stadiul primului model de flexie (Vojta)

La nou-nascut miscarile sunt fara scop si fara un efect anumit, fiind subordonate puternic reflexelor tonice primitive de postura. Copilul prezinta o postura simetrica, predominand tonusul flexorilor: nu poate sa-si intinda complet membrele, pumnii sunt stransi, dar poate sa faca miscari alternante cu membrele inferioare. In decubit ventral se pastreaza modelul de flexie, poate insa intoarce capul intr-o parte.

La o luna urmareste un obiect cu privirea dintr-o parte a pozitiei mediane. Recationeaza la sunetul clopotelului. Din decubit dorsal se intoarce partial pe o parte, membrele sale luind pozitii conforme cu actiune reflexelor tonice cervicale, in functie de postura capului. In decubit ventral ridica pentru cateva momente capul si poate sa-l intoarca. Gambele incearca sa faca miscari de tarare. In general membrele inferioare se extind mai bine. Daca este sustinut in ortostatism, apare "reflexul de pasire"; daca in aceasta pozitie este inclinat intr-o parte, membrul inferior de parte spre acre este inclinat, se extinde (reactie pozitiva de sprijin), incercand sa se sprijine pe varful piciorului, inachin. La o varsta mai mare (4 - 5 luni) acesta este un semn descris de Vojta pentru diagnosticul leziunii piramidale. Controlul capului este absent. Apare "reflexul de prindere" (strange degetul care este introdus in palma sa). Fixeaza chipul adultului. Inceteaza sa planga cand i se vorbeste.

La 2 luni urmareste un obiectiv in directie orizontala, de la un capat la altul. Distinge sunete calitativ diferite (clopotelul soneriei), distinge inconstant doua mirosuri; distinge apa simpla de apa indulcita (Kasatkin), surade. Extensia membrelor inferioare este mai buna, dar nu se poate sprijini pe membrele superioare, acre in decubit ventral raman flectate. RTC joaca un rol important. Controlul capului este imbunatatit.

La 3 luni, senzorial, apare un salt important, distinge doua culori (de obicei rosu si verde), o octava, gustul sarat de cel dulce sau acru. Sta in decubit ventral cu bazinul pe planul de sprijin, se sustine pe antebrate si coate - postura papusii (chiar daca pumnii nu se deschid) si isi mentinecapul ridicat. Sustinut in picioare poate sa-si lase greutatea pe un membru inferior, fara sa mai calce pe varf. Prinde obiecte mari (biberonul), trage cearceaful spre el, se joaca cu miinile cercetandu-le, gangureste. In decursul acestui stadiu se observa dezvoltarea treptata a tonusului de extensie, copilul invingand treptat forta gravitattiei. Extensia incepe cu capul, cuprinde coloana, apoi soldurile. Pe masura ce se dezvolta tonusul extensorilor, influenta reflexelor tonice cervicale scade. Disparitia lor face posibila rostogolirea.

Stadiul II (4 - 6 luni) - Stadiul miscarilor necoordonate (Denhoff)/ Stadiul I de extensie (dupa Vojta)

La 4 luni distinge 2 sunete care se deosebesc ca inaltime cu 5,5 - 4 tonuri, se intoarce pentru a-l privi pe cel care il striga, deosebeste solutia de NaCl 0,4% de cea de 2% si solutia cer contine 20 picaturi de lamiie an 100 ml apa de cea care contine numai 16 picaturi. Se intoarce jumatate pe burta, tine capul ridicat si-l intoarce in ambele sensuri. Incepe sa deschida mana (in postura papusii se sprijina pe palme) cu opozitia completa a policelui. Retine cu mina obiecte, sea agata de parul si hainele persoanelor care se apleaca asupra sa, rade.

La 5 luni, culcat pe spate, face miscari dirijate pentru a se debarasa de un prosop pus pe fata, pedaleaza, asi prinde coapsa, eventual piciorul, incepe sa poata fi sprijinit in asezat. Controlul capului este foarte bun.

Cresterea tonusului extensor determina aparitia reflexului Landau. Inhibarea RTCA duce la dezvoltarea miscarilor simetrice controlaterale. Reflexul Moro descreste in intensitate. La sfarsitul acestei perioade apar primele reactii de echilibru in pozitiile culcat pe burta si pe spate.

