| CATEGORII DOCUMENTE |
| Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
PATOLOGIA VARSTNICULUI IN PRACTICA
MEDICULUI DE FAMILIE
Omul parcurge de-a lungul vietii sale mai multe etape de dezvoltare,ultimele etape(varstnic:61-75ani; batran:76-85 ani;longeviv peste85ani) asociind modificari caracteristice procesului de imbatranire fiziologica.
Imbatranirea organismului uman este cel mai bine caracterizata prin limitarea progresiva a resurselor homeostatice ale fiecarui sistem de organe.Acest declin este cunoscut sub denumirea de " homeostenoza", cu debut din a treia decada de viata; este un proces gradat, linear dar si cu variatii individuale; este influentat de regimul alimentar, mediu si de obiceiurile personale.
Un declin brusc al unei functii sau sistem nu trebuie privit ca un proces de imbatranire normala, el fiind de fapt consecinta unei maladii."Imbatranirea normala poate fi atenuata intr-o oarecare masura prin modificarea factorior de risc: fumat, alcool, sedentarism, obiceiuri alimentare, HTA, etc.
Studii demografice recente privind speranta de viata prefigureaza o crestere a acesteia in urmatorii cincizeci de ani prin imbunatatirea conditiilor de ingrijire a varsnicilor si scaderea sporului natural.
In prezent, speranta medie de viata este variabila in functie de varsta de referinta.
|
Varsta |
Speranta de viata |
|
65 ani |
17 ani |
|
75 ani |
11 ani |
|
85 ani |
6 ani |
|
90 ani |
4 ani |
|
100 ani |
2 ani |
Pe de alta parte, scaderea rezervelor fiziologice determina o susceptibilitate crescuta a varstnicilor pentru aparitia unor boli, infirmitati; astfel ei sunt vulnerabili la orice solicitare ambientala, patologica sau farmacologica.
PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA PATOLOGIEI VARSTNICULUI
|
Principiu |
Observatii |
|
Debutul clinic atipic |
Simptomatologia se va rasfrange asupra sistemului de organe considerat veriga cea mai slaba |
|
Debut precoce |
Prin disfunctionalitatea mecanismelor compensatorii |
|
Coexistenta mai multor afectiuni curabile |
Prin compromiterea simultana a mai multor mecanisme homeostatice; ameliorari minime ale fiecareia pot aduce un beneficiu general spectaculos |
|
Parametrii clinici si biologici modificati sunt frecvent intalniti la varstnici |
Se poate sa nu explice un anumit simptom; nu au obligatoriu valoare diagnostica ,ex. Extrasistole ventriculare,bacteriurie,scaderea tolerantei la glucoza, scaderea mineralizarii osoase, contractii involuntare ale vezicii urinare |
|
Etiologie multipla si evolutie complexa |
Este putin probabil ca tratarea unei singure afectiuni sa duca la vindecarea unui pacient varstnic |
|
Eficienta crescuta a profilaxiei si a tratamentului la varstnic |
Varstnicul este mai predispus la consecintele negative ale bolii comparativ cu subiectul tanar |
MODIFICARILE CORELATE CU VARSTA SI CONSECINTELE LOR
|
Organul sau sistemul |
Modificarile fiziologice corelate cu varsta |
Consecintele modificarilor fiziologice |
Consecintele bolilor,nu ale varstei |
|
Generale |
↑Grasimea corporala ↓Apa totala din organism |
↑Volumu lde distributie al medicamentelor liposolubile ↓Volumul de distributie al medicamentelor hidrosolubile |
Obezitate Anorexie |
|
Ochi si urechi |
Presbitia Opacifierea cristalinului ↓Acuitatii pentru frecventele inalte |
↓Acomodarea ↑Sensibilitatea la lumina Dificultati de discriminare a cuvintelor daca exista un zgomot de fond |
Orbire Surditate |
|
Endocrin |
Perturbareahomeostaziei glucozei ↓Clearence-ul tiroxinei(si productia) ↑ADH,↓renina,↓aldosteronul, ↓Testosteronul ↓Absorbtia vitaminei D si activarea acesteia |
↑Glicemia ca raspuns la afectiunile acute ↓Doza T4 necesara in hipotiroidism Osteopenie |
Diabet zaharat Disfunctie tiroidiana ↓Na2+,↑K+ Impotenta Osteomalacie, fracturi |
|
Respirator |
↓Elasticitatea pulmonara si ↑rigiditatea cutiei toracice |
Dezechilibru ventilatie-perfuzie si↓PaO2 |
Dispnee, hipoxie |
|
Cardiovascular |
↓Complianta arteriala si↑TA sistolica→HVS ↓Responsivitateaβ-adrenergica ↓Sensibilitatea baroreceptorilorsi ↓ automatismul nodului sinusal |
Hipotensiune la ↑frecventei cardiace ,depletia volemica sau pierderea contractiei atriale ↓Debitul cardiac si bradicardie ca raspuns la stres Preturbarea modificarii tensiunii arteriale in ortostatism,la depletia volemica |
Sincopa Insuficienta cardiaca Bloc cardiac |
|
Gastrointestinal |
↓Functia hepatica ↓Aciditatea gastrica ↓Motilitatea colonului ↓Functia ano-rectala |
Intarzierea metabolizarii unor medicamente ↓Absorbtia de Ca2+ pe stomacul gol Constipatie |
Ciroza Osteoporoza, deficit de vitamina B12 Fecalom Incontinenta fecala |
|
Hematologice si sistemul imun |
↓Rezerva medulara ↓Reactivitatea celulelor T ↑Autoanticorpii |
Raspuns la PPD fals-negativ Factor reumatoid fals-pozitiv, anticorpi antinucleari |
Anemie Afectiuni autoimune |
|
Renal |
↓Rata FG ↓Functia de concentratie-dilutie a urinei |
Perturbarea excretiei unor medicamente Raspuns intarziat la restrictia sau la supraincarcarea salina sau hidrica, nicturie |
↑Creatinina serica sau ↑Na+ |
|
Urogenital |
Atrofia mucoasei vaginale sau uretrale ↓Contractilitatea vezicii urinare Hipertrofia de prostata |
Dispareunie, bacteriurie ↑Volumul urinar rezidual |
Infectii urinare simptomatice Incontinenta urinara, retentie de urina Cancer de prostata |
|
Osteoarticular si muscular |
↓Masa corporala efectiva, masa musculara ↓Densitatea osoasa |
↓Forta Osteopenie |
Perturbari functionale Fractura de sold |
|
Sistem nervos |
Atrofia cerebrala ↓Sinteza de catecolamine cerebrale ↓Sinteza dopaminergica la nivelul creierului ↓Reflexele de echilibru ↓Stadiul 4 al somnului |
Uitare, senescenta benigna Semne de afectare a lobului frontal Mers teapan ↑Balansul corpului Trezire matinala, insomnie |
Dementa, delir Depresie Boala Parkinson Caderi Apnee in timpul somnului |
Dupa Resnik NM : Geriatric Medicine.In:Harrisson:Principii de Medicina
Interna, ed.14
EVALUAREA VARSTNICULUI
Evaluarea varstnicului se poate realiza pe parcursul mai multor consultatii.
|
Etapele consultatiei |
Informatiile obtinute |
|
Observatia directa |
abordarea pacientului in sala de asteptare raspuns afectiv, cognitiv forta strangerii de mana usurinta ridicarii de pe scaun tipul de mers, stabilitatea pasilor, echilibrul modul cum se imbraca/dezbraca |
|
Anamneza |
pacientul varstnic ofera date anamnestice corecte pacientul ofera multe informatii(multitudinea acuzelor ingreuneaza obtinerea anamnezei) in cazul pacientilor cu dificultati de intelegere sau comunicare, informatiile vor fi obtinute de la familie, prieteni,personalul de ingrijire, fisa medicala pacientii omit adeseori sa mentioneze afectiuni importante, nu pentru ca nu ii deranjeaza ci pentru ca ei le considera mai degraba rezultatul imbatranirii si nu al bolii(caderi, depresie, tulburari memorie, alcoolism, incontinenta) trebuie evaluat si aportul alimentar care poate fi redus(venituri insuficiente,afectiuni medicale coexistente,probleme de aprovizionare,dificultati legate de proteze dentare, tulburari memorie)sau excesiv, mai ales pentru vitamine(multe dintre acestea fiind toxice prin acumulare) |
|
Examen fizic |
se realizeaza un examen fizic integral greutatea, variatia posturala a TA trebuie evaluate la fiecare consultatie vederea, auzul trebuie verificate;hipoacuzia sugereaza prezenta dopurilor in conductul auditiv extern examinarea cavitatii bucale dupa indepartarea protezei pentru depistarea precoce a unor leziuni maligne examinarea sanilor; riscul de cancer mamar este crescut la aceasta grupa de varsta pacientii cu episoade de cadere trebuie observati in timpul ridicarii de pe scaun, in timpul mersului pe o distanta de 3 metri, intoarcerii si reasezarii din nou in cazul pacientilor imobilizati este importanta examinarea tegumentelor pentru aparitia zonelor eritematoase sau a ulceratiilor la nivelul zonelor de presiune |
|
Examinarea statusului mental |
se realizeaza prin verificarea diferitelor elemente din anamneza pentru stabilirea concordantei pacientii care urmaresc stirile trebuie intrebati despre evenimentele care ii intereseaza si motivatia interesului; acelasi lucru se aplica si in cazul cititului, evenimentelor sociale, etc.*** |
|
Evaluarea capacitatii functionale a varstnicului |
sunt evaluate activitatile de baza din viata de zi cu zi(ADL-activities of daily living)capacitatea de a se urca/cobora din pat, de a se aseza/ridica de pe scaun, de a se imbraca, spala sunt evaluate si activitatile mai complexe- activitati instrumentale din viata de zi cu zi(IADL-instrumental activities of daily living)- capacitatea de a face cumparaturi,etc |
*** Ca regula generala,deficitul excesiv pentru memoria recenta este sugestiv pentru dementa in timp ce deficitul pentru memoria de scurta durata(ex lista de obiecte) sugereaza depresia.La pacientii cu deficite de atentie recunoscute prin imposibilitatea de a spune in ordine inversa literele unui cuvant scurt(lume)sau lunile anului, suspicionam delirul.
Trebuie evaluat si nivelul socio-economic precum si posibilitatile de ajutor social.
INVESTIGATIILE DE LABORATOR
Constantele de laborator au , in general, aceleasi valori pentru varstnici ca si pentru adultul tanar,cu cateva exceptii.Glicemia a jeun nu se modifica semnificativ cu varsta dar la 2 sau 3 ore postprandial este mai mare comparativ cu adultul tanar.
CELE MAI FRECVENTE AFECTIUNI ALE VARSTNICULUI
Patologia varstnicului este vasta,ea fiind rezultatul compromiterii unuia sau mai multor mecanisme homeostatice ;debutul bolilor este de cele mai multe ori atipic iar masurile de profilaxie si tratament au o eficienta crescuta la aceasta grupa de varsta.
1.Ateroscleroza cardiovasculara si cerebrovasculara
|
Boala |
Caracteristici |
|
Ateroscleroza cardiovasculara |
Angina pectorala(vasospasm coronarian) Moartea subita; poate fi prima manifestare clinica a bolii coronariene in 25% din cazuri; de cele mai multe ori apare la pacienti cu disfunctie ventriculara stanga severa si antecedente de infarct miocardic Angina instabila IMA Anevrism aterosclerotic al aortei abdominale; 90% dintre acestea sunt localizate sub originea arterelor renale Anevrism de aorta toracica Vasculopatii periferice : boala ocluziva a aortei si arterelor iliace,boala ocluziva a arterei femurale si poplitee, boala ocluziva a arterelor distale ale membrelor inferioare(tibiala, peroniera) |
