Punti metalo-ceramice

q       Slefuirea dintilor este foarte importanta cand se recurge la aceasta solutie

q       Metoda metalo-ceramica presupune realizarea unui schelet metalic pe care se coace (arde) portelanul

q       Pregatirea dintilor este cea mai putin conservatoare; pregatirea se recomanda a fi cu prag

q       Dimensiunile capei metalice - vezi desen

q       Grosimea stratului de ceramica: 1 - 2 mm. (peste 2 mm. calitatile  chimice devin nefavorabile)

q       Se recomanda ca pe zonele situate in aceleasi regiuni dentare grosimea stratului de ceramica sa fie uniforma

q       Pentru legatura metalo-ceramica este bine sa se faca astfel de praguri

q       Vestibular grosimea ceramicii trebuie sa fie de 1,2 mm., Ocluzal/incizal de 2 mm., pe fata orala de 0,5 mm

q       Preparatiile pentru elementele de agregare metalo-ceramice sunt cu prag (recomandabil) pentru dintii frontali din motive de fizionomie acest prag trebuie plasat subgingival

q       In zona laterala preparatia se poate pastra supragingival (recomandat), mai ales daca exigentele fizionomice nu sunt foarte mari

Contraindicatii

costul - destul de ridicat ( cca. 70 - 80 USD, maxim 400 USD, in SUA - 2.000 USD/coroana de acoperire metalo-ceramica)

dintii cu camere pulpare voluminoase, deci cu atat mai mult la tineri si copii

Dezavantaje:

pregatire foarte ampla a dintilor - neconservator

ceramica este casanta

reparatiile sunt imposibil de facut la acelasi nivel al calitatii

echilibrarea ocluzala si in general modelajul ocluzal al ceramicii - sunt dificil de realizat (cele mai mari modificari volumetrice intalnite sunt la ceramica). Se poate folosi pentru zona cuspizilor niste conuri din ceramica prefabricate, la fel sin celelalte zone cheie, dupa care se adauga masa ceramica. Dupa proba si adaptarea in cabinet lucrarea este trimisa inapoi in laborator pentru glazurare

Cerinte pentru cimentarea definitiva:

adaptareaocluzala foarte buna

adaptarea la nivelul dintilor stalpi foarte buna

q       Se recomanda ca initial modelajul sa se faca din ceara realizandu-se o machetaanatomica, si apoi din aceasta ceara sa se reduca un strat uniform; se realizeza inainte niste chei - vestibulara si orala, pentru a controla reducerea uniforma. Dupa indepartarea cerii se va obtine macheta infrastructurii metalice

q       Aliajele folosite contin mai frecvent decat cele conventionale o serie de elemente Nu foarte indicate: Beriliu, Nichel. Cel mai indicat este aliajul din Platina (foarte scump) sau aliajele de aur platinat (Pt. - 12%)

q       Pot exista variante de coroane de acoperire care au ceramica numai pe fata vestibulara - jonctiunea smalt-ceramica trebuie sa nu fie in zona de contact ocluzal- risc de fractura a ceramicii

Puntea colata

(Puntea fixata adeziv, Puntea Maryland)

q       Foloseste pentru cimentare rasini compozite, necesita pentru aceasta pregatirea speciala a intradosului lucrarii si a suprafeteti bontului slefuit

q       Pregatirea lucrarii presupune:

Realizarea unor microretentii, reprezentate de niste perforatii in scheletul metalic al lucrarii

Realizarea de microretentii - intradosul lucararii este tratat cu acid sulfuric sau azotic in functie de aliajul folosit; in prealabil este necesara acoperirea cu ceara a zonelor care nu trebuie tratate

Silanizarea pe suprafata interna a lucrarii

q       suprafata dentara slefuita, reprezentata de smalt este demineralizata cu acid fosforic 37%

q       Indicatii:

Dinti cu inaltime coronara mare

Pentru imobilizarea dintilor parodontotici

La copii, tineri, atunci cand folosirea altor metode ar presupune un sacrificiu mai mare de substanta dura dentara

La pacienti a caror stare generala de sanatate nu permite o intervenyie de mai lunga durata, cu slefuiri mai importante ale dintilor

Situatii in care exista inocluzii verticale, care presupune solicitari mai mici

Protezari provizorii

q       Preparatiile trebuie sa respecte cateva conditii:

Preparatia trebuie sa invonjoare dintele mai mult de 180 de grade

Trebuie realizate stopuri ocluzale care sa opreasca infundarea, lacasuri ocluzale (cu o grosime de cca. 1mm.)

