SISTEMUL NERVOS

SISTEMUL NERVOS

Sistemul nervos stabileste legatura dintre organe, precum si dintre organism si

mediul inconjurator, asigurand functionarea normala a intregului organism.

Dupa functiile pe care le indeplineste, sistemul nervos poate fi impartit in:

sistem nervos al vietii de relatie (somatic), care asigura echilibrul

organismului cu mediul inconjurator. Este alcatuit din: creier, cerebel, trunchi cerebral, maduva spinarii, nervi cranieni.

Creierul mare (emisferele cerebrale) reprezinta cea mai dezvoltata parte a sistemului nervos. Fata inferioara este turtita, separand emisferele cerebrale printr-un sant transversal de cerebel, iar fata superioara este convexa, prezentand o serie de cute, numite circumvolutii, prezenta lor facand ca suprafata emisferelor sa fie mult mai mare decat ar permite-o spatiul intracranian. Circumvolutiile sunt despartite intre ele prin santuri, numite scizuri, delimitand lobii, denumiti dupa regiunea osoasa careia ii corespund: lob frontal, lob parietal, lob temporal, lob occipital. La baza creierului se vad locurile de unde ies radacinile nervilor cranieni.

Cerebelul este situat in partea posterioara si inferioara a creierului mare, inapoia trunchiului cerebral, in regiunea occipitala a cutiei craniene. Functia sa este de a produce coordonarea miscarilor si reglarea tonusului muscular, precum si de reglare a echilibrului.

Maduva spinarii este o coloana de tesut nervos ce ocupa canalul vertebral, incepand din regiunea occipitala si pana la prima vertebra lombara. Maduva spinarii contine fibre nervoase ce merg spre creier sau dinspre creier spre periferie.

Trunchiul cerebral prelungese in sus maduva spinarii, de la gaura occipitala, pana la emisferele cerebrale. La acest nivel fibrele nervoase se incruciseaza, astfel incat fibrele nervoase ce vin de la jumatatea dreapta a organismului ajung la emisfera stanga si invers, iar fibrele ce pleaca de la emisfera dreapta ajung in jumatatea stanga a corpului si invers. Rezulta ca emisfera dreapta controleaza jumatatea stanga a corpului, iar emisfera stanga controleaza jumatatea dreapta a corpului.

Chiar sub emisferele cerebrale se afla o serie de formatiuni nervoase foarte importante:hipotalamus, hipofiza si epifiza. Hipotalamusul intervine in termoreglare, aportul de alimente si lichide, diureza, functii sexuale, somn, reglarea circulatiei, respiratiei si anumite stari emotionale (frica si furia). Hipofiza, situata la baza creierului, in saua turceasca, secreta o serie de hormoni: somatotropul, care contribuie la cresterea organismului, deficitul sau ducand la nanism iar excesul la gigantism, tireotropina, care stimuleaza secretia tiroidiana, corticotropina, stimuleaza secretia corticosuprarenalei, gonadotropinele (hormonul foliculostimulant si hormonul luteinizant), regleaza activitatea gonadelor atat la femeie cat si la barbat, controland secretia hormonilor sexuali, prolactina, care stimuleaza dezvoltarea glandei mamare si mentine secretia lactata, hormonul melanocitostimulator, care provoaca pigmentarea pielii, in lipsa acestuia pielea decolorandu-se (albinism).Desi extrem de mica, hipofiza (glanda pituitara) joaca un rol primordial in armonizarea celorlalte glande endocrine, fiind numita "dirijorul glandular". Controlul secretiei tuturor acestor hormoni este realizat de catre hipotalamus, cu care hipofiza este strans legata. La randul sau, hipotalamusul secreta doi hormoni ce sunt transportati pana la nivelul hipofizei, de unde se elibereaza direct in sange: antidiuretic, care are ca actiune conservarea apei in organism prin scaderea eliminarilor hidrice renale; lezarea hipotalamusului sau a hipofizei provoaca diabetul insipid, datorat deficitului de hormon antidiuretic, manifestat prin eliminarea unor cantitati mari de urina, concomitent cu ingestia unor cantitati insemnate de apa si ocitocina, responsabila de ejectia laptelui si contractia musculaturii uterine in travaliu. Epifiza, situata in mijlocul creierului, desi are doar marimea unui bob de grau, este considerata sediul sufletului sau "al treilea ochi"; atinge dezvoltarea maxima in copilarie, dupa care incepe sa involueze inainte de pubertate; are legaturi nervoase cu retina si secreta melatonina, in functie de intensitatea luminii: lumina puternica scade sinteza, iar intunericul are efecte stimulatoare. Melatonina are efecte inhibitoare asupra eliberarii hormonilor gonadotropi hipofizari si asupra axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian.

Nervii cranieni, in numar de 12 perechi:

perechea I, nervi olfactivi (dau senzatia de miros)

perechea II, nervi optici, raspunzatori de senzatiile vizuale

perechea III, IV si VI, nervi oculomotori, inerveaza musculatura globilor oculari

perechea V, nervi trigemeni, inerveaza orbita, cavitatea bucala, pielea capului si a fetei

perechea VII, nervii faciali, inerveaza toti muschii fetei

perechea VIII, nervii acusticovestibulari, inerveaza organul auzului si al echilibrului

perechea IX, nervii glosofaringieni, inerveaza laringele si faringele

perechea X, nervii vagi, inerveaza plamanul, inima, laringele, esofagul, stomacul, etc.

perechea XI, nervi accesori, inerveaza muschii sternocleidomastoidieni si trapezi

perechea XII, nervii hipoglosi, inerveaza limba

sistem nervos al vietii vegetative, care pune in legatura organele interne,

stabilind o functie armonioasa a intregului organism. Se imparte in :

sistemul simpatic, format din nervi ce alcatuiesc doua trunchiuri importante,

situate de o parte si de alta a coloanei vertebrale, si care prezinta o serie de ingrosari pe traiectul lor - ganglionii simpatici. Dupa ce ies din ganglioni, fibrele nervoase simpatice alcatuiesc o serie de plexuri din care se desprind fibrele nervoase ce merg la organe.

Sistemul parasimpatic, aflat la extremitatile trunchiului cerebral, cel mai

important nerv parasimpatic fiind nervul vag.

Ambele sisteme au o actiune opusa in organism, cand inerveaza acelasi organ. Sistemul nervos simpatic produce tahicardie, vasoconstrictie, relaxarea musculaturii bronsice, dilata pupila, scade secretiile tubului digestiv, scade secretia de sudoare, mareste procesele catabolice din organism. Sistemul nervos parasimpatic are o actiune inversa. Activitatea sistemului nervos vegetativ este controlata de scoarta cerebrala si datorita acestei colaborari diferitele parti ale organismului functioneaza armonios.

Desi doar prin masajul reflexologic nu este posibila restabilirea completa a unui bolnav cu scleroza multipla imobilizat in scaun cu rotile sau paralizii (de exemplu), prin aceasta forma de terapie se poate obtine rezultate bune in privinta ameliorarii unor simptome.

Capul isi are proiectia la nivelul primei falange a degetului mare, unde, cu a doua falanga a degetului mare de la mana, presam in 4 puncte, corespunzator: creier, cerebel (ambele alcatuind sistemul nervos ce stabileste legatura dintre organe, si dintre organism si mediul inconjurator, asigurand functionarea normala a intregului organism), epifiza, hipofiza (intrand in componenta sistemului endocrin).

In centrul talpii, sub diafragm, cu miscari circulare in sensul acelor de ceasornic, ne ocupam de plexul solar, un adevarat "creier abdominal", ce regleaza nervos activitatea tuturor organelor interne. O tehnica speciala pentru masarea punctului reflex al plexului solar consta in presarea si eliberarea acestuia, mai degraba decat in masarea lui circulara (dar care se poate totusi folosi). Se apasa din ce in ce mai tare, mentinand presiunea cateva secunde, apoi slsbind apasarea. Se repeta de cateva ori, apoi se procedeaza similar si pentru celalalt picior.

Tampla (trigemenul, nervul V - cauzator al ingrozitoarelor migrene) - o masam tot pe prima falanga a degetului mare, dar pe partea exterioara (intre primul deget si al doilea deget). Se maseaza cu presiune de sus in jos, cat tine lungimea unghiei,la revenire mangaind usor.

Centrul de echilibru (nervul VIII, acustico-vestibular) - isi are proiectia pe partea dorsala (superioara) a piciorului si nu in talpa, intre primul si al doilea deget (intre degetul mic si urmatorul). Se maseaza practic tot santul ce porneste dintre cele doua degete si pana la proeminenta osoasa de pe partea dorsala a labei piciorului.

Nervul sciatic isi are punctul de proiectie reflexogen in centrul calcaiului. Masarea sa se face fie prin presopunctura in acest punct, fie printr-o miscare de razuire a intregului calcai, stimuland astfel si glandele sexuale.

Exemplificari:

Nevrozele - sunt tulburari ale dinamicii functiilor psihice, provocate de dificultatile de adaptare ale individului la viata; procesele de cunoastere, caracterul si personalitatea bolnavului nu sunt alterate. Termenul vechi de "nevroza" este o umbrela care acopera o paleta larga de afectiuni psihice, delimitate astazi dupa alte criterii. Raman insa valabile cateva elemente "clasice": nevroticul isi da seama de caracterul anormal al comportamentului sau si lupta pentru a reveni la starea psihica normala; cauzele cuprind factori de mediu social, conflicte in familie si societate, consecinte ale unor afectiuni; in functie de simptomul psihic determinant, nevrozele pot fi astenice, isterice, anxioase, obsesivo-fobice. In praxisul cotidian se intalnesc un mare numar de pacienti la care predomina simptome somatice "functionale" (fara substrat organic clar), cauzate sau exacerbate de probleme psihice (pe care uneori nici pacientul si nici medicul nu le recunosc). Astfel, exista un mare grup de afectiuni numite "somatoforme" (in prim plan stand preocuparile morbide legate de corpul si bolile proprii, obiectivate clinic sau nu) la care reflexoterapia se dovedeste extrem de utila. Acuzele pacientului se pot grupa in jurul unui organ sau pot fi generalizate, in ambele cazuri fiind evidentiate lipsa de cauze organice ale acestor acuze (uneori dupa repetate internari) sau, daca sunt prezente discrete modificari, expresia subiectiva a acestora este exagerata. Rezultate notabile s-au inregistrat in astfel de afectiuni cu simptome care graviteaza in jurul sistemului cardio-circulator, dinamicii sexuale, sistemului nervos.

Se vor masa:

in principal zona reflexa cap (nevroza astenica, cu cefalee, oboseala psihica, scaderea randamentului intelectual si fizic) - 3 - 5 minute de fiecare parte

Ulterior:

zona reflexa a inimii (nevroza cardiaca, manifestata prin tulburari cardiace subiective: dureri precordiale, senzatie de sufocare, palpitatii) - 3 minute

zona reflexa tiroidiana - 3 minute de fiecare parte

zona reflexa plex solar - 2 minute de fiecare parte

zona reflexa organe genitale (nevroza sexuala, manifestata prin tulburari ale functiilor sexuale) - 2 minute fiecare zona

zona reflexa ficat, stomac, intestine - 3 minute fiecare organ

Migrenele - afectiuni ce se manifesta prin dureri de cap insotite de greturi, varsaturi si tulburari de vedere. Masajul reflexoterapeutic va fi axat pe:

zona reflexa a trigemenului - 3 -5 minute de fiecare parte.

Ulterior:

zona reflexa a organului cauzator al migrenei (stomac, intestin gros, ficat, vezica biliara, duoden, glande endocrine, ochi, dinti etc)

zonele reflexe ale capului, plasate pe degetele mari ale picioarelor.

Epilepsia - crize de pierdere a cunostintei insotite de spasme musculare. Cauze frecvente de epilepsie: boli degenerative, inflamatii, tumori cerebrale, factori toxici (alcool), sechele posttraumatice cerebrale (orice lovitura la cap, in special la copii, trebuie supravegheata si tratata la timp pentru a nu provoca, uneori dupa ani de zile, afectiuni ireversibile). Surmenajul., alcoolul, infectiile suprapuse peste un creier afectat vor favoriza instalarea unor boli greu de tratat, manifestate clinic prin episoadele de epilepsie. Masajul reflexoterapeutic se va aplica in special in zona capului:

zone reflexe cap (toate punctele) - 5-10 minute pe fiecare picior

zone reflexe renale (rinichi, uretere, vezica) - 5 minute pe fiecare picior

zone limfatice - 5 minute pe fiecare punct

zone reflexe ale organelor vitale - 3 minute de fiecare.

Nevralgia intercostala - durere pe traiectul unui nerv intercostal. Cauzele pot fi: afectiuni pulmonare, pleurale, infectii cu virusul herpes zoster (zona zoster). Se vor masa zonele pentru pulmon, torace si glandele limfatice. Zona reflexogena pentru torace se gaseste pe fata dorsala a piciorului, in jurul zonei reflexogene a sanului.

Nevralgia cervico-brahiala - durere cu traiect din regiunea cervicala prin umar si membru superior. Cauza cea mai frecventa este reumatismul degenerativ al coloanei vertebrale cervicale (artroza), alte cauze fiind luxatii ale umarului, fracturi (sau sechele dupa fracturi) ale claviculei sau humerusului, traumatismele gatului, hernia de disc cervicala etc. Se vor masa:

zona reflexogena cervicala - 5 minute de fiecare picior;

zona reflexogena umar si brat - 5-8 minute;

Alte organe afectate:

zona reflexogena rinichi, vezica, uretere - 2 minute de fiecare picior;

zona reflexogena paratiroidiana - 2 minute de fiecare picior;

zona reflexogena suprarenale - 2 minute de fiecare picior.

Nevralgia sciatica - sindrom dureros lombar cu iradiere ulterioara in membru inferior, insotita de parestezii, accentuata de tuse, stranut, mers, pozitii anumite ale corpului; hernia de disc ocupa primul loc in etiologia nevralgiei sciatice. Se vor masa:

zona lombo-sacrata - 5 minute fiecare picior;

zona nerv sciatic -5minute;

Alte organe afectate:

traseu renal - 1-2 minute fiecare picior;

zona paratiroida - 1-2 minute fiecare picior.

Pareza si paralizii de nervi periferici - reprezinta abolirea unuia sau mai multor nervi motori sau micsti (senzitivi si motori), prin intreruperea partiala sau totala a fluxului nervos. Pot apare dupa leziuni traumatice, inflamatorii, tumori, localizate pe traiectul trunchiului principal sau ale ramurilor colaterale ale respectivului nerv. In teritoriul de distributie a nervului respectiv lezat apar tulburari vasomotorii si trofice. In cazul parezelor si paraliziilor, masajul reflexoterapeutic este adjuvant, completand, fara insa a inlocui, tratamentul chirurgical sau medicametos. Trebuie amintit ca masajul, in general, este un excelent mijloc de mentinere si imbunatatire a tonusului muscular si a circulatiei sanguine si, astfel, de prevenire a atrofiilor musculare care se instaleaza rapid in pareze / paralizii. De asemenea, in cazul hemiplegiilor (paralizia unei jumatati de corp - dreapta sau stanga) si paraplegii (paralizia membrelor inferioare), atat flasce cat si spastice, produse prin mecanism central (leziuni cerebrale - traumatice, infectioase, tumorale, vasculare), masajul isi dovedeste eficacitatea (mentine tonusul musculaturii imbunatateste circulatia etc). In hemiplegiile de pe partea stanga a corpului se va masa:

zona reflexogena a capului de pe partea dreapta (si invers) - 5 minute

Alte organe:

zona reflexogena coloana - 1-2 minute,

zona reflexogena umar-brat-cot - 1-2 minute

zona reflexogena sold - 1-2 minute

- traiect renal

zone limfatice.

Insomnie - se maseaza zonele reflexogene pentru:

creier - 5 minute,

alte organe ale caror afectiuni pot cauza insomnie (intestin gros, ficat, vezica biliara, dinti, plex solar, etc.).

Stres, suprasolicitare:

creier - 5-10 minute

sistem endocrin - 3 minute

inima

stomac

plex solar

Sindrom vertiginos:

cerebel, coloana cervicala, centru de echilibru - 3-5 minute fiecare

creier, restul coloanei, paratiroida, ureche