PREVENIREA PARODONTOPATIILOR MARGINALE CRONICE

PREVENIREA PARODONTOPATIILOR MARGINALE CRONICE

Parodontopatia marginala intereseaza sistemul de sustinere a dintelui in alveola. Efectul afectiunii este aparitia mobilitatii dentare.Prevenirea se face prin controlul placii bacteriene si a tartrului dentar.

Placa bacteriana este un ecosistem alcatuit din flora microbina bogata,supra si subgingival. Exista -300 mde specii microbiene implicate in producerea ei,nu toate fiind patogene. Flora microbiana subgingivala e flora Gram negativa anaeroba.

Tartrul dentar rezulta prin mineralizarea placii microbiene=depozit organo-mineral aderent pe suprafata dentara si pe lucrarile protetice. Tartrul supragingival se depune de la varste tinere:9-15 ani-poate sa apara pana la 70%; dupa 40 ani -poate sa fie in proportie de 100%. Tartrul subgingival apare dupa 9ani iar dupa 40 poate sa fie in proportie de 100%. Tartrul se formeaza din prima zi dupa formarea placii bacteriene,prin aparitia de centre de mineralizare care se unesc intre ele datorita faptului ca placa bacteriana are o capacitate mare de a ingloba calciul. Sursa de elemente minerale pt tartrul supragingival este saliva,iar pt cel subgingival este lichidul santului gingival(crevicular). Timpul mediu pt calcifierea placii bacteriene e de 12 zile. In primele 2 zile se produce 50% din calcifierea ei→importanta periajului dentar. Exista mai multe modalitati de controlare a placii bacteriene.

-consistenta alimentelor:alimente dure,cu actiune mecanica intense,intarzie formarea tartrului;deficitul vitaminei A,B₆,PP,favorizeaza depunerea tartrului,la fel si consumul de alimente bogate in Ca.

-scaderea cantitatii tartrului e realizata prin aport de vitamina C

-predispozitia individuala.

Exista mai multe modalitati de atasare a tartrului pe dinti,ele influentand si modalitatea de indepartare a tartrului;

-prin intermediul unei pelicule dobandite dupa un prim detartraj,tartrul se in departeaza foarte usor la urmatoarele detartraje;

-pe zonele retentive(fisuri,procese carioase incipiente),indepartarea lui e foarte dificila;

-cand matricea organica a tartrului e intricate cu suprafata cementului radicular,e practice imposibil de indepartat;

-se depune,in general,la nivelul coletului,dar poate acoperi in totalitate coroana;

-depunerile masive se realizeazain zonele neutralizate in actul masticator.

Indicii si metode de evaluare al igienei dentare si gr de inflamatie parodontale

Indicele de igiena orala evalueaza nivelul placii bacteriene si al tartrului prin 2 indici:indicele de placa bacteriana si indicele de tartru. Pt a stabili acesti indici,arcadele dentare se impart in 6 sextanti:4 zone laterale si 2 zone frontale. Din aceste determinari se exclude molarii de minte,molarii cu distructii foarte mari si molarii cu reconstituire coronara intinsa.Pt studio se utilizeaza suprafata vestibulara si orala. Exista un scor de evaluare,atat pt placa bacteriana,cat si pt tartru:

-0=absenta palcii si a tartrului

-1=placa si/sau tartrul ce acopera<2/3

-3=placa si/sau tartrul ce acopera>2/3

Indicele placii bacteriene si indicele tartrului se calculeaza separat si reprezinta suma punctelor accumulate impartita la 6,acest raport poate sa aiba valori intre 0-6. 0=excellent,a,1-1,2=bun,1,3-3=moderat,3,1-6=slab.

Indicele de igiena orala=suma dintre indicele placii bacteriene si indicele de tartru si are valori intre 0 si 12 mai exista si indicele care evalueaza gradul de inflamatie gingivala=Ipma(P=papilla,M=marginea libera gingivala,A=gingia atasata). Indicele PMA se studiaza numai la nivelul dintilor frontali si numai in zona vestibulara. Valoarea maxima a acestuia e de 36=12 dinti frontali inmultit cu 3(PMA)

1. Mijloace mecanice de combatere a placii bacteriene si a tartrului:

Se face prin:

1.periaj dentar si gingival,avand ca obiectiv indepartatrea placii bactereine si a depozitelor alimentare si actiune de stimulare a circulatiei,de keratinizare a mucoasei

si de crestere a tonusului functional. Acest periaj se realizeaza prin periute de dinti manuale sau electrice; pot fi cu peri naturali sau artificiali,cu portiunea terminala dreapta sau rotunjita. Perii sunt asezati in siruri si se numesc tufe. Orice periuta trebuie sa fie pastrata in conditii de igiena si trebuie inlocuita la mici semen de deteriorare a perilor,la maxim 3 luni.

Reguli generale de periaj:

-incepe din portiunea vestibulara a unei hemiarcade, evolueaza spre partea opusa ,cu revenire pe partea orala;

-trebuie sa se aplice la nivelul tuturor suprafetelor dentare

-orice noua plasare a periutei trebuie sa acopere partial zona periata anterior; de regula acesti dinti sunt supusi fenomenelor de abrazie,datorita revenirii periajului de mai multe ori;

-se incepe periajul cu zone incorect periate;succesiunea miscarilor e schimbta zilnic,a.i aceeasi zona sa nu fie periata zilnic ultima;

-se incepe cu zona posterioara

-frecventa peiajului:de 3 ori pe zi sau dupa fiecare masa,obligatoriu de 2 ori p zi(dim si seara);obligatoru e perierea seara caci in timpul somnului se creeaza conditii optime de dezvoltare a bacteriilor,asemanatoarecu incubatorul:fara oxigen,far alumina,cu resturi alimentare)

-periajul dimineata se face inainte de masa este ca un masaj gingival,cu actiune de vascularizare si tonifiere.

-dupa mese se utilizeaza mijloace auxiliare:lichid antiseptic,scobitori,fir de matase.

2.consumul de fructe si zarzavaturi crude: merele fac parte din categoriafructelor cu pH foarte acid (intre 2 -5); creeazapremize pt leziuni necarioase,de tipul eroziunii; foarte multe din fructele si legumele din alimentatia ultrasanatoasa produc leziuni erosive.

Metode e periaj dentar

Cele mai recomandate sunt cele verticale,circulare ssi de rotatie. Periajul orizontal si periutele tari p[rovoaca abraziune,cu aspect microscopic characteristic.

Tehnicile de periaj se clasifica si in functie de zona cutanata(sant gingival,colet dentar sau toata suprafata dentara). Exista anumite zone-problema atunci cand se realizeazza periajul dentar:aceste suprafete sunt decelate cu ajutorul relevatorilor de placa bacteriana,care prin clatire sau cu ajutorul comprimatelor masticabile,coloreaza zona unde exista placa bacteriana. Coloratia se indeparteaza cu apa. Aceste zone problema sunt:

-dintii plasati vestibular:canini si premolari(reprezinta zona de trecere si pot exista riscuri de pierdere excesiva).

-molarii mandibulari inclionati lingual

-suprafetele radiculare expuse,in care gingia este retrasa,aceste zone prezentand hipersensibilitate,ceea ce determina evo=itarea periajului in acele zone

-suprafetele dentare de langa spatiile edentate

-dintii antagonisti edentatilor

-zonele de furcatie radiculare expuse

-suprafete distale ale dintilor posteriori (suprafata distala a molarului 3)

-incongruente dento-alveolare cu inghesuiri

-partea dreapta la dreptaci si stanga la stangaci.

Trebuie insistat si la nivelul zonei ocluzale,mai ales cand dintele nu are antagonist.

Alaturi de dinti,trebuie facuta igiena limbii(indeosebi santul crevicular si zona dorsala a limbii). Curatarea ei intarzie formarea placii bacteriene,reduce nr de microorganisme,combate halitoza. Igiena limbii se face cu ajutorul periutei de dinti,ce trebuie plasata cu lungimea periilor transversal pe fata dorsalaa limbii; perierea se face prin presiune usoara dinspre posterior spre anterior,de3-4 ori. Exista instrumente speciale,confectionate din plastic(razuitori de limba),cu care se procedeaza la fel ca si cu periuta de dinti. Igiena limbii e mai greu accesibila,mai rar utilizata datorita senzatiei de voma accentuata.