Preparatia trebuie sa fie la distanta de parodontiul marginal cu cca. 1,5 - 2 mm.in ceea ce priveste o astfel de preparatie - cu cat se doreste ca ea sa fie mai asiguratoare cu atat ea se apropie mai mult de coroanele partiale sau de incrustatii

q       Aliaje folosite:

In general aliaje nenobile

q       Dupa pregatirea dintilor à amprenta cu materiale elastice, dar este recomandata si o amprenta in care suportul pentru material nu are versantul vestubular à in laborator se realizeaza macheta partii metalice, de preferat pe model duplicat à turnarea in laborator à proba in cabinet (se poate renunta la aceasta etapa pentru a nu se deforma) à realizarea componentei fizionomice in laborator à cimentarea in cabinet

q       Axul de insertie al lucrarii trebuie sa fie foarte exact pentru a nu se modifica partea metalica si adaptarea la nivelul dintilor stalpi

q       Componenta fizionomica à se poate face din orice material (compozit, acrilat, ceramica)

q       Dupa proba lucarrii urmeaza cimentarea ei pe campul protetic dupa ce in prealabila a fost foarte bine spalata si degresata.  La nivelul dintilor se face periajul profesional, se izoleaza, se demineralizeaza, se aplica silanul pe intradosul lucrarii, se pregateste compozitul si se aplica in intradosul lucrarii, se aplica lucrarea protetica pe camp si se indeparteaza benzile de celuloid si penele - folosite pentru a evita depunerea plusirilor. Se indeparteaza surplusul de material, dupa priza se face finisarea, se finiseaza si jonctiunea dento-protetica

q       Probleme care pot apare in timp:

Descimentarea, destul de frecventa

Probleme de fizionomie, daca de exemplu inainte de a face lucrarea, medicul nu a examinat suficient de atent situatia clinica si realizeaza un colaj pe un dinte frontal cu o grosime vestibulo-orala mica

Igiena orala la purtatorii de proteze

q       Mijloacele de igiena orala pot fi individuale (acasa) sau profesionale (in cabinet)

q       Acasa: periute de dinti, ata dentara, scobitori, dusul bucal (irigator bucal), un razuitor de limba

q       In cazul puntilor exista zone foarte sensibile: zona de sub corpul de punte, zonele cervicale ale elementelor de agregare

q       Pacientul trebuie sa foloseasca inclusiv o tehnica de periaj subgingival, sa foloseasca dusul bucal atat pentru zona puntii cat si pentru celelalte zone dentare (timpul alocat pentru dusul bucal trebuie sa fie, in cazul igienizarii unei punti dentare, de 5 sec. dinspre vestibular si de 5 sec. dinspre oral, pentru dintii cu probleme ale furcatiilor 6 - 7 sec.)

q       Pentru lucrarile realizate pe implante, in zonele laterale elementul de agregare nu ajunge subgingival - pentru a nu creea pe aceasta suprafata a implantului striatii care sa-i confere calitati retentive, trebuie sa se foloseasca niste periute de dinti cu perii moi si cu varful rotunjit

q       Pentru lucrarile metalo-ceramice à sa nu se aleaga paste de dinti care contin fluor, acesta ataca ceramica

q       Daca partea fizionomica a lucrarii protetice este realizata din compozit nu trebuie folosite paste de dinti cu un continut ridicat de acid fosforic pentru ca ataca materialul fizionomic - poros, se impregneaza

q       Fluorul din pastele de dinti poate degrada si suprafata implantului

q       Dusul bucal - cand se foloseste pentru implant trebuie orientat cu o presiune mai mica asupra tesutului moale peri-implantar

q       Daca exista si o proteza mobila, pacientul trebuie instruit si pentru igienizarea acesteia

q       Igiena limbii à periaj sau un razuitor special