PROTEZE EXTERNE ALE aparatului locomotor

PROTEZE EXTERNE

Protezele externe sunt dispozitive ce urmaresc sa inlocuiasca lipsa unui segment al aparatului locomotor, avand de asemenea obligatia de a respecta forma si functia segmentului respectiv.

Clasificare:

a)     Estetice: inlocuiesc segmentul

b)     Functionale: ex. protezele din grafit pt. atleti; sunt animate (dau functionalitate) si sunt surse de E ale corpului/extracorporeale.

Conditii:

1. Sa fie cat mai conforma cu bontul astfel ca sprojinul si locomotia sa nu produca leziuni.
2. Asigura circulatia sanguina optima ce sa asigure vascularizatia bontului si a membrului restant.
3. Sa fie usoara si usor de manevrat.
4. Sa fie functionale pt. a permite reabilitatea individului.

Etape pt. realizare

1. Luarea de masuri.
2. Executarea unui mulaj.
3. Proteza de proba.
4. Proteza definitiva.

1. Luarea de masuri

masuratori atat pt. membrul amputat cat si pt. cel sanatos

masuratorile se fac folosind anumite repere

Pt. MI :

varful maleolei externe si interne

baza si varful rotulei

interliniului articular al genunchiului

spinele iliace

punctul cel mai inalt al crestelor iliace

tuberozitatea ischiatica 

Pt. MS:

varful mediusului

apofiza stiloida cubitala

epicondilul humeral

varful axilei

marginea externa a acromion

De asemenea se masoara anumite circumferinte cum ar fi cea a cacaielor, genunchiului, coapsei, etc.

2. Executarea unui mulaj

se face initial un model negativ din fasi gipsate si apoi un model pozitiv ce tb. sa corespunda cat mai exact realitatii pt. a se putea executa o proteza functionala

luarea mulajului este o operatie majora in confectionarea mansonului, ea tb. sa marcheze punctele se sprijin susceptibile sensibile si toate proeminentele si neregularitatile

3. Proteza de proba

sa asambleaza compozitia protezei si se urmaresc:

inaltimea protezei

comoditatea bontului in proteza

mentinerea miscarii protezei in acelasi plan

pozitia corecta a proiectiei CG atat in conditii statice cat si dinamice

AMPUTATII

Chirurgicala

de necesitate, in care se sacrifica un segment terminal de membru cu scopul de a se salva viata individului sau de a se ameliora functia unui membru bolnav

Indicatii:

1. Traumatisme grave ce distrug tesuturile moi, ale nervilor si arterelor principale.
2. Tulburari vasculare periferice ireversibile (arterita diabetica).
3. Tumori maligne ale aparatului locomotor.
4. Sechele grave post-combustionale.

Caracteristici ale bontului normal:

forma moderat conica

tegumente integre bine acoperite de parti moi

cicatrice mobila la palpare pe planurile subiacente, nedureroasa, neretractila, departe de punctele de presiune ale protezei

sa ofere echilibru mucular fara pozitii vicioase

Complicatii:

a)     Subiective:

senzatia de ''membru fantoma''

durerea ce poate fi imediata (la nivelul bontului) sau tardiva

b)     Obiective:

infectii (eriziped)

leziuni traumatice datorita ulceratiilor de presiune

atrofii musculare

gangrena

c)     Vasculare:

hemoragia post-operatorie

sdr. ischemic acut

tromboflebita

limfagita

METODE DE RECUPERARE

au obiective diferite in functie de membrul vizat si de tipul de proteza

dupa amputatia unuia dintre MS urmarim mentinerea mobilitatii articulatiei proximale, tonifierea musculara, aplicarea corecta a dispozitivelor de autoservire

daca proteza utilizeaza biocurenti tb. avuta in vedere alegerea corecta a musculaturii implicate, inlaturarea, daca exista a contracturii bontului si instruirea pacientilor in vederea folosirii acestui tip particular de proteza

recuperea dupa amputatia unuia dintre MI se insoteste de bascularea bazinului de partea amputata

Obiective:

1. Tonifierea musculaturii trunchiului, toracelui si a bontului.
2. Inlaturarea contracturilor.
3. Consolidarea factorilor statico-dinamici ai membrului sanatos.

SUSTINATOARE PLANTARE

Exista 4 categorii:

1. De corectie si de stimulare
2. De corectie si de stabilizare
3. De compensare
4. De descarcare

Obiectivele pt. care se indica:

1. Corectarea distoniei ortostatice a piciorului, mai ales la copii.
2. Intretinerea/corectarea deviatiilor si a deformarilor reductibile sau nu.
3. Ameliorarea fenomenelor dureroase la nivelul piciorului sau corectarea unor aspecte disfunctionale plantare care favorizeaza sau intretin secundar sdr. dureroase la nivelul MI sau coloanei.

1. Sustinatoarele de corectie si de stimulare

Indicatii:

Copii de 3 ani cu:

deviatii posturale

valg/val talus postural cu repercusiuni asupra morfologiei piciorului si modificarea atitudinii segmentelor superioare (picior plat valg, genuvalgum, rotatie gambiera)

distonii ortostatice ale MI

Principii de actiune:

Pozitioneaza activ piciorul intr-o pozitie apropiata de punctul teoretic de echilibru

Delanseaza o solicitara tonica de echilibru a cuplului gambieri-peronieri

Punerea in tensiune a cupolei plantare printr-o solicitare a arcurilor longitudinale

stimuleaza mecanismele proprioceptive articulare -ligamente si plantare

Componente:

suport/pana supinator posterior de stimulare ce reprezinta un element activ si determinant al aparatului cu rol de declansare a contractiilor musculare, de echilibru

incarcare retrocapitala mediana ce permite un joc liber de stabilizare a bazelor MT laterale, participand astfel la refacerea echilibrului

element antero-capital situat sub prima articulatie MTF, s.n. element supinator anterior

2. Sustinatoarele de corectie si de stabilizare

Indicatii:

se utilizeaza de fiecare data cand sustinatoarele de stimulare sunt insuficiente pt. a restabili echilibrul stato-dinamic satisficator al piciorului si al MI

la copii se folosesc pt.:

dezechilibre plantare, de valgizare/varizare cu efecte morfofunctionale importante asupra piciorului si a structurilor supraiacente

picior plat valg contitutional ce nu se reduce prin stimulare

picior scobit la copil (reducerea cavului anterior si posterior corectand tulburarile posturale ale piciorului posterior, prevenirea metatarsalgiilor plantare)

Componente:

bara anterocapitala ce, fiind situata direct sub cele 5 capete MT determina o reactie de protejare la intindere si mobilizare a articulatiei respective

sustinator retrocapital utilizat pt. reducerea cavului plantar

3. Sustinatoarele de compensare

Indicatii:

nu au scop corectiv definitiv, ci permit intretinerea unui anumit nivel functional compatibil cu activitatile stato-dinamice cotidiene

previne/reduce/anuleaza efectele secundare dureroase corelate cu celelalte semne clinice

pt. piciorul scobit anterior se foloseste o orteza care are ca element de baza suportul retrocapital confectionat din cauciuc mai mult sau mai putin compresibil => indeplineste mai multe obiective:

1. se opune accidentarii cavului si solicitarii MI;
2. reduce grifa plantara;
3. relaxeaza aponevroza plantara;
4. creste suprafata portanta => avantaje:

realizeaza mai mare stabilitate a piciorului

corecteaza si recupereaza echilibrul lateral al antepiciorului

obtinerea unei mai bune amortizari la contactul cu solul al capetelor MT

rearmonizeaza descarcarea globala a talonului anterior prin absenta unei fractiuni de incarcare destinata articulatiei MTF

Obiective:

1. Stoparea: deformatii osoase din picior paralitic, artrozic, malformatii congenitale, deviatii osteo-articulare cu reducerea echilibrului postural, deviatii ireductibile (picior scobit anterior sau picior valg).
2. Sustinerea plantare in cazul unui picior plat constitutional ireductibil.
3. Reducerea unei inegalitati reale sau aparente de MI.
4. Reducerea lateroversiei bazinului.
5. Reducerea deplasarii laterale a corpului.

5. Sustinatoarele de descarcare

Indicatii:

permit modificarea eforturilor exercitate pe antepicior in faza plantigrada si digitigrada, actiunea lor urmarind scaderea intensitatii de compresie intr-una sau mai multe zone capito-MT

Componente:

element retrocapital

bara retrocapitala

sprijin retrocapital median

hemicupola interna

element anterocapital si subcapital

element MTF

elemente subdiafizare care sunt situata transversal sub diafiza primelor falange si absorb prin suprafata de sprijin, fiind o fractiune din solicitarea destinata degetelor

ORTEZELE PENTRU COLOANA - SPINALE

Conditii:

1. Pacientul tb sa poata sa stea jos confortabil in timp ce o poarta.
2. Tb sa nu restrictioneze respiratia, digestia sau masticatia.
3. Purtatul excesiv favorizeaza atrofia musculara indusa de slaba solicitare musculara prin reducerea activitatii de solicitare a trunchiului, favorizand starea de contractura in aria imobilizata si tendinta de la dependenta.

ex.: limbosacralgia sau adolescentii cu scolioza

4. Se va face o evaluare fizica si subiectiva:

Evaluarea fizica:

alinierea si postura trunchiului (orice deviatie a colonei in urmatoarele pozitii: sezut, ortostatism = asimetrii de umar/ sold, cifoza, lordoza, scolioza si in mers)

flexibilitatea

puterea musculara

statut senzorial

starea pielii (tb examinata pt a depista eventualele dermatite, ulceratii, abraziuni)

dexteritatea manuala -> posibilitatea ca pacientul sa se descurce cu montarea ortezei

testarea pacientilor ce deficinete de vaz si/sau auz

Evaluarea subiectiva:

intelegerea

durerea -> dc apare, cand apare, caracterul acesteia, factorii agravanti/de ameliorare

performanta -> capacitatea de a utiliza orteza, oboseala in legatura cu durata activitatii '

aspectul ]

istoricul bolii

experienta anterioara cu ortezele (preferate/neagreate: material, durabilitate, design, greutate)

Obiectivele utilizarii:

1. Controlul durerii.
2. Protejarea impotriva eventualelor suprasolicitari.
3. Asistarea musculaturii slabe.
4. Prevenirea dezvoltarii deformatiilor si deviatiilor la nivelul coloanei vertebrale.

Se realizeaza in functie de:

controlul motor

aliniamentul coloanei vertebrale

efectele biomecanice ale suportului de trunchi

Caracteristici generale:

confectionate din material termoformabil (piele/bumbac)

sustinute cu diferite categorii de suporturi

unele au forme oarecum standardizate (ex.: Boston), altele fiind tip jachete ce mentin un permanent contact cu trunchiul si distributia F pe o arie larga fiind compresia pe tesutul moale, urmarind aliniametul coloanei vertebrale

mentin miscarea de F-E, inflexiunile laterale si rotatia avand 3 puncte de sprijin pt. fiecare

ORTEZELE CERVICALE

cel mai frecvent sunt folosite pt. patologia posttraumatica

sunt indicate pt. protejarea coloanei vertebrale, mai ales pt. limitarea F-E, prin ortezare incercandu-se ameliorarea conditiilor vasculare locale

Tipuri:

1. Colar: 2 secvente functionale:

zona ce imbraca aria C

zona ce se poate prelungi superior cu sprijin la nivelul metonului sin inalt occipital +zona prelungita toracal, antero-posterior

nu are sprijin propiu-zis la nivelul toracelui;=> limitarea este relativ redusa

a)     Guler C moale

este facut din cauciuc spumos poliuretanis, cu invelitoare semirigida ce se ataseaza printr-o inchizatoare tip velcro

dc inchizatoarea este localizata posterior, este mai limitata E, iar dc este pozitionata anterior, F

b)     Suport C tare de tip Thomas

banda rigida de poliutilena, cu un dispozitiv ce foloseste inchizatoare velcro

prin adaugarea unor suporti optionali occipitali si mandibulari se restrictioneaza miscarile in toate planurile

in caz traumatic se pot utiliza ortezele C tari ce indeplinesc urmatoarele roluri:

stabilizarea zonei osoase medii C

leziuni ligamentare si capsulo-tendinoase

compresii C

control postoperator/pt. patologie benigna => coliere extratemporanee

ORTEZELE CERVICO-TORACALE

cel mai frecvent utilizat este dispozitivul Halo

sunt utilizate pt. tratarea fracturilor cervicale acute si dislocatiilor

sunt confectionate dintr-un inel rigid, de metal usor/ grafit, compatibil cu folosirea RMN-ului

acest inel este atasat cu surubul de fixare de tablia externa a craniului

2 suruburi in regiunea frontala si 2 in regiunea parieto-occipitala

tb evitate la instalare sinusurile frontale si fosa temporana

Complicatii:

infectia cutanata

migrarea inelului de fixare

slabirea suruburilor

cicatrici inestetice

Complicatii rare:

abcese cerebrale

disfagie

perforatia cutiei craniene

Efectele compresiei abdominale determinate de ortezele toracale sunt:

cresterea P intracavitare

scaderea incarcarii pe vertebre si discuri

scaderea mobilizarii articulatiilor intrevertebrale

intarirea L

Materialele utilizate:

tb sa ofere un grad mare de stabilitate fara a fi rigide, eficienta fiid determinata de masurarea exacta si de alinierea corecta a componentei ortezei

CENTURA TROHANTERIANA

pelvis intre MT -creasta iliaca

poate fi confectionata din diverse categorii de materiale (panza/piele)

se foloseste ca suport in tratamentul fracturilor pelviene sau in controlul durerii in regiunea sacroiliaca

CENTURA LOMBARA

material elastic cu inchidere tip velcro

ofera trunchiului un grad de suport prin cresterea P intraabdominale, amintindu-i pacientului de necesitatea mentinerii posturii corecte

obligatoriu se asociaza cu KT

CENTURA SACRALA

- se foloseste pt. stabilizarea articulatiei sacroiliace utila la pacientii cu jonctiune sacroiliaca posttraumatica sau postpartum