|
Ateroscleroza cerebrovasculara |
AIT(accident ischemic tranzitor) : deficite neurologice focale cu durata mai mica de 24 ore AVC(accident vascular cerebral):deficit neurologic caracteristic cu debut brusc; semnele neurologice reflecta interesarea unei anumite regiuni cerebrale. |
2. Afectiuni ale sistemului de conducere cardiac cu blocuri de conducere
blocul nodului sinusal
tulburari de conducere intraventriculara(blocuri de ramura)
3. Polimialgia reumatica,osteoporoza,fractura de sold
Boala Caracteristici
Artroza - boala degenerativa articulara fara manifestari sistemice
- durere ameliorata de repaus
- redoare matinala de scurta durata
- inflamatie articulara minima
- aspecte radiolgice: ingustarea spatiului articular,cresterea desnsitatii osoase subcondrale, chisturi osoase
Artrita cu depozite Caracteristici
De microcristale - dedut acut nocturn, de obicei monoarticular adesea localizat
La nivelul primei articulatii metatarsofalangiene - prurit si descuamare postinflamatorii - hiperuricemie; identificarea cristalelor de urati in lichidul articu lar, prezenta de tofi - raspuns spectaculos la AINS sau colchicina - in stadiul cronic,depozite de cristale de urati la nivelul tesutului subcutanat, os,cartilaj, articulatii
4.Diabetul zaharat tip2 si hiperglicemia noncetozica
Caracteristici - de obicei la pacienti peste 40 ani si obezi - poliurie, polidipsie(cetonurie, pierdere ponderala sunt rare) - la femei, prima manifestare poate fi candidoza vaginala - multi dintre pacienti sunt oligo/asimptomatici - HTA, hiperlipemie, ateroscleroza sunt frecvent asociate - glicemia a jeun>126mg/dl la cel putin doua recoltari succesive iar dupa incarcarea cu 75g de glucoza,valori ale
glicemiei>200mg /dl la 2 ore de la ingestie, au valoare
diagnostica - indiferent de greutatea corporala,prezinta o rezistenta tisulara
crescuta la insulina care asociaza mai multi factori:genetici,
varsta(imbatranirea creste rezistenta tisulara la insulina), obezitatea abdomino-viscerala- considerata cel mai important factor.
5.Cancerul; mai ales colonic, prostatic,pulmonar, mamar si cutanat
Riscul in cursul vietii pentru cele mai frecvente 5 cancere
|
Cancer |
Risc de diagnostic(%) |
Riscul de deces(%) |
|
Prostata | ||
|
San(femei) | ||
|
Plaman(barbati, femei) | ||
|
Colorectal(barbati, femei) | ||
|
Vezica urinara(barbati) | ||
|
Uter(include si colul si corpul) |
Date obtinute de la programul SEER al National Cancer Institute
Escarele de presiune
Caracteristici - leziuni de decubit de tip ulcerativ cauzate de diminuarea
Fluxului sangvin si a nutritiei tisulare ca urmare a presiunii prelungite exercitate de proeminente osoase sau cartilaginoase
- sunt afectate cel mai frecvent tegumentele din regiunea
bazinului; pot apare ulceratii de decubit si pe ceafa, coate, glezne, calcaie
- apar la pacienti varstnici, paralizati, debilitati sau inconstienti
- pot fi complicate de infectii usoare.
7. TBC pulmonara
Caracteristici - oboseala,scadere ponderala, transpiratii nocturne si tuse
- infiltrate pulmonare frecvent la nivel apical
- IDR pozitiv la tuberculina
- identificarea Mycobacterium tuberculosis pe frotiurile din sputa sau in
culturile din sputa
- intalnim manifestari atipice ale bolii in cazul batranilor, bolnavilor din caminele de ingrijire, pacientilor infectati cu HIV
8. Cataracta, glaucomul,degenerescenta maculara
|
Boala |
Caracteristici |
|
Glaucomul acut primar cu unghi inchis Glaucom acut primar cu unghi deschis |
Instalare rapida la varstnici(datorita cresterii fiziologice a dimensiunilor cristalinului), hipermetropie, asiatici Durere severa si afectarea profunda a vederii Ochi rosu, pupile dilatate Glob ocular dur la palpare Debut insidios la varstnici Fara simptome in fazele initiale ale bolii Pierdere progresiva a vederii periferice ducand la vederea "in tunel" Crestere persistenta a presiunii intraoculare "halouri in jurul luminilor" nu apar decat la persoanele cu presiune intraoculara crescuta |
|
Cataracta |
Tulburare de vedere instalata progresiv in decurs de luni sau ani Absenta durerii si eritemului Opacifierea cristalinului |
|
Degenerescenta maculara senila |
Reprezinta cauza cea mai frecventa a pierderii permanente a vederii la varstnici |
9. Surditatea
Caracteristici - de transmisie - se datoreaza cel mai frecvent dopurilor de ceara sau disfunctiei temporare a trompei lui Eustachio asociata cu infectii ale tractului respirator superior;forma cronica apare in cazul unor infectii cronice ale urechii, traumatism, otoscleroza
- de receptie - apare la varstnici, apare predominent pentru sunetele de frecvente inalte
10.Mielofibroza, mielom multiplu
|
Boala |
Caracteristici |
|
Mielofibroza |
Apare mai frecvent la adulti peste 50 ani Debut insidios Afectare mieloproliferativa caracterizata prin fibroza maduvei osoase, splenomegalie si poikilocitoza "in picatura" pe frotiul de sange periferic |
|
Mielom multiplu |
Afectiunea varstnicului peste 60 ani Anemie, dureri osoase(mai frecvent lombare), infectii(cele mai frecvente cu Haemophilus influenzae si Streptococcus pneumoniae) Inlocuirea maduvei osoase cu plasmocite maligne Se pot intalni fracturi patologice, in special la nivelul colului femural |
11. Constipatie, fecalom, incontinenta anala
Caracteristici - Constipatia - este prezenta atunci cand pacientul are cel mult doua scaune pe saptamana sau dificultati excesive la defecatie
- Incontinenta anala- este prezenta la aproape 10% dintre varstnici.
Pentru asigurarea continentei intestinale sunt necesare cinci conditii generale :
1. scaun solid sau semisolid
2. rezervor rectal extensibil
3. senzatia de plenitudine rectala
4. nervi si muschi pelvini intacti
5. posibilitatea de a ajunge la toaleta in timp util
12. Boala Parkinson
Caracteristici - asocierea in orice combinatie :tremor, rigiditate,bradikinezie,instabilitate posturala progresiva, piele seboreica, adeseori, usoara deteriorare intelectuala
13.Depresia si suicidul
Caracteristici - diagnosticul de depresie se pune pe baza deprimarii starii afective timp de cel putin doua saptamani consecutive plus patru dintre cele opt semne vegetative :
- tulburari de somn
- lipsa interes
- sentiment de vinovatie
- scaderea energiei
- scaderea capacitatii de concentrare
- scaderea apetitului
- agitatie psihomotorie
- idei de suicid (SIVECAPS)
14. Bronhopneumopatia cronic obstructiva
Caracteristici - fumatori in prezent sau in antecedente
- tuse cronica productiva(in bronsita cronica -tipul B-blue bloater) si dispnee( in emfizem -tipulA -pink- puffer)
- examen fizic :raluri bronsice, expir prelungit, diminuarea murmurului vezicular
- limitarea debitelor respiratorii la testele functionale pulmonare
15. Hipertrofia benigna de prostata
Caracteristici - scaderea fortei si calibrului jetului urinar
- nicturie
- creste volumul rezidual urinar
- uneori azotemie si retentie urinara
16. Diverticulita si angiodisplazia
|
Boala |
Caracteristici |
|
Diverticulita |
Durere abdominala acuta si febra Leucocitoza Sensibilitate in cadranul inferior stang al abdomenului si formatiune tumorala Secundar unei perforatii la nivelul unui diverticul colonic(variaza de la microperforatie, forma cea mai frecventa, pana la perforatie cu abces sau peritonita generalizata |
|
Angiodisplazii |
Sunt mai frecvente la nivelul cecului si colonului ascendent la persoanele in varsta Constituie cauza cea mai frecventa de sangarare acuta sau cronica a tractului gastro-intestinal superior si inferior |
Totusi, anumite probleme medicale sunt mult mai frecvent intalnite la varstnicul tarat, mai ales la persoane peste 80 ani si sunt prezentate prin sintagma celor" cinci I": disfunctie intelectuala, imobilitate, instabilitate, incontinenta si reactii medicamentoase iatrogene.
Disfunctia intelectuala - Dementa
Definitie: este o disfunctie intelectuala dobandita, persistenta si cu evolutie progresiva care afecteaza cel putin doua din urmatoarele functii :limbaj, memorie, dexteritate spatio-vizuala, personalitate si cognitia(calcul, rationament, judecata abstracta).
Caracteristici - este cea mai frecventa afectiune a varstnicului(5-10% la varsta 65 ani; >20% la subiectii peste 85 ani)
- 60-70% sunt cazuri de dementa senila de tip Alzheimer, 10-20% sunt demente vasculare; 20-30% sunt demente mixte
- uitarea reprezinta simptomul precoce
- debut insidis, evolutie progresiva, deces in 8-10 ani
- dementa vasculara este mai frecvent intalnita la barbati cu hipertensiune cu/fara antecedente de AIT sau AVC.
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe:- istoric
- examen fizic si al statusului mental
- revizuirea atenta a medicatiei administrate si a consumului de alcool
- investigatii de laborator pentru a elimena alte cauze ale disfunctiei cognitive(electroliti serici, calcemie, glicemie,TSH, teste functionale renale, hepatice, sumar urina)
- RMN sau CT- trebuie efectuate in majoritatea cazurilor cu semne precoce de dementa(cateva luni pana la 1-2 ani).
Ambele investigatii sunt utile pentru excluderea hematomului subdural, tumori de lob frontal, AVC ischemic, hemoragic, dementa vasculara.
Diagnostic diferential : delirul
depresia
medicatia si drogurile: alcool, sedative, hipnotice, digoxin, neuroleptice, antihipertensive pot produce confuzie la varstnic
alte probleme psihiatrice
tulburari senzoriale : pierderea auzului duce la izolare sociala, raspunsuri nepotrivite interpretate ca manifestari ale dementei
- tulburari metabolice si endocrine:disfunctii tiroidiene, hipo/hiperglicemia, insuficienta hepatica, insuficienta renala, insuficienta cardiorespiratorie determina stari confuzionale
- disfunctii vezicale si intestinale(retentia acuta de urina, fecalom sunt cauze de stari confuzionale la pacientii varstnici spitalizati
- deficite nutritionale, traumatisme, tumori, infectii, accidente cardiovasculare si cerebrale.
Tratamentul consta in identificarea si tratarea factorilor care contribuie la disfunctia cognitiva si mai ales tratament de specialitate.
Patologia legata de imobilizare
Cauzele principale sunt:
- scaderea fortei musculare secundara malnutritiei, anemiei, tulburari electrolitice, neuropatii, miopatii
- anchiloza: osteoartrita, B.Parkison, poliartrita reumatoida, artroze, guta, pseudoguta, polimialgia reumatica cu dureri si anchiloza mai ales la nivelul centurilor pelvina, scapulo-humerala
- durerea osoasa :tumori, metastaze, traumatisme, osteoporoza, b.Paget
articulara ,bursala,musculara
tulburari de echilibru si teama de a cadea sunt cauze importante de imobilizare.
Consecintele sunt urmatoare :riscurile repausului la pat pentru varstnici sunt multiple, serioase, cu instalare rapida: decompensare cardio-vasculara, escare, tromboflebite si embolia pulmonara.
Conduita terapeutica
Cea mai importanta masura este profilaxia:
se va evita repausul la pat
daca acest lucru nu poate fi evitat trebuie luate cateva masuri:
a)nutritie adecvata
b)tegumentele din regiunile de presiune crescuta trebuie inspectate
c)pozitionarea pacientului de mai multe ori pe zi pentru a reduce decompensarea cardiaca
d)pentru a reduce riscul slabirii fortei musculare trebuie inceput exercitiul fizic(izotonice, izometrice)
e)pacientul trebuie sa participe activ la pozitionarea sa in pat
f)utilizarea agentilor farmacologici/nonfarmacologici pentru evitarea trombozelor
g)pe masura ce mobilizarea devine posibila, miscarile trebuie incepute treptat; se solicita sfatul unui fizioterapeut.
Patologia legata de instabilitate
Caderile reprezinta o problema majora pentru varstnici, mai ales pentru femei; sunt insotite de traumatisme grave si constituie a sasea cauza de deces la varstnici.Fracturile de sold consecutive si teama de cadere reprezinta cauze majore de imobilizare.
Factorii de risc intrinseci care predispun la caderi sunt:
tulburari ale vederii(scaderea acuitatii vizuale, a adaptarii la intuneric)
scaderea auzului
disfunctii vestibulare, afectiuni degenerative cervicale, neuropatia periferica
dementa
afectiuni musculo-scheletale
afectiuni ale piciorului(calusuri, durioane, deformari)
hipotensiune posturala
anumite medicamente: sedative, antidepresive, antihipertensive, anticonvulsivante
Factori de risc extrinseci sunt reprezentati de obstacole din mediul inconjurator, surse de lumina, podele, scari, bucatarie, baie, curte, intrarea.
Complicatile caderilor
- cele mai frecvente fracturi sunt la nivelul pumnului, sold, vertebre( la femeile varstnice, fracturile de sold asociaza o mortalitate de 20% pe an)
- teama de o noua cadere conduce la pierderea independentei de miscare
- hematomul subdural( pacient varstnic cu semne neurologice aparute recent , inclusiv confuzie)
deshidratarea , dezechilibre hidro-electrolitice , escare de presiune, rabdomioliza.
Profilaxie-tratament - tratarea factorilor patogenici favorizanti
- reducerea riscurilor din mediul inconjurator si a numarului de medicamente administrate
Incontinenta urinara
Definitie: pierderea controlului vezical cu important impact psihologic si social, adesea contribuind la institutionalizare.
Cauze de incontinenta urinara
|
Cauze tranzitorii |
Cauze permanente |
|
Delirul- mai frecvent intalnita la pacientii spitalizati Infectia-infectii simptomatice ale tractului urinar produc sau contribuie la incontinenta Uretrita si vaginita atrofica Medicamente diuretice, anticolinergice, sedative, antidepresive, antipsihotice, alcoolul Cauze psihologice: depresia, psihoze Debit urinar excesiv(diuretice, aport excesiv de lichide)- debit urinar excesiv care poate depasi capacitatea persoanei in varsta de a se deplasa in timp util la toaleta Fecalomul este o cauza frecventa de incontinenta urinara; mobilizarea fecalomului stabilizeaza continenta |
Hiperreactivitatea detrusorului- scurgeri urinare la femei in absenta manevrelor de stres si a retentiei urinare care asociaza si nevoia imperioasa de a urina Incontinenta de stres- mai frecventa la femeile varstnice; apar scurgeri urinare instantanee secundare unei manevre de stres; apar numai in timpul zilei Obstructie uretrala-frecventa la varstnici, este secundara hipertrofiei benigne de prostata, stricturii uretrale, cancer de prostata; - picaturi aparute dupa terminarea mictiunii, senzatie imperioasa de mictiune datorita hiperreactivitatii detrusorului sau incontinenta prin preaplin determina retentia urinara Hiporeactivitatea detrusorului- este o cauza rara de incontinenta; este idiopatica/secundara nervului motor inferior sacrat; apar mictiuni frecvente, nicturie, polakiurie, reziduul postmictional este mare(>450ml) |
Tratamentul consta in identificarea si tratarea cauzelor tranzitorii si tratament de specialitate.
Reactii medicamentoase iatrogene
Susceptibilitatea dezvoltarii reactiilor adverse este de 2-3 ori mai mare la varstnici comparativ cu subiectul tanar.
Cauze: Epurarea medicamentoasa este mai redusa datorita scaderii ratei FG si scaderii clearence-ului hepatic
Volumul de distributie al medicamentelor este afectat.Cu inaintarea in varsta scade apa totala si creste masa adipoasa, astfel medicamentele hidrosolubile se fixeaza mai repede in timp ce medicatia liposolubila are un timp de injumatatire mai mare.
Pentru a evita toxicitatea medicamentoasa, la pacientii varstnici terbuie avute in vedere urmatoarele precautii:
1)asigurati-va ca simptomul care necesita tratament nu este el insusi declansat de un alt medicament.
2)utilizarea tuturor resurselor nonfarmacologice
3)incepem cu o doza redusa(comparativ cu pacientul adult)ce poate fi crescuta treptat in functie de farmacocinetica varstnicului
4)folosim o schema de administrare cat mai simpla si un numar cat mai redus de medicamente
5)verificati in cadrul consultatie daca pacientul sau unul din membrii familiei cunoaste schema de tratament, modul de administrare, doze, eventuale reactii adverse
6)monitorizarea nivelelor serice pentru medicamentele cu fereastra terapeutica ingusta(fenitoina, digoxin,chinidina, teofilina, aminoglicozide, psihotrope).
Particularitatile tratamentuluiprofilactic al varstnicului
O etapa importanta a tratamentului la aceasta grupa de varsta o constituie profilaxia.Interventiile profilactice se adreseaza populatiei generale si in special populatiei cu risc.
Interventii pentru populatia generala
|
Screening TA *** Talie si greutate Hemocultsi/sigmoidoscopie Mamografie+_ examen clinic al sanilor la femei≤69 ani) Test Papanicolau Screening al vederii Evaluarea problemelor consumului de alcool |
Comportament sexual Prevenirea BTS:evitarea comportamentului sexual cu risc, folosirea prezervativelor |
|
Consiliere Oprirea fumatului Evitarea consumului de alcool in timpul conducerii auto, inotului,etc Dieta : aport adecvat de calciu(la femei), scaderea consumului de grasimi saturate si colesterol Activitate fizica regulata |
Imunizari Vaccinarea antipneumococica Vaccinarea antigripala Vaccinarea DT-rapel |
|
Prevenirea accidentelor Centura de siguranta, cascheta(moto, bicicleta) |
Chimioprofilaxie Discuri de profilaxie hormonala la femei aflate la menopauza |
|
Sanatatea dentara Vizite regulate la stomatolog Spalatul pe dinti |
***Cresterea valorilor tensionale se asociaza cu morbiditate si mortalitate crescuta la aceasta grupa de varsta.Studii recente sugereaza ca a varstnici pot fi utilizate aceleasi valori limita pentru definirea HTA iar tratarea aceteia reduce cu 25-45% riscul de AVC si deces secundar afectiunii cardiovasculare.
Interventii pentru populatia cu risc
|
Persoane institutionalizate |
PPD, vaccinare hepatitaA |
|
Boli cronice, contact TBC |
PPD |
|
Persoane≥75 ani cu risc de cadere |
Prevenirea caderilor |
|
Factorii de risc pentru bolile cardiovasculare |
Profilaxia cu 75-100mg aspirina/zi scade incidenta infarctelor de miocard Se ia in considerare screeningul pentru colesterol |
|
Familii cu cancer de piele |
Evitarea expunerii la soare, folosirea unei imbracaminti de ptotectie |
O atentie deosebita trebuie acordata batranilor"cu risc crescut"pentru o deteriorare mai rapida si institutionalizare; astfel, ei trebuie monitorizati mai indeaproape: cei peste 80 ani; cei care locuiesc singuri
Cei indoliati sau deprimati; cei cu perturbari intelectuale
Cei care au cazut de mai multe ori; cei cu incontinenta
Cei care nu s-au descurcat bine anterior.
BIBLIOGRAFIE
Adrian Restian, Bazele Medicinei de Familie, Editura Medicala, Bucuresti 2003;
Barth,S.,Campbell,L.V.,Allen,S., Intensive education improves knowledge, compliance and food problems in tip2 Diabetes Medicine, 8,1991,111-117;
3. Cecil Textbook of Medicine, Ed. Wingaarden J,B.,, Smith, L.H.,, Benett J,C.,B. Sounders Comp., Philadelphia, 1992;
Cristina Panea, Neuropatia Diabetica din punct de vedere al neurologului, BMJ nr.4, vol.11,2004, 188-192;
Dumitrache,M., Oftalmologie, Editura National, Bucuresti,1998 ;
Gherasim,L.,Medicina Interna, Bucuresti, 1995;
L.Gherasim, Medicina Interna, Editura Medicala, Bucuresti, 1996;
8. Harrison"S,Principles of Internal Medicine;
9. Lawrence.A, M. Tierney, Maxim A. Papadakis, Stephen J.Mc Phee, Diagnostic si Tratament in Practica Medicala, 2001;
Mariana Gram, Medicatia orala in Diabetul zaharat tip 2, BMJ, nr.8, vol.10, 2003, 364-366
Olteanu M, Tratat de oftalmologie, Editura Medicala, Bucuresti, 1989,;
Robert Berkow,M.D., Andrew J. Fletcher, Manuel Merck de Diagnostic et Terapeutique, Edition SIDEM - T.M., 1988
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2973
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