La 6 luni se rostogoleste pe burta si pe spate. Asezat pe spate, aduce un genunchi flectat langa trunchi, se taraste in toate sensurile si toate modurile. Poate fi pus in Sezat si in aceasta pozitie isi tine capul ridicat si il roteaza. Extinde cotul si se poate sprijini in decubit ventral pe bratele intinse. Prinde obiecte in mod precar, cu grifa palmara cubitala si opozitie partiala a policelui. Isi recunoaste mama, distinge chipurile familiale de cele straine.

Stadiul III (7 - 10 luni) - Stadiul de debut al coordonarii (Denhoff)/ Stadiul al II-lea de flexie (Vojta 6 - 9 luni)

La 7 luni poate sa se ridice in pozitie sezand din decubit dorsal. Sade fara sprijin sau cu usor sprijin lombar si isi foloseste miinile pentru a se juca sau pentru mentinerea echilibrului, indiferent de pozitia capului. Tine cate un cub in fiecare mana, poate prinde o pastila (cu pensa totala), ridica de toarta o ceasca rasturnata. Zguduie patul si masa, zgarie, sejoaca cu picioarele, examineaza cu interes o jucarie, vocalizeaza cateva silabe.

La 8 luni se ridica in asezat fara ajutor, se rostogoleste cu alternarea coordonata a flexiei si extensiei bratelor si gambelor. Se ridica eventual in picioare, dar uneori, incercand sa-l punem in picioatre, isi flecteaza membrele inferioare - faza de astazie. Aceata faza este de obicei mai marcata catre 6 luni, ea stergandu-se in luna a 8-a si nu este obligatorie. La copiii cu ataxie, aceasta faza se mensine si dupa 1 an si ceva.

Prehensiunea se face cu grifa palmara si radiala, cu opozitia policelui. Catre sfarsitul ecestei luni apare "reflexul de pregatire pentru saritura. Se joaca de-a cuc-bau, cauta o lingurita care a cazut.

La 9 luni, datorita reflexului depregatire pentru saritura, se poate ridica in patru labe. Ridicarea in picioare (intre 9 si 10 luni) se face in 2 moduri:

Din patrupedie isi ridica trunchiul si se agata de un suport cu miinile, apoi aduce un picior inainte - in fandat - (postura cavalerului) si se ridica din sprijin pe acest membru inferior

Se ridica sprijinindu-se, catarandu-se cu miinile pe propriile sale membre inferioare. Miinile il ajuta in acest caz sa extinda genunchii, pana cand, in picioare fiind, poate prinde cu miinile un suport.

Poate sa prinda obiecte mici intre police si fata externa a indexului, apoi cu varful celor doua degete.

La 10 luni sade singur cu buna coordonare, prinde si se poate roti fara sa-si piarda echilibrul. Trece in pozitie ventrala, setariaste, apoi se aseaza din nou. Echilibrul alteral in asezat este independent de pozitia membrelor inferioare. Merge in patru labe, cu incrucisare homolaterala, de obicei. Desi se poate ridica in picioare, si sa fie chiar sustinut de o singura mana, nu paseste si nu are reactii de echilibru in ortostatism. Primele trei degete ale miinii capata o importanta tot mai mare. Se joaca, arunca bile ibtr-un pahar, se deplaseaza dupa jucarii, flutura mana in semn de ramas bun, suna clopotelul, bate din palme, culege samburi.

Stadiul IV (10 - 24 luni) - Stadiul coordonarii partiale (Denhoff)/ Stadiul al II-lea de extensie (Vojta: 8 luni)

La 11 luni merge in patru labe, in picioare, sprijinit, face pasi. Sta singur cateva secunde.

La 12 luni nu are inca reactii de echilibru in mers. Merge lateral, tinandu+se de mobila sau tinut de o singura mana, cu baza larga de sustinere. Prehensiunea este, la aceasta varsta, mai apropiata de cea a adultului, desi mai intampina dificultati in prinderea obiectelor mici. Prezinta pensa digitala cu opozitie fata de degetele II, II si uneori IV. Poate arunca mingea dupa cum i se arata. Coopereazala imbracare, trage piciorul din incaltaminte, scoate bratele din vesta, ati pine pieptenele in ppar, duce batista la nas.

Intre 12 si 18 luni dispare reactia Landau. Copilul capata o mai mare mobilitate in mers: se intoarce intr-o parte sau inapoi cu tot corpul (dintr-o bucata, ca lupul).

La 13 luni merge in miini si cu membrele inferioare extinsed (mersul elefantului).

La 15 luni merge singur, pornind si oprindu-se fara sa cada. Construieste un turn asezand 2 - 3 cuburi unul peste altul, introduce margele intr-o sticla, ajuta la intorsul paginior unei carti.

La 18 luni sta si merge singur. Merge lateral (la 16 luni jumate in medie), trage jucarii dupa el mergand cu spatele. Urca scarile tinandu-se de balustrada. Poate merge cu papusa in brate. Cand alearga are tendinta sa tina genunchii tepeni si uneori alearga pe varfuri. Se alimenteaza singur dar nu fara sa se murdareasca.

La 20 de luni sta pe un singur picior cu asistenta.

La 21 de luni mototoleste hartia dupa demonstratie. Construieste turnuri suprapunand 5- 6 cuburi.

La 24 de luni copilul alearga bine fara sa cada, de fapt alearga mai degraba decat merge. Urca si coboara singur scarile, dar, daca cunt ceva mai inalte, duce ambele picioare pe aceeasi treapta, suind sau coborand cu acelasi picior. Ridica obiectele de pe podea fara sa cada. Merge ruland piciorul calcii - degete. Incepe sa-si intoarca lingura in gura pentru a o curata. Tine creionul cu degetele (nu in palma ca pina acum). Poate desena un unghi, un cerc(nu tocmai regulat), imitand desenul facult de un altul. Construieste turnuri cu 6 - 7 cuburi, intoarce singur paginile unei carti.

La 30 de luni merge pe varful degetelor dupa demonstratie. Sare de la o inaltime de 20 - 30 cm cu picioarele lipite. Arunca mingea (fara directie), mentinandu-si echilibrul. Construieste un turn cu 8 cuburi.

Stadiul V. Stadiul controlului total al corpului (Denhoff)

La 36 de luni copilul urca scara cu alternarea picioarelor dar coboara tot cu ambele picioare pe o treapta. Merge, urmarind cu aproximatie o linie dreapta, facand 1 - 3 greseli in 30 de metri. Sare de pe ultima treapta a scarii (sub 25 cm) cu amindoua picioarele. Isi pune singur ghetele dra de obicei pe dos. Construieste turnuri cu 9 cuburi. Arunca 10 margele intr-o sticla in 30 secunde. Deseneaza un patrat cu 2 greseli, un romb cu 4 greseli. Copiaza o cruce.

La 42 de luni sta pe varfuri si pe un singur picior (cel putin 2 secunde). Merge singur cu tricicleta. Se spala singur pe miini si pe fata dra nu prea bine.

La 48 de luni coboara scara cu alternarea picioarelor, sare de 2 - 3 ori pe un picior parcurgand cca 2 metri. Sta, cu echilibru, pe un singur picior intre 4 - 8 secunde. Sare in lungime cu picioarele liipite, intre 60 si 85 cm. Arunca 10 margele intr-o sticla de lapte in mai putin de 25 secunde. Deseneaza un romb cu trei greseli.

La 5 ani copilul pate sta singur pe un singur membru inferior minimum 8 secunde. Merge pe varfuri distante lungi. Arunca cele 10 margele intr-o sticla in numai 20 de secunde. Deseneaza o cruce fara greseala, un  cerc nu prea regulat, un patrat cu 2 greseli. La 5 ani copilul este gata sa-si foloseasca si sa-si dezvolte aptitudinile motorii pentru actiuni mai complicate: scris, desenat, cusut, cantat la un instrument, dans.

e. Copilaria - din momentul adoptarii pozitiei verticale si pana la pubertate, miscarea noastra fizica devine mai activa, urmand un sablon spiralat intre marire si micsorare. Cand stam in picioare, in timpul zilei, tindem sa iantindem la maxim piralele corpului, in general pastrandu-ne corpul drept. Cand dormim, in timpul noptii, tindem sa micsoram spirala corpului, capul si picioarele fiind indoite spre interior. Cand ne miscam rapid, ca in alergare, tindem sa formam spirala intr-o forma mai indoita, cand ne odihnim, tindem sa marim spirale intrucat picioarele, bratele si intregul corp sunt intinse intr-o stare relaxata.

Dupa perioada anterioara, a sugarului, in care se dezvolta constiinta senzoriala si emotionala, in decursul celei de a V-a etapa continua dezvoltarea constiintei intelectuale.