Nervul optic, chiasma optica si tractul optic

Nervul optic, chiasma optica si tractul optic

Nervul optic este format de axonii celulelor multipolare. Fibrele nervului optic, toate mielinice, imediat dupa iesirea lor din globul ocular, provin de la o singura retina, deci la nivelul sau vederea este monoculara.

Chiasma optica este o lama patrulatera de substanta alba, situata la locul de trecere dintre peretele anterior si cel inferior al ventriculului 3. Ea se continua superior cu lama terminala, iar inferior cu tuber cinereum si infundibulul. Intre lama terminala si chiasma, ventriculul 3 trimite o prelungire numita reces optic.

In chiasma optica exista urmatoarea distributie a fibrelor:

→ fibrele nazale din cordoanele nazale inferioare se incruciseaza facand un genunchi anterior in chiasma optica, si trec in tractul optic de partea opusa

→ fibrele nazale din cordoanele nazale superioare se incruciseaza, formand un genunchi posterior in chiasma optica, si trec in tractul optic de partea opusa

→ fibrele temporale trec in tractul optic de aceeasi parte

→ fibrele maculare si pupilare sunt si directe si incrucisate

Fibrele tractului optic dau pe de o parte colaterale catre nucleii pretectali, coliculii cvadrigemeni superiori, pulvinar si hipotalamus si pe de alta parte merg la neuronul 3 din corpul geniculat lateral. De la corpul geniculat lateral, care are o structura laminara, fibrele se duc spre nucleul pregeniculat (care face legatura cu hipotalamusul si nucleii pretectali) si spre cele 6 lame ale corpului geniculat, astfel:

→ fibrele incrucisate (nazale) vin in lamele 1,4,6

→ fibrele homolaterale (temporale) vin in lamele 2,3,5

Exista si aici o somatotopie: fibrele din cadranele inferioare ajung in partea laterala a corpului geniculat iar cele superioare in partea mediala

Axonul neuronului 3 se proiecteaza pe scoarta in ariile vizuale

Toti acesti axoni formeaza radiatiile optice ce trec prin segmentul retrolenticular al capsulei interne.

Ariie vizuale sunt aria principala (17) ce se gaseste in lobul occipital si ariile de asociatie din jur, adica aria parastriata (18) si aria prestriata (19)

Hubel si Wissel au demonstrat ca aceste campuri vizuale se proiecteaza pe suprafata scoartei ca niste coloane care sunt alternative de la un ochi la altul. Tot ei au evidentiat in scoarta mai multe tipuri de neuroni.

Calea retino-tecto-calcarina

Aceasta cale contine 20% din fibrele caii optice. Are traseu, din tractul optic → coliculii cvadrigemeni superiori (aria pretectala) → nucleii posteriori ai hipotalamusului → scoarta.

Rolul acestei cai este de urmarire a elementelor in miscare si de apreciere a profunzimii campurilor.

Colateralele tractului optic

Colateralele tractului optic sunt spre hipotalamus (tractul retinohipotalamic)

Exista in hipotalamus, nucleul suprachiasmal la care ajung fibre din calea optica, si care prin substanta cenusie subependimara trimite fibre catre substanta reticulara a trunchiului cerebral (substanta periapeductala), si de aici prin fibre reticulo-spinale → coarne laterale C₈-T₁ → radacina anterioara a nervilor spinali → ramura comunicanta a lantului simpatic → ganglionii superiori cervicali simpatici → plex pericarotic comun intern → craniu, dand nastere unui contingent de fibre ce se numeste nervus Conari, care ajunge la epifiza si ritmeaza secretia de melatonina in functie de cantitatea de lumina.

Diencefalul, are rol in afectivitate, perceperea luminii si de aceea pentru tratarea depresiilor se fac bai de lumina.