PROCESUL INFECTIOS

INFECTIA = rezultatul agresarii organismului de catre un ag. patogen

= manifestarile clinice / biologice = dezechilibrul dintre:

A. Virulenta ag. patogen = capacitatea de a provoca infectia

B. Capacitatea de aparare a gazdei

A. VIRULENTA = PUTEREA PATOGENA

a)      Puterea patogena a bacteriilor

Este asigurata de mai multi factori, care actioneaza concomitent

Adeziunea

Invazia

Toxigeneza

Multiplicarea

Sinteza de enzime

Hipersensibilizarea

Adeziunea

- obligatorie pentru bacteriile patogene care patrund prin mucoase

- impune prezenta a 2 factori:

adezine bacteriene

receptori specifici pentru adezine la suprafata celulelor mucoasei

flora saprofita a mucoaselor se opune aderarii / multiplicarii bacterii patogene

Invazia bacterii invazive

dupa aderare, penetreaza intracelular prin endocitoza

invazia = proces complex, controlat de gene bacteriene

Toxigeneza = bacterii toxigene

- dupa aderare, produc toxine care difuzeaza in organism, avand efecte nocive

- 2 tipuri de toxine: endotoxne / exotoxine

Exotoxinele:

structura proteica

secretate

in organism - la poarta de intrare: Cl. tetani (plaga)

in afara organismului: Cl. botulinicum (aliment)

inactivate prin caldura (anatoxine - vaccinuri):

pierderea puterii patogene

pastrarea proprietatilor antigenice

neutralizate de anticorpii specifici (tratament = ser / Ig sp)

pentru unele bacterii = singurul factor de virulenta:

Clostridium tetani

Clostridium botulinicum

Corynebacterium diphteriae

pentru alte bacterii = unul din factorii de virulenta:

toxina eritrogena - streptococ grup A (scarlatina)

toxine necrotice / hemolitice - bacterii anaerobe (gangrene)

unele exotoxine actioneaza la nivel intestinal (enterotoxine) :

vibrio cholerae

stafilococcus aureus enterotoxigen

E. coli enterotoxigen

Endotoxinele:

structura lipopolizaharidica

in structura peretelui bacteriilor gram negative (Ag somatic O)

eliberate dupa liza bacteriilor

actiune patogena complexa pe:

centrii termoreglarii

granulopoeza

celulele fagocitare

sistemul vascular

activeaza sistemul complement / coagularii

in patogenia socul endotoxinic

Sinteza de enzime

unele bacterii produc enzime care intervin in procese biologice:

Staf. aureus: coagulaza

Strept. pyogenes: streptokinaza

rolul enzimelor in virulenta bacteriilor nu este complet stabilit

unele enzime inactiveaza antibiotice: betalactamaze (stafilococ, Hi )

Multiplicarea bacteriana

principalul mecanism al virulentei bacteriilor

bacteriile se clasifica in 3 categorii:

Cu multiplicare strict extracelulara = piogene (puroi)

se multiplica rapid in mediu extracelular

distruse rapid de mecanismele de bactericidie intracelulara

incapabile sa se multiplice in interiorul fagocitelor

au ca principal factor de virulenta = puterea anti-fagocitara,

mediata de constituienti de suprafata (perete / capsula):

pneumococ: polizaharidul capsular

streptococ : proteina M

organismul sintetizeaza atc. opsonizanti specifici de serotip, care anuleaza puterea antifagocitara a acestor bacterii

produc:

infectii septicemice

supuratii

abcese

foarte sensibile la AB

Exemple: vezi tabel

Cu multiplicare facultativ intracelulara

- se pot multiplica si in interiorul fagocitelor mononucleate (macrofage)

- "soarta" ac. bacterii depinde de virulenta lor si de starea imunitara a

gazdei:

multiplicare activa

latenta

liza bacteriana

- produc infectii cu:

evolutie lenta

recaderi tardive frecvente

dezvoltarea unei hipersensibilitati de tip IV (intarziat)

imunitatea celulara (LT) = rol primordial

vaccinul trebuie sa contina microorganismul viu (BCG)

AB utilizate trebuie sa penetreze si sa actioneze intracelular

Exemple: vezi tabel

Cu multiplicare strict intracelulara

- se multiplica strict intracelular, pe seama metabolismului celulei gazda

- Exemple: vezi tabel

Reactii de hipersensibilitate (HS)

- in patologia post-streptococica, unde strept. are rol de factor declansator

- apararea gazdei contra bacteriei produce manifestarile bolii

- Mecanismele HS:

tip I = HS imediata

tip II = anticorpi citotoxici

tip III = CIC

tip IV = HS intarziata

Clasificarea agentilor patogeni dupa tipul multiplicarii

b) Puterea patogena a virusurilor

Poarta de intrare :

piele / mucoase

mucoasa respiratorie

mucoasa digestiva

Multiplicare la poarta de intrare

Viremii repetate

Multiplicare intracelulara la nivelul organelor tinta

Puterea patogena prin :

Efect citopatogen asupra celulei gazda, care poate conduce la:

inactivarea functiilor celulei gazda

distrugerea celulei gazda

Raspuns imun al gazdei contra virusului

aparitia de neo-antigene la suprafata celulei infectate, impotriva carora se sensibilizeaza LT, care vor distruge celulele infectate + ajutorul complementului / anticorpi

eliberarea mediatorilor inflamatiei prin intermediul L / atc

aparitia de CIC (antigen - anticorp)

alterarea/dereprimarea Ag celulei gazda = auto-Ac (fen.autoimun)

virusurile care penetreaza in L pot stimula / inhiba RI

c) Puterea patogena a Fungilor

penetrarea intratisulara a fungilor: distrugeri tisulare / reactie inflamatorie

d) Puterea patogena a Parazitilor

Protozoare : multiplicare intracelulara :

Leishmania: macrofage

Plasmodium: hematii

Metazoare

Initial: ciclul de migrare in organism

Apoi: sediul fixarii formelor adulte

B) CAPACITATEA DE APARARE A GAZDEI

APARAREA NESPECIFICA

se opune penetrarii / persistentei / multiplicarii agentilor patogeni

independenta de micro-organismul infectant

asigurata de:

a)      Barierele anatomice

b)      Reactia inflamatorie

c)      Fagocitoza

d)      Factori plasmatici si tisulari nespecifici (complement, interferoni)

a) Bariere anatomice

PIELEA :

Protectie mecanica:

integritatea pielii = bariera impermeabila

descuamare continua

strat cornos

Protectie chimica: pH acid (3-5) = inhiba dezvoltarea bacteriilor

Protectie biologica: flora comensala = inhiba multiplic bacterii patogene:

competitie pe: receptori / factori nutritivi

sinteza de substante antibacteriene

stimularea continua a sistemului imun

Penetrarea pielii prin: solutii de continuitate traumatice

Punctele slabe ale pielii:

foliculi pilosi

orificiile gl. sebacee / sudoripare

MUCOASELE:

Protectie mecanica:

integritatea anatomica

reinoirea continua

cel. mucosecretoare (clearance muco-ciliar respirator)

Protectie chimica:

pH acid al secretiilor

substante bactericide: lizozim; IgA, 1 AT

scurgerea secretiilor biologice (urina, bila, secretii bronsice) = drenaj permanent + eliminarea ag. patogeni

obstacol: favorizeaza multiplicarea / infectia

Protectie biologica: flora comensala a mucoaselor

APONEVROZE SI SEROASE = bariere interne ce limiteaza extinderea infectiei

b) Reactia inflamatorie

- Reactie de aparare nespecifica caracterizata prin:

vasodilatatie = cresterea permeabilitatii capilare

aflux de celule sanghine (fagocite) in focarul infectios

aport de factori umorali

Etapele inflamatiei sunt

Infectia stimuleaza monocitele / macrofagele care sintetizeaza IL 1

IL 1 actioneaza pe:

Centrii termoreglarii = febra

Maduva hematogena = neutrofilie

Stimuleaza neutrofile = fagocitoza

LB = cresterea productiei de anticorpi

LT = sinteza de IL 2

fibroblaste = proliferarea fibrelor de colagen

Ficat = sinteza proteinelor de faza acuta

c) Fagocitoza

Ingestia si distrugerea intracelulara a microorganismelor patogene

2 tipuri de fagocite:

Polinucleare

durata scurta de viata in circulatie (24-48 h)

2 tipuri de granulatii in citoplasma:

primare = azurofile = lizozomi (mieloperoxidaza)

secundare = specifice (lactoferina)

Mononucleare

durata lunga de viata (cateva luni)

reprezentanti:

monocite circulante

macrofage din splina / organe limfoide

celule Kupffer hepatice

macrofage alveolare

activarea macrofage:

sub actiunea LT, prin IF-  (LTH1)

cresterea activitatii fagocitare si bactericide

Etapele fagocitozei (PMN / Macrofag)

Marginatia fagocitelor

Chimiotaxia mobilizarea PMN catre focar infectios, sub actiunea :

C3 a , C5a (anafilatoxina)

complexul C5b 6 7

Opsonizarea = recunoasterea + pregatirea ag. patogen pt. fagocitoza prin cuplarea lui cu unele proteine plasmatice (IgG, C3b)

Bacterii care necesita opsonizare

Pneumococ

Haemophilus influenzae

Piocianic

Klebsiella

Stafilococ auriu

Bacterii care NU necesita opsonizare

BGN

stafilococ alb

Ingestia penetrarea in citoplasma + inglobarea in vacuole (fagozomi)

Digestia

fuziunea membranelor fagozom - lizozozm (fago-lizozom)

eliberarea in fagozom a enzimelor din granulatiile lizozomale

inactivarea si distrugerea intracelulara a ag. patogen prin:

stimularea metabolismului oxidativ = producerea de radicali liberi de O₂ (superoxid) = rol esential in bactericidia PMN si MN

mieloperoxidaza

pH acid intracelular

Dupa distrugerea ag. patogen

granulocitul este distrus = puroi

monocitul / macrofagul NU este distrus

d) Factori plasmatici si tisulari nespecifici

Complementul

complex de 9 proteine (C1-C9), care sunt activate succesiv, in cascada

activarea C = obtinerea complexului litic C5-C9 se poate face pe 2 cai :

calea clasica: declansata de complexele Ag-Ac

calea alterna: declansata de :

endotoxine (BGN)

polizaharid bacterian (BGP)

agregate de Ig

consecintele biologice ale activarii complementului:

liza celulara prin complexul C5-C9 (Neisserii, BGN)

opsonizare prin C3b = favorizarea fagocitozei

modularea proliferarii LB

cresterea activitatii citotoxice anticorpo-dependente a cel NK

efect proinflamator prin C3a si C5a (anafilactoxine)

Interferonii

glicoproteine specifice de specie

activitati biologice:

antivirala

imunomodulatoare

anti-tumorala

3 tipuri:

alfa IF: produs de monocite

beta-IF: produs de fibroblaste umane

gama-IF: produs de LT sensibilizate (LTH1)

Substante bactericide pt BGP: lizina, lizozim

2) APARAREA SPECIFICA

Ag.infectiosi care au supravietuit vor fi eliminati prin apararea specifica.

2 tipuri de imunitate specifica IU / IC in stransa cooperare

tipul de imunitate este determinat de mecanismul de virulenta al ag. patogen

IMUNTATEA UMORALA=ANTICORPII (IMUNOGLOBULINELE)

globuline care recunosc si reactioneaza specific cu 1 Ag

migreaza in zona electroforetica Gama = gamaglobuline

secretate de LB

exista 5 clase de Ig: G, M, A, D, E

la primul contact cu Ag apar IgM, apoi apar IgG si IgA

Molecula IgG

monomer alcatuit din:

2 lanturi grele (H)

2 lanturi usoare (L)

are :

o parte Fab (Frag Ag Binding) = 2 situsuri de legare pt Ag

o parte Fc (Frag cristalizabil / constant) = 1 situs de legare pt. C

traveseaza placenta

produsa dupa nastere

Molecula IgM :

pentamer (5 monomeri cu structura asemanatoare IgG)

in forma de stea

produsa de fat in caz de infectie prenatala

nu traverseaza placenta

Molecula IgA secretorie

dimer: cei 2 monomeri sunt legati prin piesa secretorie

in secretii / la suprafata mucoaselor, fixate in monostrat

sintetizate de plasmocitele din lamina propria a mucoaselor

nu traverseaza placenta

Functiile anticorpilor

Antitoxica

neutralizeaza exotoxine

rol promordial in tetanos, difterie

Bactericida (IgM, IgG)

prin activarea C (neisserii, BGN)

Citotoxicitate mediata celular dependenta de Ac

Ac recunosc specific Ag pe membrana celulei infectate

Ac fixeaza celula citotoxica (NK) prin Fc si induce liza celulara

Opsonizare (IgG):

pt bacteriile cu multiplicare extracelulara

Ac se fixeaza prin Fab pe Ag de suprafata ale bacteriilor

Ac se fixeaza prin Fc pe receptorii specifici ai PMN / macrofage

Aparare locala (IgA):

inhiba aderenta bacteriana la celulele mucoasei

neutralizare virusuri / toxine

Neutralizarea / inactivarea unor virusuri aflate extracelular

rol important in raspunsul imun secundar (varicela, rujeola)

previn diseminarea virusurilor

IMUNITATEA CELULARA

rol important in infectiile cu microorganisme cu dezvoltare intracelulara

mediata de LT

CLASIFICAREA LT :

LT efectoare : LT citotoxice:

distrug celula tinta infectata / modificata de microorganism

poarta markerul CD8

LT reglatoare:

LT helper:

amplifica RIU / RIC prin stimularea proliferarii

LB (LTH2)

LT (LTH1)

poarta markerul CD4

secreta limfokine

LT supresoare

diminua RIU / RIC prin scaderea proliferarii LB si LT

au markerul CD8

RECUNOASTEREA Ag de catre LT:

este specifica

necesita celule prezentatoare de Ag : macrofage / monocite

posibila cand Ag este asociat cu molecule CMH:

clasa I - pt. LT citotoxice (CD8)

clasa II - pt. LT helper (CD4)

dupa prezentarea / recunoasterea Ag de catre LT, incepe activarea LT = proliferarea si diferentierea acestora in:

LT efectoare: citotoxice si producatoare de limfokine

LT cu memorie

CITOKINE = LIMFOKINE

glicoproteine solubile cu greutate moleculara mica

permit cooperarea / interactiunea celulelor imunitare intre ele

PRINCIPALELE LIMFOKINE

IMUNITATEA ANTIBACTERIANA (IAB)

Bacteriile cu parazitism extracelular sunt distruse prin: opsonizare + fagocitoza

Bacteriile cu parazitism intracelular sunt distruse prin: IC (LT citotoxice / NK)

APARAREA NESPECIFICA: opsonizare / fagocitoza = rol primordial

APARAREA SPECIFICA UMORALA

Bacterii care induc sinteza de Ac:

bacterii toxigene (tetanos, difterie)

bacterii cu multiplicare extracelulara

Functiile Ac antibacterieni:

antitoxica = protectori (botulism / tetanos / difterie)

neutralizare enzime bacteriene (staf, strept)

opsonizare = favorizeaza fagocitoza bacteriilor extracelulare

= rol important pt:

pneumococ

Hi / piocianic / Klebsiella

stafilococ auriu

liza bacteriana nespecifica (prin activarea C5-9):

Hi

Neisserii

Enterobacterii

imunitate locala: IgA secretorii : impiedica aderarea la mucoase

APARAREA SPECIFICA CELULARA: Bacterii cu dezv. intracelulara

multiplica / persista in macrofage

sunt la adapost de Ac

sunt vulnerabile la actiunea LT citotoxice

induc aparitia HSI (granuloame cronice TBC etc)

IMUNITATEA ANTIVIRALA

Virusuri = multiplicare strict intracelulara = imunitatea celulara (rol primordial)

IMUNITATEA CELULARA

fenomene citotoxice mediate celular care distrug celula infectata

2 mecanisme citotoxice:

