Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Principiile recuperarii functionale a soldului la copil

sanatate



+ Font mai mare | - Font mai mic



Principiile recuperarii functionale a soldului la copil

'Primum Non Nocere' Este principiul de baza a oricarui tratament medical. Consta in aceea de a nu aplica un tratament decat cu siguranta de a imbunatati starea sanatatii pacientului si nicidecum de a face rau. Deoarece kinetoterapia are un rol important in tratamentul sinovitei de sold, kinetoterapeutul se afla intr-o legatura permanenta cu bolnavul, dozand intensitatea efortului, urmarind progresele colaborand permanent cu medicul. Specialistul in kinetoterapie trebuie sa dea dovada de mult tact pedagogic, de intelegere si apropiere sufleteasca pentru a castiga increderea bolnavului. Principiul precocitatii tratamentului Principiul gradarii efortului Acest principiu impune kinetoterapeutului sa tina cont de posibilitatile individuale a subiectilor, de varsta si dezvoltarea fizica. Se va incepe cu exercitii elementare, dintre cele mai usoare, trecandu-se apoi la exercitii mai complexe. Acest lucru se vede bine in programele de kinetoterapie alcatuite in experiment. Principiul continuarii tratamentului pana la recuperarea integrala Tratamentul prin kinetoterapie este in mod obisnuit de lunga durata.
5. Principiul modelarii sau al legarii de activitatea practica Acest principiu se refera la faptul ca prin kinetoterapie va trebui sa se creeze
cunostinte, priceperi, deprinderi, necesare activitatii vietii.

6. Principiul sistematizarii
  Se refera la faptul ca esalonarea elementelor componente ale unui exercitiu, a exercitiilor in cadrul unei sedinte de tratament trebuie sa se pastreze o logica conditionata de modul in care actioneaza 'excitantul' respectiv.
7. Principiul insusirii temeinice  Acest principiu exprima chintesenta respectarii tuturor celorlalte principii.




Obiective si mijloace generale in recuperarea soldului afectat

Obiective:

Relaxarea
Combaterea durerii
Combaterea inflamatiei articulare
Dezvoltarea stabilitatii
Dezvoltarea mobilitatii soldului
Reeducarea mersului

Obiective si mijloace generale in recuperarea soldului afectat

Obiective:

I. Relaxarea

Este obiectiv de prima importanta in recuperarea functionala a soldului la copil. Relaxarea se adreseaza atat starii de tensiune, musculara cat si starii psihice tensionate datorita atmosferei de spital. Relaxarea se poate obtine prin exercitii de destindere musculara si generala repartizate in doua grupe: Metode statice:

Relaxarea progresiva, dupa Jacobson Training autogen dupa Schultz

  1. Relaxarea progresiva dupa Jacobson - presupune invatarea controlului tonusului muscular propriu, pornind de la contractii musculare dupa o schema determinata ce vizeaza anumite parti ale corpului in urmatoarea ordine: extremitatile superioare, inferioare, abdomen, regiunea paravertebrala, torace si facies.
  2. Training autogen, dupa Schultz - are drept scop reducerea stimulilor tonici si motori in inducerea unei stari de autosugestie prin concentrare sustinuta. Ea cuprinde luarea la cunostinta a greutatii si caldurii (musculatura) concentrare pe ritmul respirator (respiratia) senzatia de caldura in regiunea abdominala, concentrarea pe ritmul cardiac, senzatia de frig in regiunea frontala.

Metode dinamice:

Eutonia dupa Gerda Alexander Biofeed-back

  1. Eutonia dupa Gerda Alexander - presupune constientizarea corpului pe plan dinamic si static, precum si luarea la cunostinta a dinamicii corpului in spatiu.
  2. Relaxarea musculara dupa metoda bio Feed-back se realizeaza cu ajutorul unui electromiograf care inregistreaza tensiunea musculara si transmite informatia sub forma unui semnal virtual sau acustic ceea ce permite pacientului recunoasterea tonusului sau, facilitand astfel relaxarea musculara.

II. Combaterea durerii

Durerea articulatiei soldului poate avea originea in oricare dintre elementele constitutive articulare si periarticulare Combaterea durerii este obiectiv important in planul de recuperare, deoarece poate crea neofunctie. Durerea poate fi tratata folosind:

Curentii de joasa frecventa

- curentii diadinamici - Curentii Trobert - Curentul galvanic

Caldura locala-parafina

Unde scurte

Masajul-netezirea

Masajul reflexogen

III. Combaterea inflamatiei articulare

Este uneori prezenta, constituind o sursa continua a durerilor. In lucrare, principalele mijloace folosite in aceasta directie au fost:

  1. Repausul si tractiunea in ax-scad presiunea intraarticulara.
  2. Masajul cu antiinflamatoare locale (AINS)

Se insistat pe zona inghinala si fesiera.

  1. Vibromasajul

IV. Dezvoltarea stabilitatii

Acest obiectiv a fost realizat prin exercitii izotonice si izometonice. Acestea vor fi prezentate in partea personala din experiment. Dezvoltarea stabilitatii constituie obiectiv primordial in recuperarea membrului inferior. Se va evita dezvoltarea fortei adductorilor si psoasului.

V. Dezvoltarea mobilitatii soldului

Dezvoltarea mobilitatii se realizeaza prin:

tractiuni in ax

mobilizari pasive

mobilizari autopasive

mobilizari activo-pasive

mobilizari active

hidrokinetoterapia

Se vor evita adductiile accentuate si rotatia accentuata a soldului pentru a nu se produce o luxatie. Toate programele de recuperare, folosind mijloacele de mai sus, vor fi prezentate in partea personala.

VI. Reeducarea mersului

Reprezinta obiectivul final. Acest obiectiv s-a realizat la bazinul de Hidrokinetoterapie si la sala. Programele de kinetoterapie vor fi prezentate in partea personala. Kinetoterapia nu se mai multumeste cu o adaptare functionala fie ea si maxima, ci cauta sa obtina restitutia miscarii la normal sau cat mai apropiat de normal. in cazul continuarii recuperarii functionale la sala, nu trebuie uitata mecanoterapia. Aceasta se realizeaza cu ajutorul aparatelor fixe. Este folosita atat pentru kinetoterapia pasiva cat si pentru cea activa. In primul caz mecanoterapia usureaza miscarea pana la executarea ei pasiva, iar in al doilea caz se opune efortului incarcand rezistenta ce trebuie intinsa de forta muschilor.

Hidrokinetoterapia

Este un alt mijloc folosit in tratament. Temperatura apei: 35-37C. Actiunea hidroterapiei se refera nu numai la modificarile produse asupra temperaturii tegumentelor si a circulatiei periferice, ci si asupra metabolismului in general. Hidrokinetoterapia a fost folosita atat in cazile individuale cat si in bazinul colectiv de hidrokinetoterapie. Aici se executa kinetoterapia pasiva, activa, si activa cu rezistenta. Avantajul hidrokinetoterapiei consta in posibilitatile marite de miscare pe care le acorda scufundarea in apa a diferitelor segmente de membru sau a corpului ca intreg; conform principiului lui Arhimede hidrokinetoterapia face posibila reeducarea activa a unor grupe musculare care in aer liber nu sunt capabile nici sa schiteze miscarea. Pentru muschii cu oarecare forta intensitatea miscarilor executate in apa este reglata de rezistenta pe care o opune aceasta.


Contraindicatiile Hidrokinetoterapiei

o            bolile de inima

o            astmul bronsic

o            bolile infectioase in stadiul acut

o            epilepsia

o            plagile deschise

Fangoterapia

Namolurile fie provenite din descompunerea florei si faunei din anumite lacuri, cum este cel de la Techirghiol, fie de origine vulcanica cum este cel de la 1 Mai sunt recomandate la externarea  din spital

Helioterapia

Este recomandata la externare. Razele ultraviolete au o importanta actiune biologica. Importante ca expunerea sa se faca gradat, incepand cu cateva minute si continuand cu expunerea totala a suprafetei corpului marind doza de expunere de la o zi la alta. Se recomanda cura heliomarina dar si baile sulfuroase.

Mijloace generale:

Masajul - este un alt mijloc necesar. Este unul din mijloacele terapeutice cele mai vechi.

Prof. Dr. Doc. Adrian Ionescu definea masajul ca:  'Ansamblul de actiuni sistematice manuale sau mecanice exercitate asupra partilor moi ale corpului, capabile sa produca efecte fiziologice si terapeutice utile organismului'. Masajul are actiune trofica asupra masei musculare:

imbunatateste circulatia sanguina si limfatica ajutand la eliminarea hiperemiei pasive si a catabolitilor;

stimuleaza contractia fibrelor musculare marindu-le excitabilitatea. Masajul se recomanda inaintea sedintelor de kinetoterapie.

Exercitiul fizic ca mijloc de baza in recuperarea soldului Ia copil pe perioada tractiunii in ax si dupa inlaturarea acesteia

  Gimnastica medicala a fost practicata in scop profilactic si curativ din cele mai vechi timpuri. Unitatea sa de baza - exercitiul fizic - s-a perfectionat in urma unor indelungate experiente, ajungandu-se astazi la complexe de exercitii si procedee cu aplicatii specifice si diferentiate. Unitatea functionala de baza a kinoterapiei este exercitiul fizic. Exercitiul fizic ofera efecte-complexe profilactice si terapeutice. Exercitiile fizice folosite in kinetoterapie pot fi sistematizate dupa cinci criterii. Primul criteriu folosit este de natura tehnica, grupand exercitiile fizice in exercitii statice care cuprind pozitiile si contractiile izometrice si exercitiile dinamice care cuprind miscari pasive, active libere si cu rezistenta externa. Al doilea criteriu de sistematizare este criteriul metodic. Dupa acest criteriu, exercitiile se impart in statice si dinamice. Al treilea criteriu grupeaza exercitiile fizice, procedeele si metodele de kinetoterapie dupa efectele pe care le au asupra aparatelor si sistemelor. Astfel sunt constituite metode proprii pentru aparatul locomotor, gimnastica articulara, gimnastica respiratorie, pentru aparatul cardio vascular, aparatul digestiv si sistemul nervos. A patra grupa o constituie exercitiile aplicative prin care se reeduca deprinderile motrice de baza, mers, alergare, tarare, catarare. A cincea grupa o constitue mecanoterapia si gimnastica electrica. Ling, creatorul gimnasticii suedeze a impartit gimnastica in patru ramuri:

    1. educativa sau pedagogica;
    2. militara;
    3. estetica;
    4. medicala.

Continutul si forma exercitiului fizic Exercitiul fizic are continut si forma, care ii determina deosebirile fata de alte manifestari din natura si societate. Elementele care definesc continutul exercitiului fizic sunt:

Miscarile corpului sau ale segmentelor acestuia.

Efortul fizic (determinat si caracterizat prin volum, intensitate, frecventa si complexitate).

Efortul psihic (volitional, moral, de angrenare a tuturor proceselor psihice solicitate).

Aprecierea formei se face in functie de urmatoarele elemente:

  1. pozitia initiala si finala a corpului
  2. directia de efectuare a miscarilor
  3. amplitudinea miscarii
  4. relatia reciproca dintre segmentele antrenate in efectuarea miscarilor
  5. tempoul si ritmul de executare a miscarilor

In sinovita de sold se folosesc exercitii de gimnastica articulara; in kinoterapia articulara predomina preocuparea de a exercita, intari sau mobiliza metodic articulatiile in limitele formei si functiilor lor normale. In timpul exercitiilor articulare are loc mobilizarea articulatiei dar si stimularea functiilor musculare si nervoase. Metoda de lucru folosita in gimnastica articulara presupune:

  1. cunoasterea datelor anatomice si functionale ale articulatiei
  2. cercetarea metodica a mobilitatii articulare
  3. executarea exercitiilor pasive, active libere si active cu rezistenta.

Executarea corecta a kinoterapiei articulare presupune folosirea corecta a prizei si a contraprizei. Miscarile pasive se executa lent, fara a brusca, dar ferm si de mai multe ori in acelasi sens. Pacientul trebuie sa aibe muschii relaxati si sa nu opuna nici o rezistenta activa sau reflexa. Articulatia soldului permite un mare numar de miscari: flexie, extensie, abductie-adductie, rotatia interna, externa, circumductie.Flexia se poate efectua cu genunchiul intins sau cu genunchiul flectat. Cu genunchiul flectat, unghiul este mai mare. Abductia sau departarea membrelor inferioare se poate face cu genunchii intinsi sau cu ei indoiti. Abductia este mai ampla daca se executa cu articulatiile coxofemurale in flexie. Adductia sau apropierea membrelor inferioare este o revenire din abductie, miscarea poate fi continuata dincolo de linia mediana prin incrucisarea membrelor. Rotatia interna si externa a soldurilor se executa mai bine cu articulatiile soldurilor si genunchilor la unghi drept. In rotatie interna, piciorul de duce in afara, iar in rotatie externa se duce inauntru. Circumductia se executa cu genunchii intinsi sau cu ei indoiti. Din pozitia culcat ventral, se poate executa extensia cu genunchii intinsi si indoiti. Din aceeasi pozitie cu genunchii indoiti (gambele verticale) se executa departarea si apropierea picioarelor, care este de fapt o rotatie interna si externa a soldurilor.

Conceperea si aplicarea programelor de kinetoterapie pe etape

Etapa I In aceasta etapa medicul ortoped recomanda inslalarea tractiunii in ax si inceperea kinetoterapiei. Kinetoterapia si mijloacele asociate ei fac parte din schema generala de tratament. Kinetoterapia se aplica de doua ori pe zi si urmareste indeplinirea urmatoarelor obiective:

Combaterea durerii;

Combaterea contracturii adductorilor si psoasului;

Dezvoltarea mobilitatii;

Dezvoltarea tonusului muscular general;

Mentinerea marilor functii vitale la valori normale;

1.Combaterea durerii
Durerea este un fenomen patologic complet cu multiple implicatii anatomo-fiziologice si psiho-intelectuale. Durerea este prezenta la mers. Principalele mijloace folosite in tratarea durerii:

a)Tractiunea in ax folosindu-se instalatii speciale. Tractiunea in ax scade presiunea intraarticulara si o data cu aceasta scade durerea.
b) Vibromasaj la nivelul adductorilor si a marelui fesier.
c) Caldura locala este cunoscuta de mult timp. Chiar din practica medicinii populare. Caldura locala prin iritatia pielii declanseaza medular inhibitia presinaptica la fel ca substantele usor iritante din diversele unguente antalgice. Principalele surse de caldura locala folosite pot fi: compresa calda, parafina termofosul, radiatia infrarosie 3-5'.
Parafina locala s-a aplicat 15-20' dupa care se incep tehnicile kinetoterapeutice.
d) Masajul sub forma de netezire si framantat a constituit un mijloc important aplicatla inceputul si sfarsitul sedintei de recuperare. Durata 10-15'.
e) Aplicatiile reci (crioterapia) da rezultate deosebite prin efectul antalgic.

Combaterea contracturii adductorilor

Contractura se datoreaza ischemiei la nivelul capului femural. Pentru favorizarea circulatiei se pot folosi urmatoarele proceduri:

  • Masajul
  • Termoterapie locala
  • Electroterapie:
    • unde scurte
    • bai galvanice
    • lumina polarizanta
  • kinetoterapia activa si activa cu rezistenta pe antagonist.

Dezvoltarea mobilitatii articulatiei soldului Dezvoltarea mobilitatii articulatiei soldului in sinovita de sold reprezinta obiectivul central ce incepe a fi indeplinit inca din perioada instalarii tractiunii in ax. in aceasta etapa se va inlatura zilnic de 2 ori tractiunea in ax si se vor aplica programe de kinetoterapie pasiva, pasivo activa, activa si activa cu rezistenta. Kinetoterapia va fi aplicata la pat fara a se permite ortostatismul. Kinetoterapia pasiva:

Posturari - Posturarile pot fi efectuate folosind dispozitive adecvate sau confectionate din perne, paturi, etc.

Mobilizari pasive - efectuate de catre kinetoterapeut

Kinetoterapia autopasiva Mobilizarea autopasiva este o forma de exercitiu pasiv mult utilizata deoarece pacientulare posibilitatea sa o execute de mai multe ori pe zi. In efectuarea acestei kinetoterapiicopilul a fost invatat sa-si foloseasca membrul inferior sanatos. Kinetoterapia activo-pasiva Reprezinta combinarea exercitiilor pasive cu cele active. Este o etapa de tranzitie sprekinetoterapia complexa activa. Se mai numeste exercitiu activ asistat si se indica atuncicand:

  • Pacientul are o forta musculara insuficienta sa mobilizeze segmentul de membruinferior.
  • Miscarea activa libera se face pe directii deviate datorita insuficientei fortei musculare.
  • Pacientul se teme de a mobiliza singur segmentul din cauza durerii.

Kinetoterapia activa

Kinetoterapia activa ramane baza recuperarii in sinovita de sold. Exercitiul activ efectuat la pat pe perioada tractiunii in ax fereste articulatia de noi dereglari, contribuind la dezvoltarea mobilitatii, fortei musculare si revascularizarii capului femural. Se efectueaza de doua ori pe zi dupa care se aplica tractiunea in ax. In timp ce in miscarea pasiva se pot depasi anumite limite, ducand la reflexe de intindere ('Strech reflex') determinand contractura musculara, miscarea activa nu produce acest lucru.

Unghiurile fiziologice in articulatia coxofemurala au valori mari (flexie 120, extensie 20, abductie 45, adductie 30, rotatie interna 30, rotatie externa 60). O buna parte din aceste amplitudini nu sunt utilizate in activitatea obisnuita.

Programul de kinetoterapie activa urmareste:

  • Flexia
  • Extensia
  • Abductia
  • Adductia
  • Rotatia interna si externa.

Program de kinetoterapie activa la pat: Dezvoltarea extensiei Dupa tractiune in ax timp de pana la 10 zile aplicand de 2 ori pe zi kinetoterapie si mijloace asociate, in urma efectuarii unei radiografii din fata si profil, ortopedul apreciaza daca se poale relua mersul. In urma deciziei acestuia se incepe mersul in salon cu cadrul de mers Etapa a II-a Reprezinta etapa cand bolnavul a reluat mersul cu cadru fara a incarca soldul cu greutatea corpului in totalitate. Aceasta etapa se desfasoara la sala de kinetoterapie si la bazinul de hidrokinetoterapie. Obiectivele acestei etape sunt reprezentate de continuarea obiectivelor din etapa anterioara la care s-a adaugat reeducarea mersului. Recomandari:

  1. Scadere in greutate chiar sub greutatea ideala daca este necesar.
  2. Evitarea sariturilor, a mersului prelungit, si a terenului accidentat.
  3. Controlul mental al mersului fara schiopatare.
  4. Mers zilnic pe bicicleta.
  5. Efectuarea zilnic a programului de kinetoterapie invatat in spital.

Hidrokinetoterapia a prezinta mari avantaje. Caldura apei sedeaza durerea, a relaxeaza musculatura si creste complianta tesuturilor moi. Toate acestea cresc mobilitatea articulatiei soldului. Datorita actiunii principiului lui Arhimede s-a obtinut descarcarea corpului de greutate. Miscarile sunt facilitate in apa daca sunt efectuate de jos in sus. Bazinul de hidrokinetoterapiea permis reluarea mersului fara sprijin inainte ca acesta sa fie permis pe uscat. Kinetoterapia in bazin a cuprins:

    • flexii-extensii
    • abductii-adductii
    • rotatii
    • pedalaj
    • circumductii
    • inot terapeutic
    • brass
    • diferite forme de mers

Bibliografie

Apostol L., Vlad T., Topa E., Roman I., "Bazele teoretico-metodice ale kineziterapiei, Evaluarea neuromioartrokinetica; Evaluarea functionala cardiorespiratorie, Editura Omnia 1992.

Baciu C., "Anatomia functionala si biomecanica aparatului locomotor", Editura Sport turism, Bucuresti, 1977

Baciu C., Semiologia clinica a aparatului locomotor. Bucuresti, 1975

Cristea, "Kinetoterapie pre si postoperatorie", Ed. Medicala, Bucuresti 1981

Cristu Leonida, "Leziuni fracturare ale oaselor diafizare ale membrelor la copii", Editura Medicala, Bucuresti, 1988.

Denischi A., Medrea O., Panait M., "Fiziopatologia sechelelor post-traumatice ale membrelor", Bucuresti, 1972

Ifrim M., G. Niculescu, "Compendiu de anatomie", Editura stiintifica si enciclopedica - Bucuresti 1988

Ionescu Adrian N., "Gimnastica medicala", Editura ALL, Bucuresti, 1994.

Prof. Dr. G. Dan - Ortopedie neuromotorie U.M.F., 1996

Motet Dumitru, "Psihopedagogia recuperarii", Ed. Pro Humanitate, Bucuresti 2001

Proca E., "Patologie chirurgicala volumul 3, Ortopedia", Editura medicala, Bucuresti, 1988

Robanescu N., "Readaptarea copilului handicapat fizic", Ed. Medicala Bucuresti, 1976.

Sbenghe T., "Recuperarea medicala a sechelelor posttraumatice ale membrelor", Ed. Medicala, Bucuresti 1981

Teleki, Boican, Dumitrescu, "Recuperarea prin mijloace flzicale in sechelele post-traumatice ale membrelor", Bucuresti 1976

Voiculescu, I. C. Petricu, "Anatomia si fiziologia omului, editia a IV-a", Editura Medicala, Bucuresti 1971

T. Z Sbenghe, "Kinetoterapie profilactica, terapeutica si de recuperare", Bucuresti 1994, reeditata



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1649
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved