PROFILAXIA ACCIDENTELOR VASCULARE CEREBRALE

PROFILAXIA ACCIDENTELOR VASCULARE CEREBRALE

Profilaxia bolilor cerebro-vasculare (cerebroprotectia) se refera la combaterea acestor factori.

Deoarece marea parte a tablourilor clinice de suferinta cerebrala vasculara apare pe un fond de ateroscleroza, se impune luarea din timp a unor masuri de profilaxie a acestei afectiuni si aplicarea unui tratament pe masura posibilitatilor atunci cand boala respectiva a fost depistata.

Ateroscleroza cerebrala reprezinta forma regionala a aterosclerozei generalizate. Aceasta formulare indica o localizare predominanta la nivelul vaselor cerebrale, fara a exclude insa leziuni similare si din partea altor organe. De cele mai multe ori, deoarece vasele cerebrale manifesta o rezistenta mai mare fata de procesul aterosclerotic, fenomenele ateromatoase ale creierului apar la una sau doua decade dupa ateroscleroza coronariana si aortica. Coexistenta frecventa la acelasi pacient a leziunilor de ateroscleroza cerebrala cu leziuni ale altor sectoare ale sistemului cardiovascular impune instituirea unor masuri terapeutice complexe, care sa tina seama de eventualitatea unor multiple localizari.

Aterosclerozei i se recunoaste o evolutie stadiala si anume un stadiu preclinic, caracterizat prin dereglari metabolice (in special este vizat metabolismul lipidic) si un stadiu clinic, in care la procesul de dislipidemie se adauga initial diferite tulburari din partea aparatului cardio-vascular si a sistemului nervos central, iar ulterior manifestari lezionale de organ. Aceasta situatie a contribuit, in larga masura, la orientarea problemelor de diagnostic si implicit, de tratament. Este evident ca o terapie instituita in prima fazaareprezinta nu numai o masura curativa, ci in acelasi timp o profilaxie a complicatiilor tardive, localizate sau difuze. in acest sens, delimitarea procedeelor terapeutice active de cele profilactice este adeseori artificiala.

Premisa obligatorie a tratamentului profilactic este depistarea, la fiecare caz in parte, a factorilor de risc.

Dupa cum s-a mai mentionat, constelatia factorilor de risc, etiologia multifactoriala a permis elaborarea unor masuri complexe de cerebroprotectia. Asocierea frecventa a aterosclerozei cerebrale cu hipertensiunea arteriala, cu diabetul zaharat, sau supraponderalitatea, rolul unor factori din mediul extern, cum ar fi excesele alimentare, alcoolismul, tabagismul, sedentarismul etc., sau din mediul intern, de pilda, dereglarile metabolismului lipidic, tulburarile endocrine sau neuropsihice,reprezinta obiective concrete, cu posibilitatea mai mult sau mai putin accentuate de influentare fie in faza manifestarilor clinice, fie chiar departate in timp de aceasta, in tinerete.

Este de subliniat insemnatatea diagnosticului precoce intr-o faza preclinica a bolii, cand simptomele clinice inca nu si-au facut aparitia.

Se obisnuieste a se vorbi de o profilaxie primara si o profilaxie secundara a aterosclerozei.

Profilaxia primara se adreseaza intregii populatii si se refera la reglementarea modului de viata si de munca.

- Alimentatia rationala, evitand depasirea necesitatilor calorice ale organismului; regimul alimentar sa fie hipolipidic, hipoglucidic si bogat in acizi grasi nesaturati.

- Respectarea normelor de igiena a muncii, cu o regularitate fireasca a perioadelor de activitate si de odihna.

- Practicarea zilnica a unor exercitii fizice sau cel putin a miscarii in aer liber cu scopul de a se ameliora, respiratia, de a se mobiliza capacitatile de rezerva ale aparatului cardiovascular si de a se activiza metabolismul lipidic si glucidic.

- Evitarea fumatului si a abuzului de alcool si cofeina.

Masurile profilactice secundare se refera la tratamentul semnelor clinice manifeste cu telul de a se opri evolutia bolii, de a preveni trecerea de la un stadiu incipient la unul mai avansat, de a se preintampina aparitia complicatiilor.

Aceste masuri de profilaxie secundara se intrica cu mijloacele terapeutice curative ale aterosclerozei, fiind imposibila stricta delimitare intre procedeele profilactice si cele curative.

Medicamentele cu efect hipolipemiant si hipocolesterolemiant au un rol discutabil.

Este o medicaltie patogenica care se adreseaza mecanismelor responsabile de producerea dislipidemiei, deci este indicata la acele cazuri la
care s-a gasit o crestere a lipidelor totale sau ale principalelor componente
eterogene (colesterol, trigliceride, betalipoproteine). Tratamentul se aplica
timp indelungat, dat fiind ca nici unul din preparate nu este capabil sa
influeteze toate verigile lantului complex al metabolismului lipidic. Este
evident ca administrata inainte de aparitia semnelor de suferinta clinica
celebro-vasculara, medicatia detine un rol profilactic.

In grupul medicamentelor cu actiune hipolipemianta distingem :

- Substante care inhiba sinteza endogena a lipidelor - Clofibrat drajee de 250 mg administrat postprandial in doze progresive, ajungand pana la 6-9 drajee zilnic. O cura dureaza 2-3 luni si se repeta dupa o. pauza de o luna. Complamin, drajee de 150 mg in doze de 3-6 zilnic, dupa mese, in cure periodice de 1-2 luni; Ronicol, comprimate a -15 mg, 3/zi dupa mese ; Vitamina PP tablete a 0,10 g in doze de 3-6 tablete zilnice dupa mese ; Normosterolul sub forma de drajeuri de 500 mg in doza zilnica de 3--6 drajeuri, in cure de 10-15 zile pe luna.

- Medicamente care actioneaza asupra transportului plasmatic al lipidelor ; ele detin o actiune de clarificare a plasmei, prin faptul ca favorizeaza hidroliza trigliceridelor, precum si o actiune lipidoconversoare (transforma moleculele lipoproteice mari care detin un efect eterogen puternic in molecule mai mici).

Heparina in doze reduse este lipsita de efectele anticoagulante si actioneaza doar ca hipolipemiant. Se administreaza de 3 ori pe saptamana in doza de 100 mg intravenos timp de doua luni, cura repetandu-se,de 2-3ori anual. Per os nu poseda efectul hipolipemiant.

Substantele heparinoide au o actiune mai putin activa, dar prezinta avantajul administrarii pe cale bucala si n-au efecte anticoagulante chiar in doze mari.

Asclerol (Ateroid) se prezinta sub forma de drajee se dau 3 drajee zilnic in cure repetitive de 1-2 luni, alternand cu perioade de pauze de aceeasi durata.

Substantele lipotrope (Mecopar) in doza de 3 drajee pe zi in timpul meselor, in cura de o luna, repetata de cateva ori pe an. Lipostabilul, sub forma de capsule in doza de 4-6 pe zi, inaintea meselor, timp de 2-3 luni.

Produse cu efect hipolipemiant prin favorizarea catabolismului si eliminarii substantelor lipidice. Izomerii dextrogeni ai tiroxinei (Detiroha si altele) sub forma de comprimate de 2 mg, in doze progresive de la 2 la 8 mg zilnic.

O cura dureaza 60 zile, repetandu-se de doua ori pe an. Iodul (preparatul Iozinol) de 3 ori cate 10-20 picaturi zilnic, dupa mese, timp de 20 de zile. Se fac 4-5 cure anual.

Vitaminele B6, B12, C si E se asociaza altor produsi cu actiune hipolipemianta.

Tratamentul anticoagulant are indicatia numai in anumite forme clinice ale bolii ocluzive si anume in accesele ischemice tranzitorii si in ictusul progresiv, in vederea prevenirii unor noi trombusuri, sau a extinderii celor existente. Heparina este eficienta intravenos ; are o actiune rapida, dar de durata redusa (5-6 ore). Se administreaza de 4-6 ori pe zi, doze variind intre 200 si 400 mg (4-8 fiole). Dintre preparatele de tip dicumarinic citam Trombostopul a carui actiune demareaza la 24-48 ore de la administrare,cu maximum in ziua a treia. Se prezinta sub forma de tablete de 2 mg. Necesita dozarea timpului de protrombina care trebuie mentinut la 20-30%.

Tratamentul fibrinolitic cu scopul de a leza trombii formati pentru dezobstruarea si recanalizarea arterei lezate. Punctul de plecare al tratamentului 1-a constituit evidentierea unei cresteri a fibrinogenului si a coagulabilitatii la acesti pacienti.

S-au intrebuintat : streptokinaza, urokinaza, plasmina si altele.

Medicatie vasodilatatoare cu scopul de a ameliora debitul sanguin
cerebral, se utilizeaza : Papaverina in injectii (4-6 fiole de 40 mg zilnic
intravenos sau prin perfuzii), compusi dehidrogenati ai ergotinei (Hider-
gine cu efect vasodilatator si hipotensiv prin blocarea receptorilor alfa-
adrenergici). Se da pe cale bucala sub forma de picaturi in doze progresive
de la 3X10 picaturi, ajungand pana la 3X30 picaturi zilnic, sau injectabil
intramuscular 2-4 fiole pe zi.

Aceeasi actiune dilatatoare asupra vaselor o au preparatele : Stugeron, Miofilin, Cosaldone, Trental, Complamin, Agozol, Segontin, preparate de Vincamina, Dusodril, Perobral, Sermion, Arlidin, Duvadilan etc.

Tratamentul hipertensiunii arteriale sub un riguros control periodic al valorilor tensionale a dus evident la reducerea morbiditatii prin boli cerebro-vasculare. Coborarea tensiunii arteriale trebuie sa se faca cu grija pana la atingerea unor valori cuprinse intr-o zona de securitate. Se folosesc hipotensoare cu efectele moderate care se pot combina cu diuretice, dozele fiind dependente de variatiile tensionale.

O formula eficienta este asocierea Hipazin-Propranolol-Furosemid. Se cauta sa se ajunga la valori constante ale tensiunii arteriale, corespunzatoare varstei.

Un numar destul de mare de pacienti cu o maladie vasculo-cerebrala au in antecedente o suferinta cardiaca (infarct miocardic, valvulopatie,. cardiopatie ischemica,aritmie) decompensarile cardiace se intalnesc in 20-30% din bolile cerebro-vasculare. O suferinta cardiaca poate detemina sau agrava un tablou clinic vasculo-cerebral.

Evolutia clinica nefavorabila a unui tablou de suferinta vasculara a creierului se datoreste in 60% din cazuri unei deficiente a pompei cardiace. De aceea instituirea unui tratament adecvat al bolii cardiace este o necesitate ca masura preventiva in patologia cerebro-vasculara.

Alte afectiuni care intervin in determinarea unui proces vascular al creierului si care necesita a fi tratate preventive sunt: diabetul zaharat (care poate genera o arteriopatie cu repercusiune cerebrala), spondiloza cervicala (factor frecvent intalnit in accidentele ischemice tranzitorii din teritoriul vertebro-bazilar), maladii renale (glomerulonefrita) etc.

Depistarea si tratarea corecta a tuturor maladiilor care contribuie la aparitia bolilor vasculare ale creierului constituie tot atatea masuri in profilaxia acestora.