Performantele vizuale

Performantele vizuale

1 Testarea performantelor vizuale

Ansamblul testelor de vedere perceptivomotoare dau practicianului informatii asupra profilului calitativ al performantei vizuale a unui subiect, adica dezvoltarea sa vizuala, adaptarile si concesiile mediului vizual.

Ele pot servi pentru evaluarea capacitatii de performanta vizuala pentru o ocupatie precisa - circulatie rutiera, industrie, lectura. Ele permit realizarea bilantului calitativ al vederii. O succesiune de bilanturi de acest gen, face sa apara eficacitatea masurilor intreprinse pentru rezolvarea problemei vizuale.

Testele de performanta vizuala arata subiectului natura exacta a problemei sale vizuale. Ele usureaza rolul educativ al optometristului.

Testele propuse de Manas sunt: nestereoscopice si stereoscopice.

Punctul proxim de convergenta (amplitudine de triangulatie)

Scop: Determinarea punctului proxim de convergenta si a calitatii recuperarii alinierii binoculare dupa repere.

Material: Izvor luminos punctiform (lampa stilou).

Mod de lucru: Iluminare ambianta normala. Pacientul este asezat confortabil si fixeaza izvorul luminos asezat in planul median al corpului, putin mai jos de orizontala prin centrele de rotatie ale ochilor si la distanta lui Harmon. Se cere subiectului sa fixeze tot timpul tinta , in timp ce aceasta se apropie si sa spuna cand i se pare ca vede dublat.

Optometristul observa cu atentie imaginile sursei reflectate de cornee.

Se remarca la ce distanta unul din ochi sau ambii pierd fixarea si la ce distanta reclama subiectul dedublarea imaginii. Se noteaza de asemeni distanta la care ambii ochi recupereaza fixarea cand tinta se departeaza .

Comportamente observabile:

- ruperea fixarii de un ochi.

- ruperea alternanta a fixarii cand de un ochi cand de celalalt.

- pierderea fixarii de catre ambii ochi.

- nu se pierde fixarea.

Recuperare:

- recuperare de ochiul care a rupt fixarea.

- recuperare de ambii ochi.

- nu se recupereaza.

Notare:

- se noteaza distantele la punctele de rupere si de recuperare.

- se noteaza ochiul care pierde fixarea.

Norma:

- recuperarea fixarii la cca. 5 cm de radacina nasului.

- recuperare la 8 cm.

Punctul proxim de convergenta nu depinde de varsta.

Precautii:

Tinta se deplaseaza cu viteza constanta nici prea mare, nici prea mica. Daca subiectul intrerupe fuziunea, dar nu raporteaza dipoplie, se poate conchide ca un ochi este neutralizat. Ochiul dominant este cel care pastreaza fixarea pe tinta.

Pentru a fi sigur ca pacientul a inteles instructiunile, se repeta testul.

(2) Amplitudinea de acomodare Donders

Scop: Determinarea punctului proxim de acomodare.

Material: Test de acuitate Vb = 1, pentru distanta Harmon.

Mod de lucru: Iluminarea ambianta normala. Pacientul este asezat comod. Testul este prezentat pacientului in vecinatatea planului median, putin sub planul orizontal ce trece prin centrele de rotatie ale ochilor. Pacientul citeste literele cu glas tare. Testul este plasat initial la distanta corespunzatoare lungimii bratului. Daca subiectul a citit literele, se deplaseaza testul spre pacient incet cu viteza constanta. Se cere subiectului sa spuna cand literele devin neclare sau devin dificil de citit. Se exprima in dioptrii distanta de la test la radacina nasului.

Norma: Conform varstei pacientului (tabela Donders).

Observatii: Amplitudinea de acomodare Donders difera de amplitudinea de acomodare stabilita cu metoda lentilelor negative, deoarece avem si ajutorul reflexului acomodativ datorat convergentei.

Precautii: Deplasarea tintei se face cu viteza constanta nici prea incet nici prea repede. Pacientul citeste testul cat timp acesta se deplaseaza spre el pana ce acesta apare neclar (pacientul face greseli). Testul se repeta pentru a fi siguri ca pacientul a inteles instructiunile.

(3) Rotatii monoculare

Scop: Se evalueaza calitatea miscarilor de versiune.

Material: Creion sau bagheta, izvor luminos punctiform.

Mod de lucru: Iluminarea ambianta normala. Se obtureaza cu un carton ochiul dominant, asa incat optometristul sa poata totusi vedea ambii ochi ai pacientului. Tinta se misca intr-un plan departat cam la 1m de subiect, perpendicular pe planul sau median descriind un cerc cu raza de aproximativ 300mm. Se poate observa repede daca diametrul cercului este prea mic sau prea mare observand miscarile ochiului. Se doreste o miscare de rotatie aproape de maxim. Viteza de rotatie a tintei: o rotatie la fiecare trei secunde.

Tinta se misca in sensul acelor de ceas si in sens invers. Se vor realiza cateva rotatii pana sa inceapa observarea miscarilor ochiului. Dupa cca. 5 rotatii intr-un sens se inverseaza miscarea. Se repeta testarea obturand celalalt ochi.

Norma: Rotatii balistice lente in sensul acelor de ceas si in sens invers.

Instruirea pacientului: Priveste tinta si urmareste miscarea ei fara sa miste capul. Daca pacientul tinde sa miste capul se fixeaza capul pe suport.

Comportamente observabile:

- urmarire regulata;

- pierderi de fixare;

- urmarire neregulata, cu sacade;

- limitari ale miscarii in anumite zone (se noteaza zona dupa cadranul ceasului);

- miscari asociate ale capului, corpului, membrelor.

Se atrage atentia subiectului sa urmareasca tinta numai cu ochii fara sa miste

capul. Miscarile pe verticala sau oblice nu trebuie sa aiba aceleasi amplitudini ca cea pe orizontala. Se repeta testul obturand celalalt ochi.

Se noteaza: prezenta sacadelor, a urmaririlor neregulate sau regulate, miscarile asociate, postura capului, cu ce efort realizeaza pacientul urmaririle. I se da pacientului timp de acomodare cu testul. Se noteaza pe rand comportamentele pentru ochi drept obturat - miscari pozitive si in sens invers pentru ochiul liber si ochiul obturat - si ochi stang obturat - miscari pozitive si in sens invers pentru ochiul liber si ochiul obturat.

(4) Rotatii binoculare

Scop: Evaluarea miscarilor oculare in conditiile fixarii binoculare a tintei mobile.

Material: Izvor punctiform luminos.

Mod de lucru: Tinta fixata de pacient este in fata lui la distanta de cca. 900mm. Tinta se misca in spirala incepand de la cca. 300mm diametru si ajungand dupa cinci rotatii la diametrul de 900mm, cu viteza constanta de rotatie la 3 secunde. Tinta se misca odata in sensul acelor de ceas si apoi in sens invers.

Se urmareste rotirea globurilor oculare respectiv a imaginilor Purkinje pentru a depista eventuale sacade sau regresii.

Se instruieste subiectul sa nu miste capul in timpul urmaririi.

Norma: Miscare de urmarire regulata continua.

Se noteaza caracterul miscarilor, pozitia zonelor in care apar eventuale sacade dupa sistemul orar, pentru ambii ochi. Se noteaza dificultatile eventuale de urmarire.

(5) Testul de orientare ochi-mana

Scop: Evaluarea posibilitatii de orientare vizuala a mainii.

Material: Izvor luminos punctiform (bagheta,creion).

Mod de lucru: Tinta este plasata in planul median la nivelul ochilor, la distanta de 400mm de pacient. Pacientul obtureaza unul din ochi cu un carton (12x18mm) si arata cu degetul aratator al celeilalte maini tinta.

Exemplu: Cu mana stanga tine cartonul obturator si acopera ochiul stang; cu degetul mainii drepte atinge tinta. Apoi se schimba ochiul si mana.

Norma: Tintire corecta a tintei luminoase.

Miscarea de tintire trebuie sa fie rapida.

Daca subiectul are ambliopie sau fixare excentrica, el va avea dificultati sa atinga tinta.

Se noteaza:

exactitatea fixarii cu ochiul stang;

exactitatea fixarii cu ochiul drept;

ezitarile si erorile de indicare a tintei.

(6) Fixari sacadate (monocular)

Scop: Evaluarea miscarilor oculare.

Material: Doua tinte care sa nu fie la fel. Bagheta cu varf rosu si verde, sau doua surse de lumina de culori diferite.

Mod de lucru: Se obtureaza ochiul dominant. Cele doua tinte sunt asezate intr-un plan de front in fata ochiului liber. Distanta intre tinte: ~600mm in plan median. La comanda, subiectul schimba fixarea de la o tinta la alta repede. Perioada schimbarilor 1s. Se fac cateva treceri in plan orizontal apoi se fixeaza tintele in acelasi plan median vertical si se comanda schimbari succesive in acest plan.

Norma: Miscare in salt de la o tinta la alta fara miscari corective.

Instructiuni pentru pacient: Schimbati tinta fixata la comanda. Fixarea se face rotind numai ochii nu si capul.

Recomandari: Se recomanda subiectului cateva treceri de fixare inainte de inceperea testarii efective. Se noteaza calitatea miscarilor pentru fixari sacadate in plan orizontal si vertical.

(7) Fixari "aproape-departe " si "departe-aproape"

Scop: Evaluarea dinamicii capacitatii de fixare cu acomodare a obiectelor la distante diferite si a reflexului pupilar de apropiere.

Materiale: Tablouri de teste Snellen pentru departe si pentru aproape.

Mod de lucru: Iluminare ambianta normala. Subiectul este condus sa citeasca tinta la distanta normala pentru citit. Tabloul cu optotipuri pentru departe este plasat la 5m de pacient. In scopul observarii schimbarilor de fixare, pacientul ar trebui sa poata privi testele pentru departe pe deasupra capului optometristului, care insa va putea sa vada ochii si cand subiectul fixeaza testul pentru aproape.

Pacientul fixeaza si citeste textul pentru aproape la comanda "aproape" si fixeaza si citeste textul pentru departe la comanda "departe". Schimbarile de fixare se fac in ritm de una pe secunda; se fac circa cinci schimbari de fixare, pentru obisnuirea pacientului, apoi se incepe observarea ochilor acestuia.

Normal: Pacientul schimba fixarile fara miscari de corectie sau opriri.

Recomandari:

- Se atrage atentia subiectului sa nu miste capul cand schimba fixarile.

- Se observa eventuale miscari neregulate ale ochiului cand se schimba fixarea. Unii pacienti pot face trecerea de la departe la aproape repede, cu miscare continua dar au dificultati cand fac trecerea de la aproape la departe.

- Se observa daca un ochi ramane in urma celuilalt cand se schimba fixarea.

- Se observa reflexul pupilar: la fixare aproape pupila se micsoreaza iar la fixare departe se dilata.

- Se observa daca pupilele se modifica simultan, daca au acelasi diametru , daca au forma circulara.

Se consemneaza: Calitatea fixarilor in ambele sensuri si reflexul pupilar.

(8) Coarda Brock

Scop: Testul investigheaza comportamentul spatial al ochilor si cum sunt ei folositi cand subiectul priveste aproape in mediul inconjurator normal.

Material: O bucata de sfoara (snur) sau vergea de 350mm.

Mod de lucru: Iluminare ambianta normala. Pacientul este instruit sa tina sfoara (vergeaua) cu un capat in dreptul radacinii nasului iar celalalt capat in plan median la distanta Harmon (in punctul corespunzator vederii aproape obisnuita). Sfoara se tine intinsa. Se cere subiectului sa fixeze capatul departat al sforii. Se intreaba subiectul cate sfori vede mergand de la ochi la degetul care tine capatul departat. Daca vede o singura sfoara se cere subiectului sa inchida un ochi, apoi celalalt si se intreba daca vede in ambele cazuri sfoara.

Normal: Subiectul vede doua sfori pornind de la fiecare ochi si intalnindu-se in capatul departat. (Fig 1)

Comportamente observabile

Se pot constata urmatoarele situatii:

1. Subiectul vede simultan doua sfori in V - foloseste ambii ochi in acelasi timp si proiecteaza in acelasi punct in spatiu.

2. Subiectul vede o singura sfoara - foloseste un singur ochi.

3. Subiectul vede un timp o sfoara si apoi numai cealalta sfoara - neutralizare alternanta.

4. Subiectul vede doua sfori incrucisate in X - sunt folositi ambii ochi dar proiectia este esoforica.

5. Subiectul vede doua sfori care nu se intalnesc - sunt folositi ambii ochi simultan dar proiectia este exoforica.

6. Subiectul percepe un X in loc de V - proiectie esoforica cu suprimare perimaculara.

7. Sfoara pare sa porneasca din cap la acelasi nivel sau o sfoara pare sa fie mai sus decat cealalta - raspuns ambiocular sau hiperforie.

8. Subiectul vede doua sfori dar una este mai neclara - suprimare partiala a unui ochi, anisometropie.

Notare: Se descriu in amanunt constataril.e

Raspuns V Raspuns X

Proiectie esoforica

OS OD OS OD

OS OD OS OD OS OD

Suprimare totala OD Suprimare totala OS Raspuns binocular

Raspuns Y

OS OD OS OD

Proiectie esoforica Proiectie esoforica

suprimare suprimare

perimaculara OD perimaculara OS

Fig. 1

(9) Foria laterala pentru departe (Manas)

Scop: Evaluarea foriei si variatia ei.

Material: Stereoscop special si stereograma DVS-2 (Keystone) (Fig. 2).

Mod de lucru: Este important sa se inhibeze convergenta psihica. Pacientul asezat comod priveste in stereoscop. Mainile nu trebuie sa atinga stereoscopul. Stereograma este compusa in stanga de o sageata si in dreapta de o scara cu puncte numerotate.

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Fig. 2

Se intreaba pacientul "Ce vedeti (pauza)? " ; " Vedeti o sageata? " ; "Vedeti o serie de cifre? " ; " Vedeti sageata si numerele in acelasi timp? ";

"Inchideti ochii si la comanda 'deschideti' deschideti ochii si spuneti ce vedeti "; " In dreptul carei cifre vedeti sageata? ".

Subiectul continua sa priveasca stereograma si dupa cca 5 secunde se intreaba: " Unde este acum sageata? ". Pacientul poate indica o variatie a pozitiei sagetii in jurul unei pozitii mediane 9-10-9-8-9 ceea ce denota un nistagmus. Daca sageata se deplaseaza in sensul cifrelor mari inseamna exoforie. Daca sageata se deplaseaza spre cifre sub 8.5 inseamna esoforie. Daca sageata sau numerele dispar inseamna neutralizare.

In cazul copiilor mici instruirea este dificila. In acest caz se recomanda sa se foloseasca un indicator care sa tinteasca pe scara cu numere o cifra. Subiectul este intrebat care este pozitia sagetii fata de indicator.

Norma 9,5-10

Notare:

Pozitia initiala a sagetii.

Directia de deplasare a sagetii.

Intre ce numere oscileaza sageata.

Prezenta unor semne de neutralizare.

(10) Foria verticala (vedere departe)

Scop: Evaluarea hiperforiei si a variatiei ei.

Material: Stereoscop, stereograma speciala DVS-1 (Keystone) (Fig. 3).

Mod de lucru: Precautii privind minimizarea convergentei psihice. Pacientul este pus sa priveasca la stereograma si sa spuna ce vede. Stereograma are in stanga o linie orizontala alba si in dreapta simboluri rosii.

¡

linie alba Aspectul stereogramei simboluri rosii

Fig. 3

Intrebari: " Ce vedeti? "; "Vedeti linia alba? "; "Vedeti gruparea de linii rosii? "Vedeti linia si simbolurile in acelasi timp? "; "Prin care simbol trece linia (pauza 5 s)? " ; "Prin care simbol trece linia acum? " ; " Vedeti tot timpul linia si simbolurile? ".

Daca subiectul raporteaza ca vede cand linia, cand simbolurile inseamna ca neutralizeaza alternativ. Daca linia apare mai sus de cercul central rosu inseamna hiperforie de ochi drept. Daca apare mai jos inseamna hiperforie stanga.

Pentru copii mici se foloseste un indicator pentru a se stabili prin care simbol trece linia. Postura capului subiectului este foarte importanta.

Notare:

1. Prezenta unei deviatii.

2. Stabilirea raportarilor.

3. Prezenta unor eventuale neutralizari.

(11) Fuziunea imaginilor (vedere departe)

Scop: Se evalueaza capacitatea de a fuziona imaginile vazute simultan de cei doi ochi (al doilea grad al vederii binoculare).

Material: Stereoscop, stereograma Keystone DVS-3 (Fig. 4). Stereoscopul este reglat pentru infinit.

Fig. 4

Mod de lucru: Deoarece este o testare a vederii departe este important sa se reduca la minim convergenta psihica. Pacientul este instruit sa observe stereograma si sa spuna imediat ce vede: " Spuneti ce vedeti imediat dupa ce iluminez stereograma?"; " Cate puncte vedeti acum?"; " Ce culori au punctele?"; " Vedeti tot timpul acelasi numar de puncte?".

Interpretarea raspunsurilor.

a. - doua puncte - neutralizarea unui ochi;

b. - doua puncte cu alternanta - neutralizare alternanta;

c. - trei puncte - fuziune normala;

d. - trei apoi patru puncte - raspuns imediat normal dar nu poate mentine fuziunea ;

e. - trei puncte apoi doua - raspunsul imediat este normal, dar apare repede neutralizarea unui ochi ;

f. - patru puncte - vedere simultana.

Normal: Trei puncte. Raspuns acceptabil: trei puncte apoi patru sau patru puncte apoi trei.

Pacientul poate sa raporteze trei puncte si chiar in acest caz este bine sa se intrebe daca punctele sunt aliniate pe verticala. Daca raporteaza ca unul din puncte este deplasat lateral inseamna ca exista alunecare retiniana.

Testul de fuziune poate fi ratat de subiect din cauza foriei laterale sau verticale. Exista interesul ca in aceste cazuri sa se determine prisma care sa refaca fuziunea.

Precautii: Se aranjeaza stereoscopul pentru inhibare maxima a convergentei psihice. Se verifica daca stereoscopul este reglat pentru infinit.

Tinta (stereograma) trebuie sa fie pentru infinit.

Notare:

1. Raspunsul initial.

2. Raspunsul dupa 5 secunde.

3. Raspunsul dupa inca 5 secunde.

(12) Vedere stereoscopica (vedere departe)

Scop: Evaluarea capacitatii de a vedea stereoscopic (al treilea grad al vederii binoculare).

Material: Stereoscop, stereograma DVS-7 (Keystone) (Fig. 5).

Fig. 5

Mod de lucru: Stereoscopul este reglat pentru infinit. Postura pacientului trebuie sa asigure inhibarea convergentei psihice. Stereograma contine 6 randuri de simboluri. Fiecare rand contine 5 simboluri de forma stea, inima, patrat, pata circulara, cruce. Unul din simboluri din fiecare rand pare sa fie plasat decalat in spatiu fata de celelalte.

Pacientul poate spune ca tinta o vede dubla. In acest caz suportul stereogramelor poate fi deplasat pana se obtine fuziunea apoi se revine incet la pozitia corespunzatoare pentru infinit. Se cere pacientului sa spuna care simbol din fiecare rand se apropie de el.

Normal: Raportare corecta pentru toate liniile daca subiectul are un grad inalt de perceptie a profunzimii. Pentru subiecti cu capacitate medie raspuns corect in patru linii.

Observatii: Daca pacientul nu da raspuns corect la prima linie se intreaba cum apare simbolul din stanga si din dreapta marginii inferioare a stereogramei. Daca unul din aceste simboluri nu este perceput inseamna ca un ochi este neutralizat.

(13) Coordonare ochi - mana (vedere departe)

Scop: Evaluarea coordonarii miscarilor mainilor cand se urmareste cu ochii un traseu.

Material: Stereoscop si stereograma (Fig. 6).

Mod de lucru: Stereoscopul este reglat asa incat coatele pacientului sa poata fi rezemate pe masa suport si sa se asigure postura normala a corpului. Pacientul tine in maini doua indicatoare de culori diferite ca si cum ar tine un creion. Pacientul privind prin ocularele aparatului tinteste cu indicatoarele punctul de pe stereograma purtand numarul unu in acelasi timp. Se spune pacientului: avansati cele doua indicatoare pana ating tinta. Daca numarul este vazut dublu sau in ceata sau varfurile indicatoarelor apar neclare sau dispar raportati imediat.

Fig. 6

Daca vedeti un singur numar si ambele indicatoare ating numarul, puteti indeparta indicatoarele spre ocularele stereoscopului. Se repeta procedeul pentru numarul doi si asa mai departe.

Raspunsurile anormale ale pacientului pot fi:

1. Numerele apar neclare. Aceasta indica o stimulare excesiva a convergentei din cauza folosirii mainilor.

2. Numerele sunt dublate. Aceasta indica o fuziune proasta cand este solicitata o fixare binoculara precisa.

3. Este prezent un indicator. Aceasta indica suprimarea ochiului corespunzator indicatorului care lipseste.

4. Indicatoarele apar alternativ. Aceasta indica neutralizarea alternanta.

5. Pacientul raporteaza prezenta ambelor indicatoare dar unul din ele este dirijat in partea dinauntru a numarului. Indicatie pentru alunecare retiniana asociata cu esoforie.

6. Pacientul raporteaza doua indicatoare dar unul este deplasat spre inafara fata de numar. Indicatie pentru alunecare retiniana asociata cu exoforie.

7. La fel ca mai sus dar varful indicatorului este deasupra numarului. Indicatie pentru alunecare retiniana asociata cu hiperforia ochiului corespunzator.

8. Indicatorul poate ignora propriul sau camp perceptual si il invadeaza pe cel al celuilalt ochi. Aceasta indica o neutralizare profunda si complexa a ochiului corespunzator.

9. Subiectul poate raporta prezenta ambelor indicatoare dar varful unuia poate lipsi. Aceasta arata o neutralizare maculara a ochiului corespunzator.

Precautii: Contactul fizic intre pacient si stereograma poate duce la izolarea varfului indicatorului. Cand pacientul da raspunsuri anormale se atrage atentia. Pacientul trebuie bine instruit in ce priveste ceea ce se asteapta de la el.

Notare:

1. Numerele care apar sunt dublate cand sunt atinse.

2. Eventuale aparente neclare ale indicatoarelor.

3. Invazii in camp perceptual fals.

4. Pozitiile indicatoarelor cand tintesc numerele.

(14) Flexibilitate acomodativa

Scop: Evaluarea usurintei de a acomoda.

Material: Tablouri cu optotipuri pentru departe

Mod de lucru: Subiectul tine in fiecare mana cate o paleta ocluzor. Isi obtureaza ochiul drept si verifica daca poate citi optotipurile cu Vb=1 cu ochiul stang. Isi obtureaza ochiul stang si verifica daca ochiul drept citeste optotipuri cu Vb=1. In timp ce ochiul stand este obturat se introduce o lentila de -2,50dpt in fata ochiului stang si se continua obturarea alternanta. Cand ochiul drept este obturat, pacientul trebuie sa citeasca text cu Vb=1 cu ochiul stang avand si lentila de -2.50 dpt in fata. Daca el raporteaza ca vede textul clar inseamna ca a trebuit sa acomodeze 2.50 dpt. Se obtureaza ochiul stang. Pacientul trebuie sa inhibe (sa relaxeze) acomodarea ca sa vada clar optotipurile cu Vb=1. Se repeta obturarea alternativa de trei, patru ori pentru a fi siguri de usurinta de a acomoda. Se trece lentila de -2.50 dpt la ochiul drept si se repeta testarea.

Norma: Posibilitate de a stimula si inhiba o acomodare de -2.50 dpt cu usurinta.

Constatari: Daca pacientul nu trece testul se noteaza:

Pacientul greseste in faza de stimulare sau inhibitie?

Vede optotipurile clar, repede, dupa schimbarea obturarii sau cu intarziere.

Partea stimulata este aceea unde se afla lentila de -2.50 dpt. Partea inhibata este cealalta. Pacientul trebuie sa vada clar in trei secunde. In cazul copiilor li se cere sa numeasca de exemplu a treia litera din stanga sau ultima din dreapta, etc.

(15) Testul Dvorine pentru vederea in culori

Scop: Evidentierea anomaliilor severe de vedere in culori.

Material: Stereoscop, stereogramele DVS-8 si DVS-9 (Keystone )

Mod de lucru: Stereoscopul este reglat pentru infinit. Subiectul vizioneaza intai stereograma DVS-8. Trebuie sa recunoasca numerele din cele 3 suprafete circulare.

Daca sunt identificate cel putin doua numere nu exista anomalii severe (dicromatism, monocromatism).

Daca subiectul identifica numai un numar sau nici unul inseamna existenta orbirii la culoare (testul cu DVS-1 este ratat). Pentru cazul cand profesia cere vedere in culori buna se recomanda examinare suplimentara cu teste speciale.

Daca testul cu stereograma DVS-8 este reusit subiectul va examina stereograma DVS-9. Daca in aceasta stereograma se identifica corect cel mult un numar inseamna ca subiectul are anomalie a vederii culorilor mai putin severa. Daca unele numere din DVS-9 sunt incorect identificate si pentru profesie vederea in culori este importanta se testeaza suplimentar subiectul cu metode mai fine.

(16) Discriminare vizuala pentru departe (ochiul drept)

Material: Stereoscop reglat pentru departe, stereograma DVS-4 (Fig. 7)

Mod de lucru: Postura corpului ca sa se inhibe convergenta psihica.

Se intreaba subiectul: " Vezi 10 placi de semnalizare suspendate in fotografie ?" . In fiecare placa exista 5 patratele albe si in unul dintre ele este un punct negru (in fotografia din dreapta). Incepand cu placa indicatoare nr. 1 spune care este pozitia punctului negru in fiecare placa. Indicati care este numarul celei mai departate placi in care mai reusiti sa vedeti punctul negru. Se obtureaza ochiul stang asa ca numai ochiul drept vede fotografia. Daca vedeti acum mai multe puncte negre indicati ultima placa in care mai puteti distinge punctul negru. Raportul dintre numarul placii corect indicate si 10 inmultit cu 100 eficacitatea vizuala.

Fig. 7

(17) Discriminare vizuala pentru departe (ochiul stang)

Material: Stereoscop, stereograma DVS-5 (Keystone ) (Fig. 8)

Mod de lucru: La fel ca pentru ochiul drept numai ca placile se gasesc pe fotografia din stanga.

Fig. 8

Raportul dintre numarul placii in care s-a recunoscut corect pozitia punctului negru si numarul total de placi indicatoare (10) inmultit cu 100 da valoarea eficacitatii vizuale.

(18) Foria laterala in vedere aproape

Material: Stereoscop reglat pentru aproape, stereograma pentru aproape similara cu cea pentru departe.

Mod de lucru: Ca pentru departe. Distanta de lucru.

Norma: pentru 0.4m 6pdpt exoforie.

Sageata in intervalul 4.5 - 5.5 in stereograma Keystone. Se noteaza: exoforia, directia deplasarii sagetii si eventualele tendinte ale sagetii de a deveni neclara sau sa dispara.

(19) Fuziune in vedere aproape

Material: Stereoscop reglat pentru aproape si stereograma pentru aproape.

Mod de lucru: Ca la testul de fuziune pentru departe.

Pacientul trebuie sa aiba postura normala pentru vedere departe.

Norma: Subiectul trebuie sa vada 3 cercuri sau 4 care devin repede 3.

Notare. Se noteaza numarul de discuri vazute initial si stabilitatea raspunsului.

(20) Suprimare maculara in vedere departe

Material: Stereoscop reglat pe infinit, stereograma DVS-5.

Mod de lucru: Stereograma are in zona centrala in partea stanga o linie orizontala si in partea dreapta o linie verticala (Fig. 8).

Instructiuni:

Vedeti o imagine?

Este ea clara si neta?

Vedeti niste linii in fotografie? (pauza)

Vezi o linie orizontala si una verticala?

Le vezi in acelasi timp?

Cele doua linii apar una mai aproape decat cealalta?

Cele doua linii se intretaie la mijloc sau formeaza un T?

Cele doua linii sunt continue, sau pe unele portiuni apar mai neclare sau intrerupte?

Normal: Cruce perfecta.

Daca subiectul raporteaza prezenta numai a unei linii inseamna neutralizare maculara a ochiului corespunzator liniei care lipseste.

Daca subiectul vede cand linia orizontala cand linia verticala inseamna ca neutralizeaza alternant.

Diverse alte aparente sunt schitate in figura:

Neutralizat Neutralizat Neutralizat Neutralizat Neutralizare

OD OS macular macular maculara

OD OS bilaterala

Exoforie  Hiperforie OS Esoforie Hiperforie OS Esoforie

alunecare Ochi dominant Alunecare Dominant OD Alunecare

retiniana  OD OD OS

OD

Esoforie Hiperforie OD

Alunecare OS Dominant OS

Fig. 9

Precautii. Se regleaza instrumentul si postura subiectului ca sa se reduca la maxim convergenta psihica.

Notare. Se noteaza aparenta marcilor de control la inceputul observarii si schimbarile pe care le raporteaza subiectul cand continua sa priveasca stereograma 10 secunde.

(21) Suprimare maculara in vedere aproape

Material: Stereoscop reglat pentru aproape si stereograma pentru aproape avand marci de control orizontala si verticala.

Mod de lucru: Subiectul este pus sa deprinda vederea stereoscopica a stereogramei. Se cere sa raporteze cum vede marcile de control.

Normal: Subiectul vede o cruce perfecta. Distanta intre centrele marcilor 62 - 63 mm. Mod de lucru ca pentru departe.

Notare: Aparentele raportate de pacient.

(22) Steaua Van Orden

Material: Stereoscop, tinta lui Van Orden, 2 creioane

Mode de lucru: Stereoscopul este reglat pentru infinit. Tinta este asezata pe planseta pentru desenat a stereoscopului. Se centreaza tinta pe planseta. Tinta este o foaie de hartie pe care sunt marcate doua randuri de 7 puncte (Fig. 10). Pacientul tine c6ate un creion in fiecare mana ca pentru a desena pe hartie.

Pacientul este intrebat daca vede cele doua randuri de puncte. I se spune sa aseze varful din dreapta pe punctul cel mai de sus si varful creionului din stanga pe punctul cel mai de jos al randului corespunzator.

I se cere sa deplaseze creioanele simultan pe diagonala corespunzatoare celor doua puncte pana ce subiectul are impresia ca cele doua varfuri se intalnesc in centrul tintei. Se deplaseaza creioanele in sens invers spre punctul urmator din rand. Se procedeaza la fel pornind din al 3-lea punct din rand si asa mai departe. Pacientul va avea impresia ca a trasat o stea de linii.

Fig. 10

Intructiuni date pacientului:

Privind prin stereoscop vezi doua randuri de puncte in acelasi timp? Aseaza varful creionului din dreapta pe punctul cel mai de sus din randul din dreapta si varful creionului din stanga pe punctul corespunzator cel mai de jos.

Privind spre centrul hartiei deplaseaza creioanele unul spre celalalt in acelasi timp pana ce ai impresia ca au ajuns amandoua in centrul hartiei. Acum deplaseaza creaioanele in sens invers, cel din dreapta spre punctul negru de mai jos, iar cel din stanga spre punctul negru din stanga mai sus. Din nou se deplaseaza creioanele pornind de la alte puncte unul spre celalalt pana ajung sa se atinga in centru, continuati sa repetati trasarea de drepte pana se formeaza o stea.

Observatii:

Pacientul porneste cu perceptie simultana si construieste campul fuzional de gradul 2.

Se obtine raspunsul dinamic al convergentei.

Raspunsuri tipice de test:

Toate liniile trasate din dreapta si din stanga trec prin aceleasi puncte distantate intre ele la 65 mm. Semnificatia este: vedere binoculara buna si forie normala.

Liniile din ambele parti trec prin aceleasi puncte centrate, dar distanta dintre acestea este mai mica de 65 mm. Semnificatia este: binocularitate buna, dar esoforie.

Liniile din cele doua seturi trec prin aceleasi puncte, dar distanta intre acestea este mai mare de 65 mm. Semnificatia este: binocularitate buna, dar exoforie.

Punctele de intalnire ale celor doua seturi de linii nu sunt pe aceeasi orizontala. Semnificatia este: hiperforie.

Liniile uneia din grupe nu trec prin acelasi puncte. Semnificatia este: ochiul corespunzator este suprimat.

Precautii: Trebuie sa ne asiguram ca pacientul a inteles intructiunile primite. Creioanele trebuie sa para ca se intalnesc in centru hartiei. Mainile nu trebuie sa atinga hartia pe care deseneaza. postura corpului trebuie sa corespunda vederii aproape.

Pentru caracterizarea performantei pot fi luate in considerare si alte teste (descrise in capitolul 6):

fixari (urmariri) monoculare (test nr. 25);

testul Worth (test nr. 28);

caroiajul Amsler (test nr. 31);

integrare spatiala (test nr. 34);

memorie vizuala (test nr. 35);

viteza de citire (test nr. 36);

eficacitate vizuala (test nr. 39);

forie in vedere aproape folosind crucea si lentila Maddox;

discriminare in vedere aproape folosind tabloul Snellen pentru aproape (test nr. 33);

testul de rezistenta la orbire luminoasa.

Se pot concepe teste in functie de nevoile vizuale.

Instructiuni pentru evaluarea performantei vizuale

1. Punctul proxim de convergenta. Se bazeaza pe masuratori obiective ale pozitiei punctului proxim. Valorile sunt trecute in tabelul recapitulativ.

2. Amplitudinea de acomodare Donders. Masuratorile se fac functie de acuitatea Vb=1. Valorile se compara cu tabelul Donders.

Tabel 1

3. Rotatii monoculare. Scor ca la testul binocular. Performantele se urmaresc pentru ochiul mai slab.

4. Rotatii binoculare.

Scor: 1p. Cel putin un ochi nu poate face rotatii.

2p. Ambii ochi urmaresc tinta dar extrem de neregulat.

3p. Ambii ochi urmaresc tinta cu miscari neregulate.

4p. Ambii ochi urmaresc tinta cu usoare neregularitati.

5p. Ambii ochi urmaresc perfect tinta.

5. Fixari monoculare.

Scor: 1p. Unul din ochi incapabil sa urmareasca miscarile pe doua directii.

2p. Unul din ochi urmareste dificil cu asocierea miscarii capului.

3p. Unul din ochi urmareste tinta cu miscare neregulata.

4p. Unul din ochi urmareste tinta cu usoare neregularitati.

5p. Ambii ochi pe rand urmaresc perfect tinta.

6. Fixari sacadate.

Scor: 1p. Subiectul schimba fixarea cu efort extrem si asociaza miscarile capului.

2p. Subiectul face erori mari la extreme.

3p. Subiectul face numai o eroare mare la o extremitate.

4p. Subiectul face erori slabe la schimbarile de fixare.

5p. Schimbarile de fixare sunt perfecte.

7. Fixari aproape - departe.

Scor ca la testul nr. 6

8. Orientare ochi-mana.

Scor: 1p. Subiectul nu atinge tinta indiferent de ochi.

2p. Subiectul atinge tinta cand foloseste unul din ochi.

3p. Subiectul atinge tinta cu dificultate.

4p. Subiectul atinge tinta dupa mici ezitari.

5p. Subiectul atinge repede si sigur tinta.

9. Coarda Brock.

Scor: 1p. Subiectul vede numai cu un ochi.

2p. Subiectul foloseste cand un ochi cand celalalt.

3p. Raspuns Y sau X (esoforie, exoforie).

4p. Raspuns corect dar ezitant.

5p. Raspuns sigur.

10. Perceptie simultana (Worth).

Scor: 1p. Pacientul vede numai 2 puncte sau 3 puncte.

2p. Pacientul vede cand 2 puncte cand 3 puncte

3p. Pacientul vede 5 puncte.

4p. Pacientul vede 4 sau 5 puncte.

5p. Pacientul vede 4 puncte dintr-o data.

11. Fuziunea imaginilor in vedere departe (stereo).

Scor: 1p. Pacientul vede 2 cercuri; un ochi este neutralizat.

2p. Pacientul vede 4 cercuri dar nu poate mentine fuziunea.

3p. Pacientul vede 4 cercuri stabil.

4p. Pacientul vede 4 cercuri apoi 3, apoi iar 4.

5p. Pacientul vede sigur si stabil 3 cercuri.

Stereoscopicitate.

Scor: 1p. Pacientul raspunde corect numai la 2 linii.

2p. Pacientul rateaza raspuns corect la 3 linii.

3p. Pacientul rateaza la 2 linii.

4p. Pacientul rateaza la 1 linie.

5p. Pacientul raspunde corect la cele 6 linii.

13.Flexibilitate acomodativa (test stereo).

Scor: 1p. Pacientul vede neclar in ambele situatii limita.

2p. Pacientul vede neclar in una din situatii.

3p. Partial neclar in una din situatii.

4p. Usor neclar in una din situatiile limita.

5p. Pacientul vede clar tot timpul.

14. Forie laterala in vedere departe (test stereo).

Scor: 1p. Pacientul vede sageata, indicand pe scara valori sub 5.5 sau peste 13.5.

2p. Sageata indica 6.5 sau 5.

3p. Sageata indica 1.5 sau 11.5.

4p. Sageata indica 8.5 sau 10.5.

5p. Sageata indica valori intre 9.0 si 10.0.

15. Forie verticala in vedere departe (test stereoscopic).

Scor: 1p. Pacientul vede linia orizontala in dreptul semnului sau

2p. Linia orizontala in dreptul semnului + sau

3p. Linia orizontala putin deasupra cercului central.

4p. Linia orizontala intersecteaza cercul excentric.

5p. Linia orizontala trece prin centrul cercului central.

16. Discriminare vizuala ochi drept in vedere departe.

Scor: 1p. Pacientul distinge punctul negru cel mult in primele 6 panouri indicatoare din stereograma 60%.

2p. Pacientul distinge in panoul 6 - 70%.

3p. Pacientul distinge in panoul 7 - 80%.

4p. Pacientul distinge in panoul 8 - 90%.

5p. Pacientul distinge in panoul 9 - 100%.

17. Discriminare vizuala ochiul stang in vedere departe.

Scor ca la punctul 16.

18. Neutralizare maculara

Scor:  1p. Pacientul raporteaza o singura marca de control.

2p. Pacientul raporteaza neutraliozare alternanta.

3p. Pacientul raporteaza ca partea centrala a unei marci de control lipseste.

4p. Pacientul raporteaza ca sunt prezente ambele marci de control, dar nu se incruciseaza perfect.

5p. Pacientul da un raspuns perfect.

19. Coordonare mana- ochi

Scor:  1p. Pacientul vede un creion.

2p. Pacientul vede ambele creioane, dar dublate.

3p. Pacientul da un raspuns normal, dar lipseste varful unui creion.

4p. Pacientul da un raspuns normal, dar creioanele indica influente exo sau eso.

5p. Pacientul da un raspuns perfect.

20. Forie laterala pentru aproape.

Scor: 1p. Pacientul vede pe stereograma pentru aproape sageata indicatoare in dreptul gradatiilor.

1p. Pacientul vede pe stereograma pentru aproape sageata indicatoare sub 2.5 sau peste 7.5.

2p. Pacientul vede pe stereograma pentru aproape sageata indicatoare sub 3.0 sau peste 7.0.

3p. Pacientul vede pe stereograma pentru aproape sageata indicatoare sub 3.5 sau peste 6.5.

4p. Pacientul vede pe stereograma pentru aproape sageata indicatoare sub 4.0 sau peste 6.0.

5p. Pacientul vede pe stereograma pentru aproape sageata indicatoare sub 4.5 sau peste 5.5.

21. Discriminare vizuala aproape

Scor:  1p. Pacientul are acuitate binoculara V_b=0,60.

2p. Pacientul are acuitate binoculara V_b=0,70.

3p. Pacientul are acuitate binoculara V_b=0,80.

4p. Pacientul are acuitate binoculara V_b=0,90.

5p. Pacientul are acuitate binoculara V_b=1,00.

Testul de coordonare ochi-mana poate inlocui testul de orientare ochi-mana.

Un exemplu de set de teste pentru evaluarea performantei vizuale este prezentat in tabelul 3, cuprinzand 20 de teste. Scorul maxim realizabil este de 100 de puncte. Scorul minim in functie de varsta (pentru tineri) propus de Manas este indicat in tabelul 2.

Tabel 2

Teste recomandate in toate cazurile.

Rotatii si fixari;

Punct proxim de convergenta;

Sfoara lui Brock;

Eficacitate vizuala;

Coordonare ochi-mana.

Teste interesante care nu sunt considerate in profilul lui Manas.

Steaua lui Van Orden;

Filtrul rosu;

Test de acuitate ochi-mana;

Teste speciale.

Teste de dezvoltare si psihomotoare;

Teste pentru ambliopi si strabici;

Teste de eficacitate a lecturii;

Teste de orbire luminoasa, etc.

Se pot concepe teste in functie de nevoile vizuale.