CATEGORII DOCUMENTE |
Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
Celule endocrine pot forma organe endocrine specializate . Celulele endocrine formeaza cuiburi ( insule celulare din structura unor organe ca ovar , pancreas ) . Exista si celule endocrine dispersate ubicuitar , intraepitelial formand sistemul neuroendocrin difuz .
Din punct de vedere al originii celulele endocrine sunt :
- celule epiteliale ce secreta hormoni cu actiune la distanta
- neuroni ce secreta neurohormoni sau neuromodulatori .
- paraneuroni - secreta mesageri chimici cu actiune locala ( autocrin , paracrin ) .
Paraneuronul - este o celula care din punct de vedere morfologic seamana cu o celula receptoare , iar din punct de vedere functional este o celula implicata in sinteza si secretia unor amine si peptide mici .
Criterii conform carora paraneuronul este celula endocrina :
1. sintetizeaza si secreta mesageri chimici sub actiunea unor stimuli prezentand la polul apical microvili lungi cu rol de receptor .
2. sunt celule cu granule de secretie in citoplasma .
3. celulele trebuie sa aiba ca mesager chimic amine si / sau peptide
4. toti paraneuronii au origine embriologica comuna ( din crestele neurale ) .
EPIFIZA
Este localizata intre corpul calos si coliculii cvadrigemeni superiori , atasata de tavanul ventriculului III si legata de encefal printr-o tija numita habenula .
Din punct de vedere structural :
- este acoperita de o capsula conjunctiva ( pia mater ) ce trimite in interior septuri fine ce compartimenteaza incomplet glanda .
- contine celule secretorii organizate in cordoane si cuiburi .
- este bogat vascularizata ( contine o retea de capilare fenestrate ) ; are cel mai abundent flux sanguin din sistemul endocrin .
- este bogat inervata : majoritatea fibrelor sunt amielinice , simpatice fiind de fapt axonii unor neuroni postganglionari al lantului paravertebral ( ganglionul cervical superior ) ; la aceste fibre se adauga si fibre mielinice din nevrax , de la comisura alba posterioara sau de la nivelul nucleului habenular (nc. epitalamic in care se inchide reflexul olfactivo-somatic)
Odata cu inaintarea in varsta , se produc modificari in glanda :
1. apar formatiuni chistice ( dilatatii ) in parenchimul glandular
2. apar concretiuni calcare = depozite de fosfat si carbonat de calciu care se formeaza treptat in parenchim ; aceste concretiuni au structura lamelara , cu aspect coraliform si pot fi localizate chiar in parenchim sau spre spatiile pericapilare .
Concretiunile calcare se mai numesc : nisip cerebral , corpi psamoma , corpora arenacea , acervulus cerebri .
3. creste cantitatea de tesut conjunctiv astfel incat lobulatia devine mai evidenta .
Exista 2 tipuri celulare in parenchimul glandular : pineanocite ( cele mai numeroase ) si celule gliale ( interstitiale ) . Din punct de vedere structural glanda pineala este o glanda de origine nervoasa .
Pineanocitele :
- nucleu eucromatic rotund ; citoplsma moderat bazofila
- nu se evidentiaza corpusculi Nissl si nici neurofilamente > deci pinealocitele nu sunt neuroni ; citoplasma nu contine nici gliofilamente , deci nu sunt nici celule gliale .
- pinealocitele sunt considerate paraneuroni .
- au un corp latit cu 2 sau mai multe prelungiri care se orienteaza spre capilare si se termina sub forma de butoni .
- contin incluziuni de glicogen , lipide , incluziuni pigmentare si numai dupa pubertate apar incluziunile de lipofuscina ( pigment de uzura ) ;
- contin granule de secretie mici , de 100 nm ; in citoplasma exista enzime implicate in sinteza de amine .
- intre pinealocite exista spatii > canaliculi ce comunica intre ei si formeaza in structura glandei un sistem labirintic cu rol de vehicul al substantelor intre lichidul cefalo-rahidian si pinealocite , de a asigura functionalitatea tuturor pinealocitelor din glanda ( ventriculul III , cu lichidul cefalo-rahidian , da o prelungire numita recesus , in glanda pineala ) .
Celulele gliale :
- seamana din punct de vedere structural cu astrocitele fibroase .
- sunt localizate de obicei in jurul pinealocitelor , pe care le inconjura incomplet , sau in jurul capilarelor .
Celulele secretorii , pinealocitele , secreta 2 categorii de hormoni :
a. indolamine : melatonina ( principalul hormon al glandei ) .
b. peptide : arginin-vaso-docina , angiotensina
Rolul glandei in organism :
- la vertebratele inferioare este organ senzorial fotoreceptor , ce percepe lumina
- la mamifere ramane doar fotoperiodicitatea functiei ( adaptarea functiei secretorii la ritmul circadian . La mamifere este transductor neuroendocrin : converteste un stimul nervos specific intr-un raspuns umoral . De asemenea detine o bogata inervatie pinealopeta ( fibrele vin la glanda ) : fibre simpatice , care sunt conectate cu retina prin intermediul hipotalamusului .
In hipotalamus exista un nucleu suprachiasmatic cu ritm de descarcare endogen , inconstant pe 24 ore si sincronizat cu ritmul circadian . Descarcarile de impulsuri cresc cand este intuneric ( lumina crepusculara ) .
In retina exista 2 sisteme fotoreceptoare : primul sistem mediaza perceperea luminii , iar al doilea , cu activitate independenta de primul , mediaza secretia epifizara . El declanseaza impulsul nervos in raport cu intensitatea luminoasa . Cand afara este intuneric se transmite un impuls nervos pe tractul optic . O parte din fibrele tractului optic ajung la nucleul suprachiasmatic din hipotalamus ce este conectat cu neuronii din coarnele laterale ale maduvei toracale . Din maduva , pe eferenta simpatica , impulsul ajunge la glanda pineala ( prin fibrele preganglionare care ajung la ganglionul cervical superior si de aici prin fibre postganglionare la pinealocite . Sinapsa dintre fibra postganglionara simpatica si pinealocite este mediata de norepinefrina ce produce descarcarea in circulatie a melatoninei .
Daca afara este lumina puternica , la nivelul celulelor fotoreceptoare , din sistemul al II -lea se constata o hiperpolarizare si nu se mai descarca impulsuri nervoase .
Rolurile secretiilor epifizare :
- reglarea tonusului SNC ( reglarea ritmului nictimeral ) ; efectul hipnotic al melatoninei induce somnul artificial .
- posibile roluri : - efecte antigonadotrope > supresia secretiilor de gonadotropi hipofizari cu efecte antiovulatorii si de infertilitate .
- stimularea sistemului imun > melatonina inhiba cresterea unor tumori
- melatonina este legata si de procesul de senescenta > odata cu inaintarea in varsta scade secretia de melatonina ( scaderea ei intensifica senescenta .
TIROIDA
Are 2 lobi laterali uniti prin istm ( tesut glandular ) .
Are origine embriologica dubla :
- endodermala : din canalul tireoglos de la baza limbii
- ectodermala : din crestele neurale .
Canalul tireoglos se atrofiaza si se oblitereaza . In caz contrar se formeaza lobul piramidal ( fara implicatii patologice ) . Canalul tireoglos poate suferi transformari chistice , poate da nastere la tesut tiroidian ectopic .
La exterior avem o capsula conjunctiva ce trimite septuri care delimiteaza lobulii tiroidieni . Parenchimul este organizat in foliculi separati intre ei de tesut conjunctiv interfolicular . Peste varsta de 50 de ani in tesutul interfolicular apar adipocite .
Exista o bogata retea vasculara care se termina in vecinatatea foliculilor tiroidieni . Exista si o bogata inervatie vegetativa : fibre vegetative ce se termina si la nivelul capilarelor si la nivelul epiteliului secretor .
Depozitarea cantitatilor mari de hormoni ( extracelulara ) se face la nivelul coloidului . Depozitul din coloid asigura necesarul de hormoni pentru 2-3 luni de zile pentru un adult ( asa se explica diferenta dintre debutul bolii si aparitia primelor semne clinice de hipotiroidism .
Foliculii tiroidieni au forma si dimensiuni variate .
Foliculul :
- este o cavitate inchisa delimitata de epiteliul simplu ( de obicei este cubic ) asezat pe membrana bazala .
- cavitatea contine coloid ( masa omogena ) ; vacuolele ce apar la periferia coloidului sunt artefacte de fixare .
- coloidul are drept componenta principala tiroglobulina > glicoproteina cu greutate moleculara mare alcatuita din multe reziduuri de tirozina , 140 / molecula de proteina .
- tiroglobulina da coloidului caracter amfoter si caracter PAS pozitiv .
- coloidul este locul de depozitare hormonala si precursorul necesar sintezei .
Aspectul foliculilor variaza in raport cu activitatea desfasurata de celule :
- in eutiroidie - aspect de epiteliu cubic
- in hipotiroidism - foliculi voluminosi , epiteliul are celule aplatizate , turtite , masa de coloid e voluminoasa .
- in hipertiroidism - foliculii sunt mici , epiteliul este inalt , columnar , cilindric , iar coloidul este redus .
In parenchimul glandular exista 2 categorii de celule :
1. tirocite ( celule foliculare )
2. celule C ( parafoliculare ) - sunt celule " clear " cu citoplasma clara , mai mari si cu origine ectodermala .
1. Tirocitul - are citoplasma bazofila , nucleu cu nucleol proeminent .
- are polaritate distincta privind repartitia organitelor .
- roluri : sintetizeaza , secreta , reabsoarbe si digera proteine > deci are reticul endoplasmic rugos foarte bine reprezentat ( cand celule sintetizeaza tiroglobulina cisternele sunt dilatate ) .
- aparatul Golgi este localizat in vecinatatea nucleului ; se poate gasi spre polul apical sau bazal in functie de activitatea celulei (aceasta deplasare poarta numele de " vals golgian ") ; aparatul Golgi completeaza sinteza .
- la polul apical exista microvili , putand aparea si pseudopode .
- la polul apical mai exista si lizozomi ( primari si fagolizozomi ) .
- veziculele mici au origine golgiana cu tiroglobulina sintetizata si sunt gasite la polul apical
- veziculele mari contin picaturi de coloid endocitat ( formeaza fagolizozomii ) ; sunt localizate la polul apical .
- rolul tirocitului este sinteza si secretia hormonilor tiroidieni iodati in mai multe etape .
Sinteza - etape :
a. preluarea din circulatie de aminoacizi si monozaharide la nivelul membranei plasmatice bazale prin transport activ .
b. in reticulul endoplasmatic rugos aminoacizii sunt inlantuiti alcatuind componenta proteica a tiroglobulinei .
c. prima glicozilare a tiroglobulinei are loc in reticulul endoplasmatic rugos prin adaugare de reziduuri de manoza ; a II-a glicozilare are loc in ap. Golgi adaugandu-se galactoza .
Apoi are loc impachetarea in vacuole golgiene la polul apical si prin exocitoza se adauga coloidul .
a. tirocitul preia din circulatie si I anorganic printr-o pompa de I ( impotriva unui gradient de concentratie si electric ; concentratia de iod intracelular este de 10 - 40 ori mai mare decat in circulatie ) ; captarea de iod este stimulata de TSH .
Iodul , prin difuziune , ajunge la nivelul polului apical unde se oxideaza rapid trecand in iod organic . Procesul este catalizat de o peroxidaza , tiroperoxidaza lizozomala .
b. iodarea tirozinei din tiroglobulina se realizeaza extracelular in apropierea interfetei coloid - membrana apicala sub actiunea iodazelor ; rezulta tirozine iodate MIT(monoiodotirozina) si DIT(diiodotirozina) care raman atasate in moleculele tiroglobulinei .
c. condensarea tirozinelor insotita de formarea hormonilor tiroidieni ; hormonii raman atasati de moleculele de tiroglobulina
MIT + DIT ? triiodotironina
DIT + DIT ? tetraiodotironina
Secretia indusa de necesitatile organismului . Reabsorbtia din coloid a tiroglobulinei cu hormonii tiroidieni se face cu ajutorul microvililor si pseudopodelor . Picatura de coloid si lizozomul primar formeaza un fagolizozom ce contine enzime proteolitice ce elibereaza hormonii din molecula de tireoglobulina . T3 , T4 trec spre membrana plasmatica bazala si prin difuziune ajung in sange .
