| CATEGORII DOCUMENTE |
| Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
Patologia retinei
q Examenul fundului de ochi se face cu oftalmoscopul, care evidentiaza papila la nivelul careia patund vasele centrale care se impart in 4 ramuri: temporale (superioara si inferioara), nazale (superioare si inferioare)
q Temporal de papila exista macula lutea (pata galbena) - zona maxima a vederii
q Exista un paralelism intre modificarile vasculare generale si modificarile vasculare locale
q Stadializare:
Stadiul I - angiopatie hipertensiva: arterele au un reflex crescut si se evidentiaza prezenta pe mijlocul lor a unei dungi de culoare rosiatica care da aspectul de sarma de cupru. Venele sunt turgescente, sinuase si in periferia campului vizual apar incrucisarile arterio-venoase constante + semnul Sallus Gun
Stadiul II - angioscleroza coriontiniana: arterele sunt si mai subtiri, au pe mijloc o dunga albicioasa - sarma de argint, venele sunt turgescente si sunuoase cu dilatari in fata si in spatele incrucisarilor arterio-venoase iar centru Sallus Gun se apropie de centru retinei catre papila si macula
Stadiul III - retinopatie hipertensiva: exista modificari intalnite si in stadiul II la care se adauga edem perimacular care are o dispozitie stelata, constituind complet sau incomplet steaua maculara. Edemul si exudatul se localizeaza si la nivelul papilei - situatie in care edemul este putin proeminent si poate fi insotit de hemoragie pe marginea zonei de edem
q Tratamentul: pentru HTA; nu exista un tratament specific local
q Exista o retinopatie hemoragica, deci predomina modificarile hemoragice
q Modificarile apar initial la nivelul vaselor terminale perimacular sub forma de dilatatii microanevrismale
q In orice diabet este necesar, mai ales la inceput, sa se faca o angiocoriografie pentru depistarea microanevrismelor si pentru a se putea face un tratament laser
q La un moment dat in evolutie anevrismele se rup - se produc microhemoragii pe tot fundul de ochi, care se unesc in spre superior, si cand sunt in cantitate mare hemoragia se extinde catre vitros care tractioneaza retina si produce dezlipirea de retina tractionata - orbire.
q Hemoragia se poate extinde catre periferia retinei la nivelul corpului ciliar si se complica cu un glaucom secundar hemoragic care are evolutie catre glaucom absolut. Hemoragia creeaza zone de ischemie retiniana care favorizeaza dezvoltarea neovascularizatiei retiniene - neovase friabile, se rup usor, accentueaza hemoragia retinovitreana cu complicatii ale acesteia
q Trebuie facut obligatoriu tratament laser profilacti, eficace in microanevrisme dar trebuie facut ci in cazul neovascularizatiei pentru a limita ruperea acestor vase friabile
q Daca se produce hemorgie extinsa ipsilateral, administrarea de vit. C are o eficienta redusa, este necesara reglarea concentratiei de glucoza si factorul cel mai nefavorabil este alternanta intre hipo- si hiperglicemie
q Tratamentul diabtului de fond influenteaza putin retinopatia diabetica. In faza proliferativa vasculara, pentru protejarea maculei, trebuie facuta fotocoagularea u laser dee jur-imprejurul maculei. Daca nu s-a asociat dezlipirea retinei se mentine functia vizuala
Nevrita optica retrobulbara: proces infectios inflamator, toic degenerativ al nervului II sde la emergenta din papila pana la incrucisarea chiasmatica
Papilita sau nevrita optica juxtabulbara: proces infectios inflamator al papilei nv. II
Staza papilara: edem mecanic al papilei nv. II
Atrofia optica
q Manifestari subiective: scaderea importanta a acuitatii vizuale
q Manifestari obiective: functia optica normala
q Diagnosticul pozitiv: se face prin examinarea campului vizual care arata un camp vizual periferic normal dar scotom central (absenta de camp vizual) la lumina galbena dar mai ales la lumina rosiesi verde
q Forme clinice:
Acuta: in intoxicatii acute cu alcool metilic, apoi se inoteste de atrofia optica irecuperabila terapeutic
Subacuta: in afectiuni demielinizante ale sistemului nervos de tip scleroza in placi
Cronica: in intoxicatia cronica alcoolo-tabagica
q Evolutia: in formele cronice se face restitutio ad integrum. In cazul formei subacute, in cazul sclerozei in placi, este primul semn de boala neurologica. Nevrita optica retrobulbara recidiveaza si fiecare recidiva are consecinta ei pe papila, astfel incat dupa 20-30 de ani se instaleaza atrofia nv. II, uni- sau bilaterala
q Tratamentul:
antibiotice cu spectru larg
antiinflamatorii nesteroidiene (obligatoriu Prednison in scleroza in placi se va administra in doze imunosupresoare 12-18 cp. pentru a elimina recidivele)
vasodilatatoare
vitamine de grup B
q Semne subiective:
scaderea importamnat a acuitatii vizuale
amputarea periferica/centrala a campului vizual, in functie de exdinderea inflamatiei
q Semne obiective: edem papilar putin prominent vizibil
q Evolutie:
fvorabila, restitutio ad integrum
nefavorabila, atrofia optica
q Diagnosticul diferential: intre papilita si staza prin corespondenta dintre valorile functiei vizuale si valorile proeminentei edemului papilar. In cazul papilitei vederea este mult diminuata iar edemul papilar este putin proeminent. In cazul stazei vederea este diminuata putin iar edemul papilar este proeminent cu +10
Tratamentul: trebuie instituit cat mai rapid pentru a elimina poducerea atrofiei optice
Antibiotice u pectru larg
AINS
AIS
Vit. B
Vasodilatatoare
q Se suspicioneaza in prezenta semnelor de HTA intracraniana: cefalee, greata, varsaturi
q Semne subiective:
Acuitatea vizuala putin diminuata sau normala, dar in caz de diminuare acuitatea vizuala scade brusc I total dupa 3-4 saptamani de evolutie prin instalarea atropii optice
Amputarea campului vizual de tip hemianoptic
q Semne obiective:
Edem papilar proeminent, vizibil. +8, +10 dioptrii
Microhemoragii pe marginea zonei de edem (aspectul - floare de crizantema)
Dupa 3-4 saptamani - brusc atrofie optica
q Diagnosticul diferential: cu papilita. Necesita diagnosticarea in primele 21 de zile de la instalarea edemului mecani, altfel se instaleaza atrofia nv. II
q Tratamentul: chirurgical - extirparea tumorii
q Cauze:
Primitiva idiopaica
Secundara, unei afectiuni:
inflamatorii
vasculare
degenerative
traumatice
ale retinei si coroidei
secundar deylipirii de retina
glaucom
q Semne subiective: scaderea partiala sau totala a functiei vizuale
q Semne obiective: papila este alb palida total sau partial
q Tratamentul: nu exista tratament in atrofia de nv. II totala. Se incearca in fazele partiale un tratament cu: vasodilatatoare, vit. B pentru limitarea extinderii atrofiei de nv. II
q Se produc prin: tromboza (obstructie de vena), embolie, spasm (obstructie areteriala)
q Daca prind trunchiul central - obstructie completa, sau unul dintre cele 4 ramuri - obstructie limitata
q Obstructia - produce infarct retinian (urgenta medicala). Tratament la 4-6 ore cand se administreaza primele antispastice, daca eficienta nu este evidenta > 12 ore se instaleaza atrofia II.
q Semne subiective: HTA, arterosclerotica cu maladii emboligene, ca: stenoza mitrala, scaderea brusca a acuitatii vizuale pana la perceptia luminoasa amanerotica (?); se evidentiaza prin coloratia alb-laptoasa
q Semne obiective: edem papiloretinian difuz cu obstructia vasculara completa si se vede macula rosie ca o cireasa
q Tratament:
primele 4-6 ore - antispastic, vasodilatator local si general repetat la 6 ore cu Atropina, Xilina, Tolazolina, Papaverina. Daca la 12 ore traseul vacular nu se repermeabilizeaza - se instaleaza atrofia de nv. II
obstructia de ram vascular - simptome in teritoriul vascular obstruat. Tratamentul antispastic vasodilatator + tratamentul bolii de fond HTA, arterosclerotic
q Diagnosticul pozitiv:
obstructia venoasa: daca obstructia arteriala este urgenta la debut, ea este urgenta pentru complicatiile pe care le produce
din nefericire diagnosticul se pune greu si pe baza complicatiilor care apar
q Semne subiective: la debut simptomatologia este minima - scaderea usoara a acuitatii vizuale + amputarea campului vizual
q Semne obiective: retinopatie hemoragica, cu hemoragie cu predispozitie in flacara, de la papila catre retina periferica
q Complicatii:
Dezlipirea de retina tractionata
Glaucom secundar hemoragic
q Tratamentul in momentul punerii diagnosticului se face cu anti-trombotice: Heparina, Trombostop asociat cu tratamentul bolii cauzale
q Retinopatia pigmentara, de cauza genetica, cu transmitere recesiva, manifestari clinice la 35-40 de ani, fiecvare descendent face boala din ce in ce mai devreme, cu o cantitate mai scazuta de pigment
q Semne subiective:
Hemeralopie (pierderea vederii pe perioada noptii) dar cu patrarea timp de 10-20 de ani a acuitatii vizuale normale
q Diagnosticul pozitiv: se pune pe examninarea campului vizual care evidentiaza stramtorera progresiva a campului vizual pana la un camp vizual tubular
q Semene obiective: prezenta de pigment cu aspect steoblastic la nivelul celulelor cu bastonase in periferia retinei, care se apropie de centrul retinei si care dupa 10-20 de ani de evolutie invadeaza papila si macula producand orbire
q Tratamentul retino-patiei pigmentare:
Dezlipirea de retina - desfacerea retinei de pe patul coroidian, impingerea catre vitros printr-o cantitate de lichid care se acumuleaza in spatiul subretinin. Lichidul comprima celulele cu conuri si cubastonase, dupa un timp, de distrugere. In dezlipirea veche de retina este poibil ca post-operator sa se faca reaplicarea anatomica a retinei cu pastrarea functiei vizuale. Dezlipirea poate fi primitiva (idiopatica), sau secundara: la miopi, ochi afak, in inflamatia post-traumatica cu cel mai bun prognostic post-operator, tumorala
q Semne subiective:
Fosfene (puncte stralucitoare)
Deformari ale obiectelor
Amputri ale campului vizual in sectorul incrucisat retinei dezlipite
Scaderea partiala sau totala a functie vizuale
q Semne obiective: retina dezlipita de pe patul coroidian, mobila, alb-rozata, scaderea acutitatii vizuale, ruptura retiniana. Evidentierea rupturii retiniene este foarte importanta pentru ca ea trebuie suturata chirurgical pentru a limita ruperea ei. Coaserea retinei dezlipite si rupte prin laser/criocoagulare - sclera care poduce procesul inflamator pe retina si sclera care se transmite pana la stratul urmator retinian in faza de cicatrizare formand un bloc aderential care limiteaza esential dezlipirea de retina si permite coaserea portiunii dezlipite. In dezlipirile dec retina tumorala, retina dezlipita are o culoare negricio-cenusie, fixa cu dublu plan vascular, fara ruptura retiniana
q Tratament: enucleatia globului ocular. Semne care limiteaza ininderea in imp a dezlipirii retiniene:
Met. de iritatie interna - fotocoagularea laser - degenerescence periferice retiniene din miopie
Met. de iritatie externa - criocoagularea, dilatermocoagularea a fost abandonata pentru ca subtiaza cleroica
Met. de compresie interna - injectarea de gaz in vitros
Met. de compresie externa - scurtari de glob ocular (cerclaj ocular)
q Metodele 4 si 2 sunt mai frecvent folosite
q Metodele 1 si 3 se folosesc pentru delipirile de retina de intindere mica
q Este o tumora a capului nv. II, care apare la copii pana la 3 ani, uni/bilateral
q Semne subiective: nu pot fii definite pentru ca copilul este foarte mic
q Diagnosticul pozitiv: se pune tardiv in 90% dintre cazri, um momentul aspectului de "ochi de pisica" amaurotic in care orificiul pupilar se prezinta ca o masa albicioasa care la intuneric reflecta raza de lumina ce cade accidental pe ochiul copilului
q Semne obiective: se evidentiaza intunecare papilei si dezlipirea de retina tumorala totala in maim mult de 90% din cazuri
q Tratamentul: enucleerea globului ocular cu sectionarea cat mai mult a nv. II
q Metastaza de nv. II poate afecta ochiul opus sau masa crebrala
q Retinoblastomul bilateral: copilul ste supravegheat, se depisteaza afecaterea celuilalt ochi in stadil precoce; aplicatii cu Betatron, aplicarea de placute cu Cobalt radioactiv
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1900
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