Citotoxicitate antivirala specifica

LT citotoxice CD8+

specifica de Ag

nu necesita prezenta Ac specifici

ag viral e prezentat LTc de o celula care poseda Ag CMH cls I 

(toate celulele organismului)

mecanism intim:

eliberare de perforine - liza celulei infectate

activarea apoptozei

Citotoxicitate celulara dependenta de anticorpi

celulele NK

nespecifica de Ag

cel NK recunosc / lizeaza celula infectata numai in prezenta Ac fixati in prealabil pe cel K

mecanism intim: perforine / apoptoza

IMUNITATEA UMORALA

virusurile sunt sensibile la Ac numai in timpul viremiilor

functiile Ac in infectiile virale :

neutralizanti

suprima viremia

blocheaza receptorii celulari pentru virus

impiedica penetrarea celulara

apar prea tarziu pentru a avea efect neutralizat in RI primar

au rol important in RI secundar (reinfectie) = asigura imunitatea

liza virusurilor cu anvelopa / celulelor cu Ag virale la suprafata

imunitate locala (IgA): impiedica aderarea virusurilor la mucoasa

IMUNITATEA NESPECIFICA : INTERFERONII

glicoproteine secretate de toate celulele infectate viral

specifice pentru fiecare specie de animal

nespecifice pentru un virus

actiune antivirala

celula devine refractara la multiplicarea virala prin inhibarea initierii traducerii proteinelor virale

actioneaza prin intermediul unor enzime:

proteinkinaza

2-5 oligonucleotid-sintetaza

actiune imuno-modulatoare:

creste citotoxicitatea celulelor NK, LTC, macrofage

activarea macrofagelor (IF gamma)

creste expresia Ag HLA cls I (IF beta) si cls II (IF gamma)

IMUNITATEA ANTI - FUNGICA

APARAREA NESPECIFICA

pielea / mucoasele = bariera mecanica si fizico-chimica

fagocitoza:

neutrofile / macrofage

rol important in infectiile cu:

Candida

Aspergillus

Criptococcus

Histoplasma

bolnavii cu anomalii de neutrofile: infectii fungice sistemice

IMUNITATEA CELULARA : cea mai importanta !!!

LT : rol esential in infectiile sistemice cu :

Criptococcus

Histoplasma

macrofagele activate au un rol important

imunitatea locala (piele / mucoase) : importanta pt Candida

bolnavii cu deficit de LT fac infectii candidozice severe, cronice

IMUNITATEA ANTI - PARAZITARA

Protozoare

majoritatea infectiilor au o evolutie cronica

raspunsul imun nu permite eliminarea completa a parazitului

Imunitatea celulara

esentiala pentru: P. carinii / T. gondii / Leishmania

citotoxicitatea Ac-dependenta:

mecanismul cel mai important

prin intermediul eozinofilelor, in prezenta IgE

bolnavii ID celulara (HIV) : infectii frecvente si severe cu protozoare

Imunitatea umorala: rol modest = Ac au putere protectoare redusa

Metazoare: imunitatea celulara : rol important

DEFICITE IMUNITARE

DEFICITE ALE IMUNITATII UMORALE :

Agamaglobulinemia congenitala

sex masculin

afecteaza in special IgG

sinteza de Ac dupa boala / vaccinare = nula

infectii cu bacterii cu multiplicare extracelulara: Hi / pneumococ

infectii recidivante:

ORL

pulmonare

digestive

septicemii, meningite

tratament:

administrarea Ig iv la 3 - 4 saptamani (0,3-0,4 g / kg)

antibiticoterapie continua sau discontinua in sezonul rece

Deficit dobandit de IgA

1/700 din populatia generala

asimptomatic

infectii respiratorii / digestive repetate

DEFICITE DE COMPLEMENT

Deficit congenital de C3 sau C5

pierderea activitatii chemotactice / opsonizante

infectii severe cu bacterii cu multiplicare extracelulara

Deficit congenital de C 6, 7, 8, 9

latent

pierderea activitatii bactericide a serului fata de neisserii

infectii diseminate / recidivante cu menigococ / gonococ

vaccinare anti-meningococica care protejaza contra mg tip A si C

SPLENECTOMIA

Splina

Rol esential in epurarea sistemului vascular de bacterii

Produce rapid Ac opsonizanti specifici

Circulatia sanghina incetinita favorizeaza fagocitoza bacteriilor

Asplenia / Splenectomia / Disfunctii splenice

NU creste frecventa infectiilor

Risc mare de infectii grave / diseminate / fulminante / soc / CIVD :

bacteriene:

pneumococ

Hi

E. coli

parazitare:

paludism

babesioza

Risc maxim :

S-ectomie in copilarie

S-ectomie pentru: hipetensiune portala / Hodgkin

in primii 2 ani dupa S-ectomie

Recomandari:

vaccinare sistematica anti-pneumococica si anti-Hi

febra la S-ectomizat: Peni G / CS III chiar si fara recoltare hc

la copil: chimioprofilaxie cu Peni V cativa ani

instruirea bolnavului sa vina urgent la medic in caz de febra

GRANULOCITOPENII

Risc infectios mare

neutrofile < 500/mmc

granulocitopenie rapid instalata

aplazii medulare: idiopatice / leucemii / CH-terapie

Etiologie

bacterii extracelulare cu patogenitate redusa sau comensale

fungi

Infectii

pneumonii extensive / necrozante

celulite

angine + stomatice ulceronecrotice

infectii anorectale

febra izolata, fara un focar infectios evident

Antibiotice bactericide, chiar si in absenta izolarii agentului etiologic

ANOMALII FUNCTIONALE ALE GRANULOCITELOR

afectiuni ereditare: diminuarea / disparitia capacitatii de distrugere intra-fagocitara a bacteriilor ingerate

anomalii ale metabolismului oxidativ: absenta formarii radicalilor liberi O₂

Granulomatoza cronica familiala

Transmisa recesiv de mama

Sex masculin

Mortalitate : 50% pana la 15 ani

Clinic: infectie cu leziuni granulomatoase si necroza cazeoasa

ganglioni

piele

pulmon

ficat

Etiologie:

bacterii extracelulare: staf. auriu / enterobacterii

fungi : candida / aspergillus

Tratament

antibiotic adaptat microorganismului izolat

AB cu concentrare intracelulara: Rifampicina / quinolone

Deficit de G6PDH: infectii recidivante, cand deficitul este total

DEFICIT DE LT SI ANOMALII FUNCTIONALE ALE LT

Infectii recidivante cu microorganisme cu dezvoltare intracelulara:

virusuri (herpesvirusuri)

fungi

protozoare (P. carinii)

Deficit congenital : sindromul Di George :

hipoplazie timica

hipo-paratiroidie

cardiopatie congenitala

Deficit dobandit

Cauze:

Hemopatii maligne : limfoame H si non-H, LLC

Transplante medulare / organe solide

Trat. imunosupresoare

Denutritie / malnutritie

Infectii virale: HIV

Etiologie: infectii cu dezvoltare intracelulara : virusuri / fungi / protoz

DEFICITE IMUNE DUPA TRANSPLANTE DE ORGANE

alterarea Imunitatii celulare prin terapia imunosupresoare asociata

risc infectios major in primele 6 luni post-grefa

2 tipuri de infectii:

acute, comunitare, cu evolutie severa din cauza terenului

reactivari ale unor infectii latente: TBC / CMV / HSV / VZV

Grefa Medulara :

Infectiile : 25% din decese

In primele 30 zile (granulocitopenie post-chimioterapie):

Bacterii piogene : pneumococ/ Hi (septicemii / pneumonii)

Fungice : candida / aspergillus

HSV (chimioprofilaxie cu acyclovir)

Intre ziua 30-90:

Pneumonii interstitiale

CMV (chimioprofilax cu ganciclovir / foscarnet )

fungice

Transplante De Organe Solide:

in primele 30 zile - infectii bacteriene / fungice / virale (HSV)

dupa 30 zile - infectii: CMV / P. carinii / Aspergillus / Listeria

CACTERELE INFECTIILOR POSTRANSPLANT

Legenda: + 10%; ++ 10 - 20%; +++ 21 - 30%; ++++ peste 30%

ALTE DEFICITE IMUNE :

Diabet zaharat

Hiperglicemia afecteaza: chemotactismul / fagocitoza / bactericidia PMN

Infectii:

urinare (tulburari de golire a vezicii - neuropatie diabetica)

vaginite / balanite candidozice

"picior diabetic" (parti moi / osteite): fav de arterita / neuropatie:

Etiologie: mono / pluribacteriana: coci gram poz + BGN + anaerobi

Tratament : antibiotic + chirurgical

Ciroza hepatica / alcoolism

Afecteaza chemotactismului

Infectii (1/4 din decesele ciroticilor):

pneumonii

infectii spontane ale ascitei: E. coli / coci gram pozitivi / anaerobi

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR

IN BOLILE INFECTIOASE

Ex. de laborator : confirmarea unui dg suspectat clinic / epidemiologic.

Boli infectioase in care dg clinic este de obicei suficient :

erizipel

scarlatina

rujeola

varicela

Boli infectioase in care izolarea / testarea sensib la AB = obligatorie

septicemii

endocardite

meningite

infectii urinare

NB: Aceasta conditioneaza reusita tratamentului / salvarea bolnavului !!!

Cresterea ponderii formelor atipice / subclinice :

Dg. diferential larg

Multiple investigatii.

Cauze:

tratamentele ambulatorii cu antibiotice

imunodepresia modifica deseori aspectul clinic al bolii

vaccinari / administrari de Ig

Trebuie sa existe o buna colaborare intre clinician si bacteriolog:

clinicianul informeaza bacteriologul asupra suspiciunii clinice

bacteriologul anunta rapid rezultatele

I . EXAMENE DE ORIENTARE

Hemograma

ANEMIA Hb < 12 g %

Periferica - hemolitica

Septicemii cu Clostridium perfringens

Pneumonii cu Mycoplasma pn (aglutinine la rece)

Paludism (malarie)

Centrala (inflamatorie / toxica) - actiunea directa a ag. patogen

Parvovirus B 19

HIV

TBC

NEUTROFILIA > 7.000 neutrofile /mmc

infectii bacteriene cu dezv. extracelulara: localizate / generalizate

absenta in infectiile cu dezvoltare intracelulara

NEUTROPENIA < 1.000 neutrofile / mmc

infectii virale

infectii bacteriene severe (BGN)

AGRANULOCITOZA < 500 / mm³

infectii cu: bacterii extracelulare comensale / fungi

Pneumonii / celulite / angine ulceronecrotice

EOZINOFILIA: > 500 eozinofile / mmc

helmintiaza / trichineloza

alergie

LIMFOCITOZA > 4.000 limfocite / mmc

infectii virale

rar: infectii bacteriene: tusea convulsiva

LIMFOPENIE: < 1.000 limfocite / mmc

HIV

Legionella pneumophila

MONOCITOZA : > 1.000 monocite / mmc

infectii virale

listerioza

TBC

toxoplasmoza

TROMBOCITOZA > 500.000 / mmc s. inflamator biologic infectios)

TROMBOPENIE: < 150.000 / mmc

hipofunctie medulara: infectii virale

anticorpi antiplachetari: infectii virale

CIVD: infectii bacteriene severe:

septicemii cu BGN

pneumococ

meningococ (purpura fulminanta)

paludism

2. Markeri de inflamatie acuta

VSH (N = 3-7 mm / 1h)

valori crescute: infectii bacteriene

valori normale :

infectii virale

febra tifoida

bruceloza

TBC

valorile pot ramane crescute 2-3 saptamani dupa vindecarea infectiei

monitorizarea evolutiei infectiei sub tratament

PCR:

valori crescute : infectii bacteriene

se normalizeaza mai repede decat VSH

sensibilitate / specificitate mai mare in evaluarea eficacitatii tratamentului

3. Studiul cito-chimic al lichidelor biologice :  LCR, ascita, lichid pleural

Celularitate crescuta:

predomineta PMN = etiologie bacteriana

predomineta MN = etiologie virala / TBC

Albumina crescuta

Glucoza :

normala : etiologie virala

scazuta: bacteriana / TBC

Cloruri scazute: etiologie TBC

pH acid: etiologie bacteriana

4. Investigatii imagistice : Rx, Eco, CT, RMN

Depistarea focarelor septice profunde (renale, hepatice, retroperitoneale)

Efectuarea de punctii si prelevari bacteriologice tintite (sub ecran)

Evaluare neurologica in meningo-encefalite (abcese, hidrocefalie, etiol. HSV)

5. Ex. Histopatologic

Citodiagnostic Tzank (HSV1, HSV 2, VZV)

Dg. infectiilor CMV (celule gigante cu incluziuni mari nucleare = ochi bufnita)

I. EXAMENE DE CONFIRMARE ETIOLOGICA

Diagnosticul etiologic corect conditioneaza:

alegerea corecta a antibioticoterapiei

prognosticul

DIAGNOSTIC DIRECT

Izolarea + identificarea ag. etiologic / antigenelor sale in produse patologice

Produsele patologice trebuie recoltate inainte de administrarea AB

Tehnici:

Examen direct (MO):

Facil si rapid (minute)

Importanta practica:

orienteaza clinicianul catre o etiologie

alegerea unui antibiotic pana la sosirea rezultatului culturii

Preparat proaspat (lama - lamela)

Trichomonas vaginalis

Treponema palidum

Entamoeba histolitica

Frotiuri colorate

Gram (Meningite !!!)

Giemsa: Plasmodium

Ziehl: BK

Imunofluorescenta directa

Chlamydia trachomatis (prelevate genitale)

Pneumocistis carinii (lavaj bronhioloalveolar)

Legionella pn (sputa, lichid pleural)

Bordetella pertussis (sputa)

virusuri respiratorii (secretii rinofarigiene):

gripale

paragripale

sincitial respirator

Cultura

medii acelulare obisnuite (bacterii uzuale)

medii pentru anaerobi

Lowenstein (BK)

Sabouraud (fungi)

selective (Loffler - difterie)

celulare (virusuri, chlamydii)

Evidentierea de antigene solubile

sange, urina, LCR, tesuturi biopsiate

tehnici:

aglutinare latex

contraimunelectroforeza

imunocitochimie

ELISA

dg. etiol. meningite bacteriene decapitate cu AB:

pneumococ

meningococ

Hi

dg. etiol. infectii cu: Legionella pn / Criptococcus

Evidentierea genomului bacterian

tehnici de amplificare genetica (PCR)

in produse biologice diverse

LCR: dg. rapid / modern al infectiilor virale SNC

tehnici cantitative : incarcatura virala: HIV, VHB, VHC

interes prognostic

monitorizarea terapiei antivirale

INTERPRETARE

izolarea unui agent infectios intotdeauna patogen = valoare dg. mare:

Salmonella typhi

gonococ

plasmodium

izolarea unui oportunist (staf. alb, candida) = interpretata in functie de :

locul izolarii: pleura / LCR / ascita

tabloul clinic / context clinice (Staf. alb: proteze, catetere)

starea imunitara a gazdei (Staf alb: imunodepresie)

examene etiologice complementare (serologie, anapat)

DIAGNOSTIC INDIRECT = SEROLOGIC

Evidentierea in ser a anticorpilor specifici agentului patogen suspectat

NU permite un diagnostic rapid: RI apare dupa 7-14 zile de la debutul clinic

Cinetica anticorpilor intr-o infectie

dupa 7-10 zile apar Ac specifici IgM :

certifica infectie acuta = recenta

dispar dupa cateva luni - 1 an

apoi, apar Ac IgG, care persista toata viata, asigurand imunitatea

Pentru dg. serologic:

2 prelevari de sange:

debut

dupa 2 saptamani

lucrate impreuna, in acelasi laborator

se studiaza dinamica titrului de Ac intre cele 2 determinari

tehnici multiple:

RFC : tinde sa dispara

ELISA (Enzyme Linked Immuno Sorbent Assay): moderna

Interpretarea testelor serologice :

evidentierea seroconversiei: = primoinfectie = infectie acuta = val. dg.

evidentierea IgM specifice = infectie acuta, actuala = val. dg.

evidentierea cresterii de 4 ori a titrului de Ac specifici intre cele 2 determinari = infectie acuta, recenta = val. dg.

Toate rezultatele serologice trebuie interpretate in functie de

sensibilitate : risc de rezultate fals negative

specificitate : risc de rezultate fals pozitive

Exista reactii serologice incrucisate din cauza asemanarilor antigenice dintre unii agenti infectiosi:

Brucella / Yersinia enterocolitica

Proteus OX 19 / Ricketssi