Procesul de sinteza decurge in 2 faze : exo- si endocrina .
Faza exocrina : sinteza de tiroglobulina si exocitare in cavitate .
Faza endocrina : prelucrarea picaturii de coloid si eliminarea in circulatie a hormonului .
1. Celulele parafoliculare - sunt componente ale sistemului neuroendocrindifuz .
- sunt mai mari si mai rare decat tirocitele ;
- sunt mai numeroase la copil
- apar izolate sau in grupuri mici ; sunt localizate in afara foliculilor in tesutul interfolicular
- in anumite situatii se pot gasi in grosimea membranei bazale a epiteliului .
- au citoplasma mai clara , mai palida .
- pot avea prelungiri in vecinatatea capilarelor sanguine .
- nu au polaritate distincta in ceea ce priveste dispunerea organitelor .
- contin mici granulatii de secretie de diametrul 150 nm care contin hormonul sintetizat de aceste celule parafoliculare > calcitonina ( tirocalcitonina ) - este un peptid important pentru mentinerea concentratiei Ca si inhiba mobilizarea sarurilor de Ca din oase .
PARATIROIDELE
Sunt localizate pe fata posterioara a lobilor tiroidieni . Au origine endodermala , si sunt vitale in organism pentru homeostazia Ca . Sunt in numar de 4 : 2 superioare si 2 inferioare . Pot varia ca marime si forma , si adesea sunt incluse in capsula tiroidei .
Din momentul pubertatii apar adipocite in glanda si nr. lor creste cu varsta ( reprezinta 50-80 % din volumul glandei la varsta de 40 de ani ) .
Parenchimul este format din : gramezi celulare , cordoane si foliculi mici . Exista 2 tipuri de celule : principale si oxifile .
1. Celulele principale - au talie mica , sunt cele mai multe , sunt rotunde , poligonale.
- citoplasma are aspect vacuolar dat de incluziuni numeroase de glicogen si lipide .
- au caracteristicile unor celule ce sintetizeaza si secreta proteine .
- au granule de secretie : mici ( mai mici de 200 nm ) si mari ( intre 200 - 500 nm ) , care nu difera intre ele .
- granulele mici sunt localizate spre periferia celulei si continutul lor este eliminat in mediul intern prin exocitoza .
- granulele mari sunt localizate in plina citoplasma si reprezinta depozitele de hormoni din celula .
- rol : sinteza si secretia parathormonului ( hormon ce regleaza echilibrul fosfocalcic actionand pe os si la nivel renal si intestinal ) .
2. Celulele oxifile - sunt mai mari si putine .
- citoplasma este intens acidofila cu numeroase mitocondrii .
- rol : necunoscut - din punct de vedere endocrin sunt inactive
- apar intr-un anumit moment in glanda ( se vad dupa varsta de 5-7 ani )
- nr. lor creste progresiv cu varsta : in perioada de senescenta au o dispozitie nodulata tumor like .
GLANDELE SUPRARENALE
Sunt localizate retroperitoneal la polul superior al rinichilor , in grasimea perirenala .
Au 2 componente ce difera ca origine structural si functional :
- zona periferica = corticosuprarenala ( CSR ) cu origine mezodermica
- zona centrala = medulosuprarenala ( MSR ) cu origine endodermica .
1. CSR - este indispensabila vietii
- este acoperita de o capsula conjunctiva subtire care trimite in interior septuri , care nu dau lobuli .
- dupa modul de dispunere al celulelor secretorii distingem 3 zone : glomerulata , fasciculata si reticulata .
Zona fasciculata - este cea mai extinsa si cea mai clara . Celulele sunt organizate in cordoane paralele , separate intre ele de capilare .
- Cordoanele sunt alcatuite din 2 siruri celulare .
- celulele sunt mai mari avand in citoplasma mai multe picaturi lipidice ce dau aspect vacuolar citoplasmei . Celulele se numesc spongiocite
- Rol : sinteza + secretie de glucocorticoizi : cortizol si androgeni .
- Principalul mecanism de control este corticotropina hipofizara .
Raportul intre cele 3 zone variaza in functie de varsta ti de conditiile de viata ale individului ( stressul ) .
In timpul vietii fetale : zona glomerulata lipseste , zona reticulata este foarte bine dezvoltata . In copilarie si adolescenta predomina zona fasciculata . In perioada adulta avem o dezvoltare egala intre zona glomerulata si reticulata . La senescenta are loc o transformare regresiva mai evidenta la femei : devine dominanta zona fasciculata si involueaza reticulata si glomerulata .
In conditii de stress domina zona fasciculata ( secretie de cortizol ) , fara sa involueze celelalte > transformare progresiva .
Zona glomerulata - contine celule dispuse sub forma de arcuri , cordoane si cuiburi . Celulele sunt mici cu citoplasma acidofila si rare picaturi lipidice . Contine capilare sanguine fenestrate . Nu este sub influenta hipofizei .
Rol : sinteza + secretie de mineralocorticoizi : aldosteron si dezoxicorticosteron , care controleaza sistemul renina-angiotensina .
Zona reticulata - contine celule mici cu rare picaturi lipidice .
- citoplasma este intunecata , cu multe incluziuni de lipofuscina . Celulele sunt organizate in cordoane scurte , anastomozate intre ele > se formeaza o retea cu ochiuri corespunzatoare capilarelor fenestrate .
- Rol : secretie de hormoni sexuali de tip androgenic si mai putin glucocorticoizi .
- Principalul mecanism de reglare : corticotropina hipofizara .
Hormoni sexuali ce participa la procesul de sexualizare sunt DHEA ( dehidroepiandrosterona ) si androstendiona .
Toate celulele glandei sintetizeaza si secreta steroizi :
- contin multe organite cu enzime implicate in sinteza steroizilor : mitocondrii cu criste sireticul endoplasmatic neted.
- celulele contin microvili .
- in citoplasma apar picaturi lipidice .
- doar la celulele din zona reticulata exista multe incluziuni de lipofuscina
- granulele de secretie sunt absente > nu se formeaza stocuri de hormoni in celula sinteza fiind insotita de secretie continua .
2. MSR
- este o glanda mica , endodermica , anexata sistemului nervos vegetativ .
- este alcatuita din neuroni postganglionari simpatici modificati .
- este alcatuita din celule cromafine cu origine in crestele neurale , si care secreta amine si peptide mici . Celulele sunt dispuse in cordoane ramificate sau cuiburi ce vin in raport cu capilare si venule postcapilare ( retea cu ochiuri ) .
- parenchimul este alcatuit din celule cromafine si celule ganglionare .
1. Celulele cromafine - sunt neuroni postganglionari S modificati fara dendrite si fara axoni .
- dau reactie pozitiva cu saruri de metale > continutul granulelor de secretie se oxideaza si polimerizeaza dand un compus colorat intr-o solutie apoasa de sare metalica Bicromat de K sau clorit feric ( sunt celule feocromocite ) .
- Rol : sinteza si secretie de catecolamine : epinefrina , norepinefrina si dopamina .
- la om exista un singur tip de celule cromafine care contin in citoplasma 2 categorii de granule de secretie : granule cu epinefrina si cu norepinefrina ( sunt cele mai numeroase )
- controlul activ al MSR este exclusiv nervos : la fiecare celula cromafina ajunge o fibra preganglionara simpatica ( sinapsa colinergica ) .
- in granulele de secretie exista si alti compusi :
- cromogranine ( apartin celulelor sistemului APUD ) - proteine ce mentin catecolaminele in vezicule .
- ioni de Ca .
- ATP preluat din citoplasma .
- dopamin β hidroxilazγ - cu rol in sinteza norepinefrinei .
2. Celulele ganglionare - sunt putine si isi mentin forma , structura si functia .
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2984
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved