Programul National de supraveghere in poliomielita si rujeola

Programul National de supraveghere in poliomielita si rujeola

Programul National de supraveghere a poliomielitei

Obiectivul supravegherii este reprezentat de certificarea eradicarii poliomielitei in Romania pana in 2006-2008.

Strategiile pentru atingerea acestei tinte sunt:

q       vaccinarea de rutina a copiilor, cu cel putin trei doze de vaccin anti-poliomielita oral trivalent (VPOT);

q       organizarea "Zilelor nationale de vaccinare" in zonele endemice;

q       organizarea campaniilor de vaccinare de tip "mopping-up" (din casa in casa) in zonele cu risc crescut;

q       supravegherea paraliziei acute flasce (PAF) la copiii cu varsta sub 15 ani;

q       securizarea pastrarii si manipularii in laboratoare a materialelor potential contaminate cu virusul poliomielitei salbatic.

Schema de vaccinare in Romania consta in administrarea a cinci doze de VPOT la varsta de 2, 4, 6, 12 luni si revaccinare la varsta de 9 ani (prin Program National de Imunizari).

Definitia de caz de PAF: orice copil cu varsta de pana la 15 ani, care prezinta simptomatologie de sindrom de neuron motor periferic (paralizie acuta flasca), inclusiv sindrom Guillain-Barr sau orice persoana cu paralizie, la o varsta la care poate fi suspicionata etiologia virala poliomielitica.

Clasificarea cazurilor (dupa OMS) se aplica in Romania din octombrie 1996 si consta in:

PAF cu poliovirus salbatic prezent: caz confirmat

PAF cu poliovirus salbatic absent:

fara probe sau cu probe inadecvate:

a.) paralizie reziduala/decedat/pierdut din urmarire: se analizeaza de Comisia de Experti

b.) fara paralizie reziduala: caz infirmat

cu probe adecvate: caz infirmat

Descrierea supravegherii. Supravegherea PAF la copiii cu varsta de pana la 15 ani implica:

depistarea activa si pasiva a cazurilor de PAF si raportarea saptamanala, inclusiv raportare zero;

investigarea etiologiei poliomielitice pentru toate cazurile de PAF la Centrul de Referinta de la Institutul Cantacuzino Bucuresti;

supravegherea evolutiei clinice a cazurilor de PAF timp de 60 de zile de la debutul sindromului motor;

clasificarea cazurilor de PAF;

raportarea saptamanala la OMS a frecventei cazurilor de PAF (inclusiv raportare zero) si a rezultatelor investigatiilor virusologice (cazuri si contacti), privind circulatia virusului poliomielitei in populatie.

Investigarea cazurilor cuprinde urmatoarele elemente:

v     realizarea anchetei epidemiologice si a fisei cazului de PAF (date de identitate, date clinice, epidemiologice, comentarii si precizari la caz);

v     recoltarea produselor patologice pentru confirmarea sau infirmarea cazului: la caz se vor recolta materii fecale (trei probe, in primele 4-5 zile de la internare), exsudat faringian (prima proba recoltata in prima zi de internare), sange (prima proba recoltata la internare si a doua proba dupa doua sau trei saptamani), lichid cefalorahidian (o proba) si fragmente de sistem nervos central (la decedati); la contacti - se aleg copii cu varsta sub 5 ani - se vor recolta doua probe de materii fecale.

Optimizarea supravegherii presupune identificarea grupurilor cu risc (rromi nomazi, comunitati religioase, care refuza vaccinarea sau ai caror membri nu sunt inscrisi la un medic de familie) in vederea vaccinarii cu prioritate la domiciliu ("mopping-up") a copiilor cu risc si pentru supravegherea continua a starii de sanatate a populatiei, in scopul depistarii active a cazurilor.

Programul National de supraveghere a rujeolei

Obiectivul supravegherii este reprezentat de eliminarea rujeolei in Romania.

Schema de vaccinare consta in administrarea de vaccin trivalent ROR, la varsta de 12-15 luni si la 7 ani (clasa I - campanii scolare).

Definitia de caz: orice persoana care prezinta febra peste 38 ⁰C, rash (exantem) maculo-papular si cel putin unul din urmatoarele simptome - tuse, coriza, conjunctivita sau orice persoana la care medicul suspicioneaza diagnosticul de rujeola.

Clasificarea cazurilor se face dupa un algoritm aplicat in Romania din octombrie 1999:

caz confirmat clinic: orice caz la care simptomatologia respecta definitia de caz si la care nu a fost recoltata proba de ser sau aceasta este inadecvata;

caz confirmat cu laboratorul: orice caz la care au fost pusi in evidenta anticorpi anti-rujeola de tip IgM;

caz infirmat: orice caz la care nu au fost evidentiati anticorpi anti-rujeola de tip IgM in serurile recoltate in perioada optima (la 3-28 de zile de la debutul exantemului); serurile in care nu au fost evidentiati anticorpi anti-rujeola vor fi testate pentru anticorpi anti-rubeola de tip IgM.

Descrierea supravegherii. Orice caz suspect de rujeola se raporteaza la Directia de Sanatate Publica (DSP) de catre medicul de familie sau medicul specialist. Medicul epidemiolog de la DSP demareaza ancheta epidemiologica imediat dupa anuntarea cazului si completeaza fisa de declarare a cazului suspect de rujeola. Se va recolta o proba de sange (nu mai devreme de 4 zile de la debut), care va fi trimisa la Centrul de Referinta de la Institutul Cantacuzino, Bucuresti. Diagnosticul va fi sustinut sau infirmat prin examen serologic (prezenta sau absenta anticorpilor anti-rujeola de tip IgM). Raportarea cazurilor suspecte se face in primele 24 de ore de la depistare, de catre medicul de familie sau medicul infectionist. DSP raporteaza saptamanal (numeric si nominal) cazurile suspecte la Directia Generala de Sanatate Publica din cadrul Ministerului Sanatatii.

Investigarea cazurilor. Fisa de supraveghere a cazului va contine informatii clinice (definitia de caz) si epidemiologice (antecedentele vaccinale, depistarea contactului contaminant, a surselor) culese prin colaborarea dintre medicul de familie, medicul infectionist, medicul epidemiolog. Se va recolta sange pentru investigatii si se va trimite la laboratorul de referinta. Se vor evidentia anticorpii anti-rujeola de tip IgM in serul recoltat pana la maxim 28 de zile de la debutul exantemului. Primirea rezultatului va avea loc in maxim 7 zile.