CATEGORII DOCUMENTE |
Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
Boala infectioasa acuta determinata de infectia colonului cu shigella, manifestata clinic prin dureri abdominale, tenesme, scaune diareice cu mucus, puroi si sange la care se adauga fenomene toxice generale.
2. ETIOLOGIE
bacili Gram negativi, imobili, nesporulati, aerobi, din genul Shigella, familia Enterobacteriacee; sunt clasificati in 4 grupe A, B, C, D, fiecare cu mai multe serotipuri.
Afectiunea evolueaza endemic sporadic sau epidemic, incidenta la 100.000 locuitori, in anul 1998, fiind de 17,41 in Romania si de 13,93 in vestul tarii (morbiditatea declarata nu este reala datorita nediagnosticarii tuturor cazurilor).
Epidemiile apar de obicei in colectivitati de copii, unitati militare, spitale de bolnavi psihici, penitenciare.
Grupa de varsta cea mai afectata este 0-5 ani (doua treimi din cazuri), cu sezonalitate de vara-toamna.
4. DIAGNOSTIC POZITIV
4.1. DIAGNOSTIC CLINIC
Incubatia: 1-7 zile, cu medie de 2-4 zile.
Debut: brusc cu colici abdominale, diaree, tenesme, febra, uneori varsaturi.
Perioada de stare: scaunele devin afecaloide, in cantitate redusa (cat o sputa), continand mucus, puroi si sange. Numarul scaunelor poate ajunge la zeci pana la o suta pe 24 ore.
Sindromul dureros abdominal persista, bolnavul prezinta tenesme (senzatie imperioasa de defecare, neansotita de eliminarea de materii fecale). La examenul obiectiv se palpeaza ''coarda colica'', in fosa iliaca stanga.
Ca manifestari generale se pot intalni febra de 38-39C, alterarea starii generale, cefalee, uneori semne de deshidratare si oligurie.
4.2. DIAGNOSTIC DE LABORATOR
Produse patologice: materii fecale din scaunul emis spontan recoltat intr-un vas steril, sub control vizual pe rectoscop sau orb prin sonda Nelaton din ampula rectala.
Daca nu este posibila insamantarea produsului in aproximativ 30 minute de la recoltare, este recomandat ca recoltorul sa fie mentinut intr-un lichid de consevare pana la laborator (mediul Cary-Blair).
A. Teste de laborator nespecifice
teste de inflamatie: VSH usor accelerata, uneori leucocitoza;
modificarea valorilor serice ale ureei si electrolitilor (in starile de deshidratare).
B. Diagnostic bacteriologic
1. Coprocitograma: se evidentiaza polimorfonucleare neutrofile in proportie de 75-90% la examenul microscopic al materiilor fecale.
2.Coprocultura
insamantarea se face pe medii selective (Istrati-Maitert, Leifson, mediul BTB cu albastru de brom tymol, etc.) si de diferentiere.
identificarea germenului parcurge mai multe etape:
identificare culturala: coloniile de Shigella flexneri emana un miros acrisor de sperma, usor de identificat;
metode serologice: aglutinare cu antiseruri specifice pentru fiecare serotip circulant;
metode biochimice fermentative.
Coproculturile au rata de pozitivare cea mai mare in perioada acuta, rata scazand pe masura invechirii bolii, astfel ca exista posibilitatea ca o singura coprocultura sa dea rezultate negative.
In forme clinice suspecte cu coproculturi negative se practica rectoscopia.
C. Test intradermic cu un extract antigenic de Shigelle (''Dysenterin'') care permite identificarea excretorilor cronici, precum si a formelor atipice de boala.
4.3. DATE EPIDEMIOLOGICE
Factorii epidemiologici principali
Izvorul de infectie
bolnavul cu forma tipica si atipica de boala, contagios in incubatie1-8 zile, in perioada de stare, in convalescenta (20-30% din bolnavi)
infectatii inaparent
purtatorii, care pot fi: cronici (1-5% din bolnavi) sau aparent sanatosi, care apar in focarele de dizenterie (1-5%).
Indicele de contagiozitate este de circa 40-90%.
Transmiterea, prin mecanism fecal-oral
prin contact direct cu bolnavul
prin contact cu mainile murdare, cu obiecte contaminate
prin consum de apa sau alimente contaminate
prin transport pasiv de catre vectori (muste)
Receptivitate
generala
Doza minima infectanta este de 200 de germeni.
Imunitate
dupa infectie, de scurta durata, posibil imbolnaviri multiple
postvaccinala, 6-12 luni
Factorii epidemiologici secundari
naturali de mediu: hipertermia, inundatiile
economico-sociali: aglomeratia, igiena precara, colectivitatile
biologici: inmultirea mustelor
Profilaxie si combatere
Masuri fata de izvorul de infectie
depistare precoce: epidemiologic, clinic, prin examene de laborator
izolarea cazurilor, obligatorie in spitalul de boli infectioase; se efectueaza 2 examene coprobacteriologice, la interval de 3-4 zile, la 48h de la intreruperea tratamentului; daca culturile sunt negative se externeaza si se repeta dupa 3 luni, daca sunt pozitive, se retine in spital, se trateaza in continuare cu antibiotice si apoi se repeta coproculturile (2-3 examene); daca ramane pozitiv, va fi externat, dar va fi mentionat ca si purtator si dispensarizat.
declarare, numerica, lunara; focarele cu peste 5 cazuri vor fi anuntate in ziua depistarii, la compartimentul de epidemiologie local.
contactii vor fi supravegheati pe perioada de incubatie maxima (8-10 zile), prin termometrizare zilnica, eventual coproculturi, vor fi scosi din sectoarele cu risc, vor fi vaccinati sau revaccinati.
purtatorii: vor fi depistati prin coproculturi; toti fostii bolnavi nu vor lucra timp de 3 luni in sectoarele de alimentatie publica, aprovizionare cu apa, colectivitati de copii;
Masuri fata de caile de transmitere
dezinfectie continua si terminala cu produse pe baza de clor
dezinsectia cu compusi DDT sau HCH
3. Masuri fata de receptivi
imunizarea activa, cu vaccin cu tulpini vii de Shigella flexneri 2A T32, apatogene ,
( VADIZEN), administrat oral in 5 doze de 0,3, 0,6, 0,9, 1,2, 1,5ml (la copilul intre 1-7 ani), la interval de 3 zile fiecare si cu rapel la 6 luni. Este indicat a se administra in lunile mai-iunie in colectivitatile de copii, de batrani, cu morbiditate crescuta prin dizenterie, in focarele de dizenterie, sau in situatii deosebite legate de aprovizionarea cu apa potabila, inundatii, etc. Revaccinarile pot fi nelimitate, in numar de 2/an. Durata protectiei este de 4-6 luni. Efecte adverse pot fi: greturi, varsaturi, 1-2 scaune diareice, deobicei la persoane care au mai avut dizenterie.
Acoperirea vaccinala de 10%, reprezinta imunizarea de baraj care confera o protectie satisfacatoare impotriva dizenteriei.
5.TRATAMENT
regim dietetic;
antiseptice si eubiotice intestinale (Flonivin, Ultralevure, etc);
antibiotic, conform antibiogramei obtinute dupa izolarea germenului in coprocultura.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2578
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved