Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

PATOLOGIA VARSTNICULUI IN PRACTICA MEDICULUI DE FAMILIE

sanatate



+ Font mai mare | - Font mai mic



PATOLOGIA VARSTNICULUI IN PRACTICA

MEDICULUI DE FAMILIE



Omul parcurge de-a lungul vietii sale mai multe etape de dezvoltare,ultimele etape(varstnic:61-75ani; batran:76-85 ani;longeviv peste85ani) asociind modificari caracteristice procesului de imbatranire fiziologica.

Imbatranirea organismului uman este cel mai bine caracterizata prin limitarea progresiva a resurselor homeostatice ale fiecarui sistem de organe.Acest declin este cunoscut sub denumirea de " homeostenoza", cu debut din a treia decada de viata; este un proces gradat, linear dar si cu variatii individuale; este influentat de regimul alimentar, mediu si de obiceiurile personale.

Un declin brusc al unei functii sau sistem nu trebuie privit ca un proces de imbatranire normala, el fiind de fapt consecinta unei maladii."Imbatranirea normala poate fi atenuata intr-o oarecare masura prin modificarea factorior de risc: fumat, alcool, sedentarism, obiceiuri alimentare, HTA, etc.

Studii demografice recente privind speranta de viata prefigureaza o crestere a acesteia in urmatorii cincizeci de ani prin imbunatatirea conditiilor de ingrijire a varsnicilor si scaderea sporului natural.

In prezent, speranta medie de viata este variabila in functie de varsta de referinta.

Varsta

Speranta de viata

65 ani

17 ani

75 ani

11 ani

85 ani

6 ani

90 ani

4 ani

100 ani

2 ani

Pe de alta parte, scaderea rezervelor fiziologice determina o susceptibilitate crescuta a varstnicilor pentru aparitia unor boli, infirmitati; astfel ei sunt vulnerabili la orice solicitare ambientala, patologica sau farmacologica.

PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA PATOLOGIEI VARSTNICULUI

Principiu

Observatii

Debutul clinic atipic

Simptomatologia se va rasfrange asupra sistemului de organe considerat veriga cea mai slaba

Debut precoce

Prin disfunctionalitatea mecanismelor compensatorii

Coexistenta mai multor afectiuni curabile

Prin compromiterea simultana a mai multor mecanisme homeostatice; ameliorari minime ale fiecareia pot aduce un beneficiu general spectaculos

Parametrii clinici si biologici modificati sunt frecvent intalniti la varstnici

Se poate sa nu explice un anumit simptom; nu au obligatoriu valoare diagnostica ,ex. Extrasistole ventriculare,bacteriurie,scaderea tolerantei la glucoza, scaderea mineralizarii osoase, contractii involuntare ale vezicii urinare

Etiologie multipla si evolutie complexa

Este putin probabil ca tratarea unei singure afectiuni sa duca la vindecarea unui pacient varstnic

Eficienta crescuta a profilaxiei si a tratamentului la varstnic

Varstnicul este mai predispus la consecintele negative ale bolii comparativ cu subiectul tanar

MODIFICARILE CORELATE CU VARSTA SI CONSECINTELE LOR

Organul sau sistemul

Modificarile fiziologice corelate cu varsta

Consecintele modificarilor fiziologice

Consecintele bolilor,nu ale varstei

Generale

↑Grasimea corporala

↓Apa totala din organism

↑Volumu lde distributie al medicamentelor liposolubile

↓Volumul de distributie al medicamentelor hidrosolubile

Obezitate

Anorexie

Ochi si urechi

Presbitia

Opacifierea cristalinului

↓Acuitatii pentru frecventele inalte

↓Acomodarea

↑Sensibilitatea la lumina

Dificultati de discriminare a cuvintelor daca exista un zgomot de fond

Orbire

Surditate

Endocrin

Perturbareahomeostaziei glucozei

↓Clearence-ul tiroxinei(si productia)

↑ADH,↓renina,↓aldosteronul,

↓Testosteronul

↓Absorbtia vitaminei D si activarea acesteia

↑Glicemia ca raspuns la afectiunile acute

↓Doza T4 necesara in hipotiroidism

Osteopenie

Diabet zaharat

Disfunctie tiroidiana

↓Na2+,↑K+

Impotenta

Osteomalacie, fracturi

Respirator

↓Elasticitatea pulmonara si

↑rigiditatea cutiei toracice

Dezechilibru ventilatie-perfuzie si↓PaO2

Dispnee, hipoxie

Cardiovascular

↓Complianta arteriala si↑TA sistolica→HVS

↓Responsivitateaβ-adrenergica

↓Sensibilitatea baroreceptorilorsi

↓ automatismul nodului sinusal

Hipotensiune la ↑frecventei cardiace ,depletia volemica sau pierderea contractiei atriale

↓Debitul cardiac si bradicardie ca raspuns la stres

Preturbarea modificarii tensiunii arteriale in ortostatism,la depletia volemica

Sincopa

Insuficienta cardiaca

Bloc cardiac

Gastrointestinal

↓Functia hepatica

↓Aciditatea gastrica

↓Motilitatea colonului

↓Functia ano-rectala

Intarzierea metabolizarii unor medicamente

↓Absorbtia de Ca2+ pe stomacul gol

Constipatie

Ciroza

Osteoporoza, deficit de vitamina B12

Fecalom

Incontinenta fecala

Hematologice si sistemul imun

↓Rezerva medulara

↓Reactivitatea celulelor T

↑Autoanticorpii

Raspuns la PPD fals-negativ

Factor reumatoid fals-pozitiv, anticorpi antinucleari

Anemie

Afectiuni autoimune

Renal

↓Rata FG

↓Functia de concentratie-dilutie a urinei

Perturbarea excretiei unor medicamente

Raspuns intarziat la restrictia sau la supraincarcarea salina sau hidrica, nicturie

↑Creatinina serica

sau ↑Na+

Urogenital

Atrofia mucoasei vaginale sau uretrale

↓Contractilitatea vezicii urinare

Hipertrofia de prostata

Dispareunie, bacteriurie

↑Volumul urinar rezidual

Infectii urinare simptomatice

Incontinenta urinara, retentie de urina

Cancer de prostata

Osteoarticular si muscular

↓Masa corporala efectiva, masa musculara

↓Densitatea osoasa

↓Forta

Osteopenie

Perturbari functionale

Fractura de sold

Sistem nervos

Atrofia cerebrala

↓Sinteza de catecolamine cerebrale

↓Sinteza dopaminergica la nivelul creierului

↓Reflexele de echilibru

↓Stadiul 4 al somnului

Uitare, senescenta benigna

Semne de afectare a lobului frontal

Mers teapan

↑Balansul corpului

Trezire matinala, insomnie

Dementa, delir

Depresie

Boala Parkinson

Caderi

Apnee in timpul somnului

Dupa Resnik NM : Geriatric Medicine.In:Harrisson:Principii de Medicina Interna, ed.14 Fanci AS et al McGraw-Hill,1998

EVALUAREA VARSTNICULUI

Evaluarea varstnicului se poate realiza pe parcursul mai multor consultatii.

Etapele consultatiei

Informatiile obtinute

Observatia directa

abordarea pacientului in sala de asteptare

raspuns afectiv, cognitiv

forta strangerii de mana

usurinta ridicarii de pe scaun

tipul de mers, stabilitatea pasilor, echilibrul

modul cum se imbraca/dezbraca

Anamneza

pacientul varstnic ofera date anamnestice corecte

pacientul ofera multe informatii(multitudinea acuzelor ingreuneaza obtinerea anamnezei)

in cazul pacientilor cu dificultati de intelegere sau comunicare, informatiile vor fi obtinute de la familie, prieteni,personalul de ingrijire, fisa medicala

pacientii omit adeseori sa mentioneze afectiuni importante, nu pentru ca nu ii deranjeaza ci pentru ca ei le considera mai degraba rezultatul imbatranirii si nu al bolii(caderi, depresie, tulburari memorie, alcoolism, incontinenta)

trebuie evaluat si aportul alimentar care poate fi redus(venituri insuficiente,afectiuni medicale coexistente,probleme de aprovizionare,dificultati legate de proteze dentare, tulburari memorie)sau excesiv, mai ales pentru vitamine(multe dintre acestea fiind toxice prin acumulare)

Examen fizic

se realizeaza un examen fizic integral

greutatea, variatia posturala a TA trebuie evaluate la fiecare consultatie

vederea, auzul trebuie verificate;hipoacuzia sugereaza prezenta dopurilor in conductul auditiv extern

examinarea cavitatii bucale dupa indepartarea protezei pentru depistarea precoce a unor leziuni maligne

examinarea sanilor; riscul de cancer mamar este crescut la aceasta grupa de varsta

pacientii cu episoade de cadere trebuie observati in timpul ridicarii de pe scaun, in timpul mersului pe o distanta de 3 metri, intoarcerii si reasezarii din nou

in cazul pacientilor imobilizati este importanta examinarea tegumentelor pentru aparitia zonelor eritematoase sau a ulceratiilor la nivelul zonelor de presiune

Examinarea statusului mental

se realizeaza prin verificarea diferitelor elemente din anamneza pentru stabilirea concordantei

pacientii care urmaresc stirile trebuie intrebati despre evenimentele care ii intereseaza si motivatia interesului; acelasi lucru se aplica si in cazul cititului, evenimentelor sociale, etc.***

Evaluarea capacitatii functionale a varstnicului

sunt evaluate activitatile de baza din viata de zi cu zi(ADL-activities of daily living)capacitatea de a se urca/cobora din pat, de a se aseza/ridica de pe scaun, de a se imbraca, spala

sunt evaluate si activitatile mai complexe- activitati instrumentale din viata de zi cu zi(IADL-instrumental activities of daily living)- capacitatea de a face cumparaturi,etc

*** Ca regula generala,deficitul excesiv pentru memoria recenta este sugestiv pentru dementa in timp ce deficitul pentru memoria de scurta durata(ex lista de obiecte) sugereaza depresia.La pacientii cu deficite de atentie recunoscute prin imposibilitatea de a spune in ordine inversa literele unui cuvant scurt(lume)sau lunile anului, suspicionam delirul.

Trebuie evaluat si nivelul socio-economic precum si posibilitatile de ajutor social.

INVESTIGATIILE DE LABORATOR

Constantele de laborator au , in general, aceleasi valori pentru varstnici ca si pentru adultul tanar,cu cateva exceptii.Glicemia a jeun nu se modifica semnificativ cu varsta dar la 2 sau 3 ore postprandial este mai mare comparativ cu adultul tanar.

CELE MAI FRECVENTE AFECTIUNI ALE VARSTNICULUI

Patologia varstnicului este vasta,ea fiind rezultatul compromiterii unuia sau mai multor mecanisme homeostatice ;debutul bolilor este de cele mai multe ori atipic iar masurile de profilaxie si tratament au o eficienta crescuta la aceasta grupa de varsta.

1.Ateroscleroza cardiovasculara si cerebrovasculara

Boala

Caracteristici

Ateroscleroza cardiovasculara

Angina pectorala(vasospasm coronarian)

Moartea subita; poate fi prima manifestare clinica a bolii coronariene in 25% din cazuri; de cele mai multe ori apare la pacienti cu disfunctie ventriculara stanga severa si antecedente de infarct miocardic

Angina instabila

IMA

Anevrism aterosclerotic al aortei abdominale; 90% dintre acestea sunt localizate sub originea arterelor renale

Anevrism de aorta toracica

Vasculopatii periferice : boala ocluziva a aortei si arterelor iliace,boala ocluziva a arterei femurale si poplitee, boala ocluziva a arterelor distale ale membrelor inferioare(tibiala, peroniera)

Ateroscleroza cerebrovasculara

AIT(accident ischemic tranzitor) : deficite neurologice focale cu durata mai mica de 24 ore

AVC(accident vascular cerebral):deficit neurologic caracteristic cu debut brusc; semnele neurologice reflecta interesarea unei anumite regiuni cerebrale.

2. Afectiuni ale sistemului de conducere cardiac cu blocuri de conducere

blocul nodului sinusal

tulburari de conducere intraventriculara(blocuri de ramura)

3. Polimialgia reumatica,osteoporoza,fractura de sold

Boala Caracteristici

Artroza - boala degenerativa articulara fara manifestari sistemice

- durere ameliorata de repaus

- redoare matinala de scurta durata

- inflamatie articulara minima

- aspecte radiolgice: ingustarea spatiului articular,cresterea desnsitatii osoase subcondrale, chisturi osoase

Artrita cu depozite Caracteristici

De microcristale - dedut acut nocturn, de obicei monoarticular adesea localizat

La nivelul primei articulatii metatarsofalangiene - prurit si descuamare postinflamatorii - hiperuricemie; identificarea cristalelor de urati in lichidul articu lar, prezenta de tofi - raspuns spectaculos la AINS sau colchicina - in stadiul cronic,depozite de cristale de urati la nivelul tesutului subcutanat, os,cartilaj, articulatii

4.Diabetul zaharat tip2 si hiperglicemia noncetozica

Caracteristici - de obicei la pacienti peste 40 ani si obezi - poliurie, polidipsie(cetonurie, pierdere ponderala sunt rare) - la femei, prima manifestare poate fi candidoza vaginala - multi dintre pacienti sunt oligo/asimptomatici - HTA, hiperlipemie, ateroscleroza sunt frecvent asociate - glicemia a jeun>126mg/dl la cel putin doua recoltari succesive iar dupa incarcarea cu 75g de glucoza,valori ale

glicemiei>200mg /dl la 2 ore de la ingestie, au valoare

diagnostica - indiferent de greutatea corporala,prezinta o rezistenta tisulara

crescuta la insulina care asociaza mai multi factori:genetici,

varsta(imbatranirea creste rezistenta tisulara la insulina), obezitatea abdomino-viscerala- considerata cel mai important factor.

5.Cancerul; mai ales colonic, prostatic,pulmonar, mamar si cutanat

Riscul in cursul vietii pentru cele mai frecvente 5 cancere

Cancer

Risc de diagnostic(%)

Riscul de deces(%)

Prostata

San(femei)

Plaman(barbati,

femei)

Colorectal(barbati,

femei)

Vezica urinara(barbati)

Uter(include si colul si corpul)

Date obtinute de la programul SEER al National Cancer Institute

Escarele de presiune

Caracteristici - leziuni de decubit de tip ulcerativ cauzate de diminuarea

Fluxului sangvin si a nutritiei tisulare ca urmare a presiunii prelungite exercitate de proeminente osoase sau cartilaginoase

- sunt afectate cel mai frecvent tegumentele din regiunea

bazinului; pot apare ulceratii de decubit si pe ceafa, coate, glezne, calcaie

- apar la pacienti varstnici, paralizati, debilitati sau inconstienti

- pot fi complicate de infectii usoare.

7. TBC pulmonara

Caracteristici - oboseala,scadere ponderala, transpiratii nocturne si tuse

- infiltrate pulmonare frecvent la nivel apical

- IDR pozitiv la tuberculina

- identificarea Mycobacterium tuberculosis pe frotiurile din sputa sau in

culturile din sputa

- intalnim manifestari atipice ale bolii in cazul batranilor, bolnavilor din caminele de ingrijire, pacientilor infectati cu HIV

8. Cataracta, glaucomul,degenerescenta maculara

Boala

Caracteristici

Glaucomul acut primar cu unghi inchis

Glaucom acut primar cu unghi deschis

Instalare rapida la varstnici(datorita cresterii fiziologice a dimensiunilor cristalinului), hipermetropie, asiatici

Durere severa si afectarea profunda a vederii

Ochi rosu, pupile dilatate

Glob ocular dur la palpare

Debut insidios la varstnici

Fara simptome in fazele initiale ale bolii

Pierdere progresiva a vederii periferice ducand la vederea "in tunel"

Crestere persistenta a presiunii intraoculare

"halouri in jurul luminilor" nu apar decat la persoanele cu presiune intraoculara crescuta

Cataracta

Tulburare de vedere instalata progresiv in decurs de luni sau ani

Absenta durerii si eritemului

Opacifierea cristalinului

Degenerescenta maculara senila

Reprezinta cauza cea mai frecventa a pierderii permanente a vederii la varstnici

9. Surditatea

Caracteristici - de transmisie - se datoreaza cel mai frecvent dopurilor de ceara sau disfunctiei temporare a trompei lui Eustachio asociata cu infectii ale tractului respirator superior;forma cronica apare in cazul unor infectii cronice ale urechii, traumatism, otoscleroza

- de receptie - apare la varstnici, apare predominent pentru sunetele de frecvente inalte

10.Mielofibroza, mielom multiplu

Boala

Caracteristici

Mielofibroza

Apare mai frecvent la adulti peste 50 ani

Debut insidios

Afectare mieloproliferativa caracterizata prin fibroza maduvei osoase, splenomegalie si poikilocitoza "in picatura" pe frotiul de sange periferic

Mielom multiplu

Afectiunea varstnicului peste 60 ani

Anemie, dureri osoase(mai frecvent lombare), infectii(cele mai frecvente cu Haemophilus influenzae si Streptococcus pneumoniae)

Inlocuirea maduvei osoase cu plasmocite maligne

Se pot intalni fracturi patologice, in special la nivelul colului femural

11. Constipatie, fecalom, incontinenta anala

Caracteristici - Constipatia - este prezenta atunci cand pacientul are cel mult doua scaune pe saptamana sau dificultati excesive la defecatie

- Incontinenta anala- este prezenta la aproape 10% dintre varstnici.

Pentru asigurarea continentei intestinale sunt necesare cinci conditii generale :

1. scaun solid sau semisolid

2. rezervor rectal extensibil

3. senzatia de plenitudine rectala

4. nervi si muschi pelvini intacti

5. posibilitatea de a ajunge la toaleta in timp util

12. Boala Parkinson

Caracteristici - asocierea in orice combinatie :tremor, rigiditate,bradikinezie,instabilitate posturala progresiva, piele seboreica, adeseori, usoara deteriorare intelectuala

13.Depresia si suicidul

Caracteristici - diagnosticul de depresie se pune pe baza deprimarii starii afective timp de cel putin doua saptamani consecutive plus patru dintre cele opt semne vegetative :

- tulburari de somn

- lipsa interes

- sentiment de vinovatie

- scaderea energiei

- scaderea capacitatii de concentrare

- scaderea apetitului

- agitatie psihomotorie

- idei de suicid (SIVECAPS)

14. Bronhopneumopatia cronic obstructiva

Caracteristici - fumatori in prezent sau in antecedente

- tuse cronica productiva(in bronsita cronica -tipul B-blue bloater) si dispnee( in emfizem -tipulA -pink- puffer)

- examen fizic :raluri bronsice, expir prelungit, diminuarea murmurului vezicular

- limitarea debitelor respiratorii la testele functionale pulmonare

15. Hipertrofia benigna de prostata

Caracteristici - scaderea fortei si calibrului jetului urinar

- nicturie

- creste volumul rezidual urinar

- uneori azotemie si retentie urinara

16. Diverticulita si angiodisplazia

Boala

Caracteristici

Diverticulita

Durere abdominala acuta si febra

Leucocitoza

Sensibilitate in cadranul inferior stang al abdomenului si formatiune tumorala

Secundar unei perforatii la nivelul unui diverticul colonic(variaza de la microperforatie, forma cea mai frecventa, pana la perforatie cu abces sau peritonita generalizata

Angiodisplazii

Sunt mai frecvente la nivelul cecului si colonului ascendent la persoanele in varsta

Constituie cauza cea mai frecventa de sangarare acuta sau cronica a tractului gastro-intestinal superior si inferior

Totusi, anumite probleme medicale sunt mult mai frecvent intalnite la varstnicul tarat, mai ales la persoane peste 80 ani si sunt prezentate prin sintagma celor" cinci I": disfunctie intelectuala, imobilitate, instabilitate, incontinenta si reactii medicamentoase iatrogene.

Disfunctia intelectuala - Dementa

Definitie: este o disfunctie intelectuala dobandita, persistenta si cu evolutie progresiva care afecteaza cel putin doua din urmatoarele functii :limbaj, memorie, dexteritate spatio-vizuala, personalitate si cognitia(calcul, rationament, judecata abstracta).

Caracteristici - este cea mai frecventa afectiune a varstnicului(5-10% la varsta 65 ani; >20% la subiectii peste 85 ani)

- 60-70% sunt cazuri de dementa senila de tip Alzheimer, 10-20% sunt demente vasculare; 20-30% sunt demente mixte

- uitarea reprezinta simptomul precoce

- debut insidis, evolutie progresiva, deces in 8-10 ani

- dementa vasculara este mai frecvent intalnita la barbati cu hipertensiune cu/fara antecedente de AIT sau AVC.

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe:- istoric

- examen fizic si al statusului mental

- revizuirea atenta a medicatiei administrate si a consumului de alcool

- investigatii de laborator pentru a elimena alte cauze ale disfunctiei cognitive(electroliti serici, calcemie, glicemie,TSH, teste functionale renale, hepatice, sumar urina)

- RMN sau CT- trebuie efectuate in majoritatea cazurilor cu semne precoce de dementa(cateva luni pana la 1-2 ani).

Ambele investigatii sunt utile pentru excluderea hematomului subdural, tumori de lob frontal, AVC ischemic, hemoragic, dementa vasculara.

Diagnostic diferential : delirul

depresia

medicatia si drogurile: alcool, sedative, hipnotice, digoxin, neuroleptice, antihipertensive pot produce confuzie la varstnic

alte probleme psihiatrice

tulburari senzoriale : pierderea auzului duce la izolare sociala, raspunsuri nepotrivite interpretate ca manifestari ale dementei

- tulburari metabolice si endocrine:disfunctii tiroidiene, hipo/hiperglicemia, insuficienta hepatica, insuficienta renala, insuficienta cardiorespiratorie determina stari confuzionale

- disfunctii vezicale si intestinale(retentia acuta de urina, fecalom sunt cauze de stari confuzionale la pacientii varstnici spitalizati

- deficite nutritionale, traumatisme, tumori, infectii, accidente cardiovasculare si cerebrale.

Tratamentul consta in identificarea si tratarea factorilor care contribuie la disfunctia cognitiva si mai ales tratament de specialitate.

Patologia legata de imobilizare

Cauzele principale sunt:

- scaderea fortei musculare secundara malnutritiei, anemiei, tulburari electrolitice, neuropatii, miopatii

- anchiloza: osteoartrita, B.Parkison, poliartrita reumatoida, artroze, guta, pseudoguta, polimialgia reumatica cu dureri si anchiloza mai ales la nivelul centurilor pelvina, scapulo-humerala

- durerea osoasa :tumori, metastaze, traumatisme, osteoporoza, b.Paget

articulara ,bursala,musculara

tulburari de echilibru si teama de a cadea sunt cauze importante de imobilizare.

Consecintele sunt urmatoare :riscurile repausului la pat pentru varstnici sunt multiple, serioase, cu instalare rapida: decompensare cardio-vasculara, escare, tromboflebite si embolia pulmonara.

Conduita terapeutica

Cea mai importanta masura este profilaxia:

se va evita repausul la pat

daca acest lucru nu poate fi evitat trebuie luate cateva masuri:

a)nutritie adecvata

b)tegumentele din regiunile de presiune crescuta trebuie inspectate

c)pozitionarea pacientului de mai multe ori pe zi pentru a reduce decompensarea cardiaca

d)pentru a reduce riscul slabirii fortei musculare trebuie inceput exercitiul fizic(izotonice, izometrice)

e)pacientul trebuie sa participe activ la pozitionarea sa in pat

f)utilizarea agentilor farmacologici/nonfarmacologici pentru evitarea trombozelor

g)pe masura ce mobilizarea devine posibila, miscarile trebuie incepute treptat; se solicita sfatul unui fizioterapeut.

Patologia legata de instabilitate

Caderile reprezinta o problema majora pentru varstnici, mai ales pentru femei; sunt insotite de traumatisme grave si constituie a sasea cauza de deces la varstnici.Fracturile de sold consecutive si teama de cadere reprezinta cauze majore de imobilizare.

Factorii de risc intrinseci care predispun la caderi sunt:

tulburari ale vederii(scaderea acuitatii vizuale, a adaptarii la intuneric)

scaderea auzului

disfunctii vestibulare, afectiuni degenerative cervicale, neuropatia periferica

dementa

afectiuni musculo-scheletale

afectiuni ale piciorului(calusuri, durioane, deformari)

hipotensiune posturala

anumite medicamente: sedative, antidepresive, antihipertensive, anticonvulsivante

Factori de risc extrinseci sunt reprezentati de obstacole din mediul inconjurator, surse de lumina, podele, scari, bucatarie, baie, curte, intrarea.

Complicatile caderilor

- cele mai frecvente fracturi sunt la nivelul pumnului, sold, vertebre( la femeile varstnice, fracturile de sold asociaza o mortalitate de 20% pe an)

- teama de o noua cadere conduce la pierderea independentei de miscare

- hematomul subdural( pacient varstnic cu semne neurologice aparute recent , inclusiv confuzie)

deshidratarea , dezechilibre hidro-electrolitice , escare de presiune, rabdomioliza.

Profilaxie-tratament - tratarea factorilor patogenici favorizanti

- reducerea riscurilor din mediul inconjurator si a numarului de medicamente administrate

Incontinenta urinara

Definitie: pierderea controlului vezical cu important impact psihologic si social, adesea contribuind la institutionalizare.

Cauze de incontinenta urinara

Cauze tranzitorii

Cauze permanente

Delirul- mai frecvent intalnita la pacientii spitalizati

Infectia-infectii simptomatice ale tractului urinar produc sau contribuie la incontinenta

Uretrita si vaginita atrofica

Medicamente diuretice, anticolinergice, sedative, antidepresive, antipsihotice, alcoolul

Cauze psihologice: depresia, psihoze

Debit urinar excesiv(diuretice, aport excesiv de lichide)- debit urinar excesiv care poate depasi capacitatea persoanei in varsta de a se deplasa in timp util la toaleta

Fecalomul este o cauza frecventa de incontinenta urinara; mobilizarea fecalomului stabilizeaza continenta

Hiperreactivitatea detrusorului- scurgeri urinare la femei in absenta manevrelor de stres si a retentiei urinare care asociaza si nevoia imperioasa de a urina

Incontinenta de stres- mai frecventa la femeile varstnice; apar scurgeri urinare instantanee secundare unei manevre de stres; apar numai in timpul zilei

Obstructie uretrala-frecventa la varstnici, este secundara hipertrofiei benigne de prostata, stricturii uretrale, cancer de prostata; - picaturi aparute dupa terminarea mictiunii, senzatie imperioasa de mictiune datorita hiperreactivitatii detrusorului sau incontinenta prin preaplin determina retentia urinara

Hiporeactivitatea detrusorului- este o cauza rara de incontinenta; este idiopatica/secundara nervului motor inferior sacrat; apar mictiuni frecvente, nicturie, polakiurie, reziduul postmictional este mare(>450ml)

Tratamentul consta in identificarea si tratarea cauzelor tranzitorii si tratament de specialitate.

Reactii medicamentoase iatrogene

Susceptibilitatea dezvoltarii reactiilor adverse este de 2-3 ori mai mare la varstnici comparativ cu subiectul tanar.

Cauze: Epurarea medicamentoasa este mai redusa datorita scaderii ratei FG si scaderii clearence-ului hepatic

Volumul de distributie al medicamentelor este afectat.Cu inaintarea in varsta scade apa totala si creste masa adipoasa, astfel medicamentele hidrosolubile se fixeaza mai repede in timp ce medicatia liposolubila are un timp de injumatatire mai mare.

Pentru a evita toxicitatea medicamentoasa, la pacientii varstnici terbuie avute in vedere urmatoarele precautii:

1)asigurati-va ca simptomul care necesita tratament nu este el insusi declansat de un alt medicament.

2)utilizarea tuturor resurselor nonfarmacologice

3)incepem cu o doza redusa(comparativ cu pacientul adult)ce poate fi crescuta treptat in functie de farmacocinetica varstnicului

4)folosim o schema de administrare cat mai simpla si un numar cat mai redus de medicamente

5)verificati in cadrul consultatie daca pacientul sau unul din membrii familiei cunoaste schema de tratament, modul de administrare, doze, eventuale reactii adverse

6)monitorizarea nivelelor serice pentru medicamentele cu fereastra terapeutica ingusta(fenitoina, digoxin,chinidina, teofilina, aminoglicozide, psihotrope).

Particularitatile tratamentuluiprofilactic al varstnicului

O etapa importanta a tratamentului la aceasta grupa de varsta o constituie profilaxia.Interventiile profilactice se adreseaza populatiei generale si in special populatiei cu risc.

Interventii pentru populatia generala

Screening

TA ***

Talie si greutate

Hemocultsi/sigmoidoscopie

Mamografie+_ examen clinic al sanilor la femei≤69 ani)

Test Papanicolau

Screening al vederii

Evaluarea problemelor consumului de alcool

Comportament sexual

Prevenirea BTS:evitarea comportamentului sexual cu risc, folosirea prezervativelor

Consiliere

Oprirea fumatului

Evitarea consumului de alcool in timpul conducerii auto, inotului,etc

Dieta : aport adecvat de calciu(la femei), scaderea consumului de grasimi saturate si colesterol

Activitate fizica regulata

Imunizari

Vaccinarea antipneumococica

Vaccinarea antigripala

Vaccinarea DT-rapel

Prevenirea accidentelor

Centura de siguranta, cascheta(moto, bicicleta)

Chimioprofilaxie

Discuri de profilaxie hormonala la femei aflate la menopauza

Sanatatea dentara

Vizite regulate la stomatolog

Spalatul pe dinti

***Cresterea valorilor tensionale se asociaza cu morbiditate si mortalitate crescuta la aceasta grupa de varsta.Studii recente sugereaza ca a varstnici pot fi utilizate aceleasi valori limita pentru definirea HTA iar tratarea aceteia reduce cu 25-45% riscul de AVC si deces secundar afectiunii cardiovasculare.

Interventii pentru populatia cu risc

Persoane institutionalizate

PPD, vaccinare hepatitaA

Boli cronice, contact TBC

PPD

Persoane≥75 ani cu risc de cadere

Prevenirea caderilor

Factorii de risc pentru bolile cardiovasculare

Profilaxia cu 75-100mg aspirina/zi scade incidenta infarctelor de miocard

Se ia in considerare screeningul pentru colesterol

Familii cu cancer de piele

Evitarea expunerii la soare, folosirea unei imbracaminti de ptotectie

O atentie deosebita trebuie acordata batranilor"cu risc crescut"pentru o deteriorare mai rapida si institutionalizare; astfel, ei trebuie monitorizati mai indeaproape: cei peste 80 ani; cei care locuiesc singuri

Cei indoliati sau deprimati; cei cu perturbari intelectuale

Cei care au cazut de mai multe ori; cei cu incontinenta

Cei care nu s-au descurcat bine anterior.

BIBLIOGRAFIE

Adrian Restian, Bazele Medicinei de Familie, Editura Medicala, Bucuresti 2003;

Barth,S.,Campbell,L.V.,Allen,S., Intensive education improves knowledge, compliance and food problems in tip2 Diabetes Medicine, 8,1991,111-117;

3. Cecil Textbook of Medicine, Ed. Wingaarden J,B.,, Smith, L.H.,, Benett J,C.,B. Sounders Comp., Philadelphia, 1992;

Cristina Panea, Neuropatia Diabetica din punct de vedere al neurologului, BMJ nr.4, vol.11,2004, 188-192;

Dumitrache,M., Oftalmologie, Editura National, Bucuresti,1998 ;

Gherasim,L.,Medicina Interna, Bucuresti, 1995;

L.Gherasim, Medicina Interna, Editura Medicala, Bucuresti, 1996;

8. Harrison"S,Principles of Internal Medicine;

9. Lawrence.A, M. Tierney, Maxim A. Papadakis, Stephen J.Mc Phee, Diagnostic si Tratament in Practica Medicala, 2001;

Mariana Gram, Medicatia orala in Diabetul zaharat tip 2, BMJ, nr.8, vol.10, 2003, 364-366

Olteanu M, Tratat de oftalmologie, Editura Medicala, Bucuresti, 1989,;

Robert Berkow,M.D., Andrew J. Fletcher, Manuel Merck de Diagnostic et Terapeutique, Edition SIDEM - T.M., 1988



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2943
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved