TULBURARILE DE DINAMICA SEXUALA

TULBURARILE DE DINAMICA SEXUALA

Un alt aspect care se situeaza in continuarea analizei sferei patologiei psihosexuale este reprezentat de tulburarile de dinamica sexuala. Si in acest caz ne vom intalni cu aspecte clinice extrem de complexe si variate, dar care, in mod surprinzator, par a fi, cel putin pe plan valoric, corespondente atat la femeie cat si la barbat.

Tulburarile de dinamica sexuala, extrem de frecvente in practica curenta, pun adesea probleme deosebit de serioase, de la caz la caz, necesitand multa rabdare si tact din partea medicului care vine in contact cu aceasta categorie de pacienti.

Ceea ce este specific si surprinzator totodata, aproape in majoritatea cazurilor, este absenta oricaror tulburari de natura organica si care ar putea sa afecteze sfera anatomica a organelor sexuale. Specifice acestei categorii de tulburari sunt suferintele subiective sau obiective semnalate de bolnavi si care, in final, la o analiza atenta, se dovedesc a fi de ordin functional.

Substratul acestor tulburari este de regula legat de factori psihotraumatizanti, emotional-afectivi care intervin fie in personalitatea individului, fie in cadrul relatiei cuplului sexual respectiv. Din acest motiv, trebuie acordat un plus de atentie acestor suferinzi pentru a le castiga increderea si a le putea rezolva in mod favorabil aceste acuze.

Trebuie sa existe foarte mare rabdare si o anumita atmosfera, un | .anumit "climat terapeutic' in relatia cu bolnavul, climat care sa-i confere acestuia o incredere totala in terapeut, aceasta fiind cheia succesului. Personajele cu tulburari de dinamica sexuala sunt indivizi deja .traumatizati psihic si care au nevoie de protectie, intelegere, discretie si incurajare. Acestea sunt conditiile esentiale ale unui climat terapeutic pozitiv, absolut indispensabil inceperii si conducerii cu succes a acestei categorii de tulburari psihosexuale.

Intrucat tulburarile de dinamica psihosexuala imbraca forme diferite la cele doua sexe, desi ele au la baza mecanisme comune, vorn face o analiza'separata a acestor tulburari, la barbat si la femeie.

Tulburari de dinamica sexuala la barbat

Examenul unui individ care se prezinta la consultatie pentru tulburari ale dinamicii sexuale implica cateva aspecte principale de care suntem obligati sa tinem seama, si anume: susceptibilitatea pacientilor; timiditate, o anumita reticenta in a-si expune suferinta; dificultatea prezentarii in fata medicului a unor probleme intime, la prima intalnire.

Avand in vedere asemenea considerente, anamneza acestor pacienti trebuie condusa in mod special, acordandu-se atentie urmatoarelor aspecte: crearea unei atmosfere de calm, liniste si incredere; multa rabdare si o totala discretie din partea medicului; medicul trebuie sa arate un interes deosebit pentru suferinta pacientului; se va evita dramatizarea situatiei bolnavului, pentru a nu-i creste starea de tensiune psihica, de anxietate; se va evita minimalizarea sau ridiculizarea situatiei, pentru a nu-i crea pacentului sentimente de inferioritate; se va evita, pe cat posibil, in cadrul discutiei cu bolnavul utilizarea termenului de impotenta sexuala, preferandu-1 in locul acestuia pe cel de "dificultate' sau de "inhibitie', ca fiind mai putin traumatizant.

In investigarea tulburarilor de dinamica sexuala la barbat au valoare

. cateva aspecte legate de "istoricul bolii' respective, asupra carora trebuie

'insistat, si anume: profesia si nivelul de cultura al pacientului; starea

civila; antecedentele personale, insistandu-se asupra episoadelor de

alcoolism, toxicomaniei, infectiilor veneriene etc; varsta actuala si varsta

inceperii vietii sexuale; caracterul libidoului; modalitatea erectiei la pacientul respectiv (anerectie totala, anerectie selectiva, anerectie intentionala sau erectie abandonatorie); modalitatea de producere a ejacularii (ejaculare precoce, ejaculare ante-portas, ejaculare tardiva, coitus interrumptus, anejaculare totala, anejaculare electiva); tipul de manifestare a orgasmului (anorgasmie, anorgasmie partiala); postcoitul, acesta reperezentand faza cea mai' delicata si cea mai fina a coabitarii. Ea consta intr-o stare de destindere psihica si fizica, o stare generala de buna dispozitie si de satisfactie, asociata cu o senzatie de oboseala si tendinta la somn; rolul partenerei in comportamentul psihosexual al pacientului este deosebit de important (rol stimulant, rol inhibant, atitudine repulsiva); ritmul vietii sexuale a pacientului si relatia acestuia cu tipul de "constitutie sexuala' a individului. Acest aspect este influentat de numerosi factori -de care suntem obligati sa tinem seama (biologici, psihologici, sociali, culturali, morali, religiosi etc).

In ceea ce priveste formele de tulburare a dinamicii sexuale la barbat, acestea au fost amplu studiate de numerosi specialisti, subliniindu-se importanta lor (Stekel, Higier, Forel, Hesnard, Pussep, Kinsey, Matussek etc). Vom prezenta in continuare aceste aspecte.

Impotenta sexuala

Persistenta la barbat a tulburarilor de dinamica sexuala (libidou, erectie, intromisiune, ejaculare, orgasm) in totalitate sau partial, sau in mod electiv, fata de o anumita partenera, poarta denumirea de impotenta sexuala (T. Stoica).

in ceea ce priveste clasificare formelor de impotenta sexuala a barbatului sunt avute in vedere doua criterii: criteriul semiologic si criteriul etiopatolgic.

Din punct de vedere semiologic, impotenta sexuala se caracterizeaza prin cateva aspecte care ne permit sa vorbim de anumite tipuri clinice, dupa cum urmeaza: absenta libidoului; tulburari de erectie; imposibilitatea de intromisiune; tulburari de ejaculare (anejacularea totala, anejacularea selectiva, ejacularea precoce, ejacularea tardiva, ejacularea involuntara, hemospermia); tulburari de orgasm.

Din punct de vedere etiopatogenetic, impotenta sexuala poate avea urmatoarele forme de manifestare clinica: impotenta sexuala organica, de cauze diferite (neurologica, vasculara, endocrina, metabolica < impotenta sexuala de tip functional psihogena este mult mai frecv decat forma organica a acesteia si ea poate fi determinata de fac multipli (impotenta de debut al vietii sexuale, impotenta secundara di ; reactiv, impotenta primara si impotenta de cauze nevrotice pure).

Priapismul este o tulburare de dianmica sexuala a barbatului oj starii de impotenta sexuala.. Priapismul se caracterizeaza printr-o star erectie continua, dureroasa, ireductibila si care nu este indusa si nic este insotita de excitatii sexuale. Subiectul acuza dureri penii dificultati ale actului sexual si mai ales incapacitatea de a ati ejacularea si, implicit, absenta orgasmului.

Din punct de vedere clinic, priapismul are doua forme: priapis adevarat, primar, cu caracter ireversibil; pseudopriapismul, priapismul secundar, cu caracter reversibil.

Trebuie mentionat faptul ca tulburarile de dinamica sexuala la ba au o mare importanta, ele fiind puternic dublate de o anumita "ti subiectiva' a pacientului, cu caracter special, intotdeauna, in situatia i tulburari de dinamica sexuala apare anxietatea legata de posi "pierdere' a capacitatilor virile ale individului respectiv. Aceasta ang( se va asocia cu sentimente de inferioritate, creand impresia unei exclu a barbatului respectiv din viata sexuala.

Din motivele mai sus discutate, este absolut necesar ca in t situatiile de tulburare a dinamicii sexuale sa actionam cu mult tact t sustinem din punct de vedere psihoterapeutic bolnavul pentru rezolv; problemelor sale.

Tulburarile de dinamica sexuala la femeie

Ca si in situatia barbatului, tulburarile de dinamica sexuala femeii pun probleme deosebit de importante, cu un caracter special.

Din punct de vedere clinic, tulburarile de dinamica sexuala femeii par a fi mai nuantate, spre deosebire ale barbatului, in plus, sunt traite deosebit de intens in planul intim, subiectiv al fei respective.

Ori de cate ori suntem pusi in situatia de a examina o femeie i vine la consultatie pentru acuze de acest tip, anamneza clinica trebui

aiba in vedere cateva aspecte esentiale: abordarea cu mult tact, ; menajamente si discretie, a problematicii clinice pe care o relateaza ^; persoana respectiva; tratarea cu atentie, seriozitate si delicatete a problemei; crearea unui climat de incredere, capabil sa duca la deschiderea unei comunicari totale a pacientei cu medicul sau; investigarea vietii sexuale a pacientei (data inceperii vietii sexuale, ritmul -acesteia, data aparitiei primelor tulburari, modalitatea de manifestare.J actuala a tulburarilor); un aspect important de care trebuie sa tinem seama este, mai ales in cazul femeilor, prima experienta sexuala si primul partener sexual din viata acesteia; se vor lua date despre partenerul actual, tipul de relatii cu acesta (in interiorul familiei-casatoriei, in afara familiei-casatoriei, tipul de comunicare, tipul de relatii sexuale dintre j parteneri); se va insista asupra situatiilor psihotrauirjatizante, in special de ordin emotional-afectiv sau altele din viata pacientei respective (indiferenta, viol, brutalizare, sot etilic, sot pervers etc); se va tine cont de nivelul cultural, de profesiune, starea civila a femeii, de relatiile sale sociale in general; se vor investiga antecedentele personale ale bolnavei (data primei menstruatii, ciclul menstrual actual, sarcini, avorturi spontane sau provocate, afectiuni genitale organice sau functionale, afectiuni de tip nevrotic, conflicte, frustrari afective); daca a suferit operatii chirurgicale pentru afectiuni ale aparatului genital etc.

in general, femeile au atitudine diferita fata de tulburarile de dinamica sexuala, in raport cu barbatii. Ele suporta mai multa vreme aceasta tulburare si se prezinta destul de tardiv la medic, in general, femeile afiseaza sau mimeaza multa vreme o stare de normalitate. Ele vin, de obicei, atunci cand situatia este intr-adevar deosebit de serioasa.

Femeile cu -asemenea forme de tulburari psihosexuale cauta sa mascheze fata de partenerii sau sotii lor aceste deficiente, de teama de a nu fi abandonate, in plus, ele cauta ca si in aceste conditii dificile pentru ele sa creeze partenerilor impresia unei satisfactii reciproce, pentru a intretine un climat emotional-afectiv si o comunicare erotica pozitiva.

Momentul prezentarii la medic constituie un "punct critic' in viata sexuala a femeii, dar concomitent si un "moment de criza' serioasa in relatiile sale cu partenerul. Din aceste motive, ori de cate ori avem de-a face cu o femeie care ne consulta pentru tulburarile de dinamica sexuala, va trebui sa tinem cont de doua aspecte: tulburarile de dinamica sexuala actuala la care femeia face referinta si pentru care se prezinta la consulatie, pe care le declara deschis si pe care doreste sa le remedieze; o situatie conflictuala de cuplu sexual, la care, de regula, femeia nu face nici o referinta, decat rar si extrem de vag (sot alcoolic, brutal, dificultati .economice, teama de a nu ramane insarcinata, teama de a nu fi abandonata, de a nu se face de rusine etc).

in plus, femeia, chiar si in aceste situatii, se va simti in pericol, de a nu fi tradata, de a nu se dezvalui aceste dificultati ale intimitatii sale, fapt J care ar duce la o alterare a "imaginii' acesteia in fata partenerului sau anturajului sau.

Toate aspectele mai sus mentionate exprima caracteristicile

tulburarilor de dinamica sexuala ale femeii, precum si diferentele acestora

in raport cu acelasi grup de tulburari psihosexuale ale barbatilor. Vom analiza in continuare formele tulburarilor de dinamica sexuala ale femeii.

Vaginismul reprezinta o stare anormala in care actul sexual este imposibil de realizat din cauza unei contracturi reflexe si involuntare a musculaturii perincului si a ridicatorilor anali ai femeii respective. Se produce un reflex de aparare al femeii impotriva realizarii actului sexual.

Punctul de plecare al contracturii musculare este determinat de contactul dintre organul copulativ al barbatului cu mucoasa vulvara a femeii, care este hipersensibila.

in unele cazuri, vaginismul se produce dupa introducerea penisului in vaginul femeii, in care caz barbatul va fi obligat sa ramana un timp in aceasta postura (penis captivus).

Femeia descrie contractura vaginala ca pe o actiune de tip involuntar, fenomenul aparand pe fondul unei stari de anxietate, legat de teama de a nu fi ranita prin penetratia penisului. La aceasta se mai adauga si sentimentul de jena si pudoare exagerata al femeii respective fata de actul sexual.

S-a constatat ca la aceasta categorie de femei, sentimentele si nevoia de tandrete sunt mult mai importante decat penetrarea penisului partenerului in vagin. Ele au nevoie de o pregatire deosebita inaintea trecerii propriu-zise la actul sexual.

Vaginismul persista si se intensifica la unele femei direct proportional cu cresterea dorintei actului sexual.

Barbatul poate contribui la aparitia vaginismului printr-o atitudine brutala si egoista fata de modul de apropiere si de actiune sexuala asupra femeii respective.

Vaginismul mai poate aparea la menopauza sau in perioada de post-climacteriu.

L. Friedman, care a studiat personalitatea femeilor care prezinta vaginism, distingea in aceasta privinta trei tipuri de femei, si anume:

a) tanara fata gracila, crescuta departe de preocuparile si pericolele vietii sexuale, protejata de parinti si complet ignoranta in acest domeniu;

b) tipul de femeie agresiva, dominanta, care nu accepta ca sot sau partener decat pe acel barbat care stie sa o domine;

c) tipul de femeie care nu-1 doreste pe barbat, ci numai copilul pe care 1-ar avea cu acesta, astfel ca actul sexual nu are pentru ea decat semnificatia maternitatii implinite.

Din punct de vedere clinic se descriu doua forme de vaginism: vaginismul primar si Vaginismul secundar sau simptomatic. Primul este legat de situatii conflictuale de tip nevrotic sau frustrari. Cel de-al doilea apare ca o consecinta a unor tulburari organice sau functionale ale aparatului genital al femeii.

Dispareunia. Se numeste dispareunie orice senzatie dureroasa locala provocata de raporturile sexuale intr-un anumit moment al acuplarii (T. Stoica). Durerile pot fi localizate la nivelul vaginului sau pot avea un caracter difuz, in toata sfera genitala, cu iradieri in pelvis.

Dispareunia se mai poate asocia cu alte tulburari disfunctionale psihosexuale, cum ar fi: vaginismul, frigiditatea, dismenoreea, nevralgii pelviene diverse, alte obstacole ale cailor genitale ale femeii.

Din punct de vedere clinic se descriu doua forme de dispareunie, si anume: dispareunia primitiva, care apare la inceputul vietii sexuale; dispareunia secundara, care apare dupa o anumita perioada de activitate sexuala normala a femeii.

In dispareunie, durerea la contactul sexual poate aparea la inceputul raportului sexual, in timpul acestuia sau imediat dupa consumarea raportului sexual.

Din punct de vedere etiopatogenetic, in dispareunie sunt incriminati mai multi factori, si anume:

a) cauze organice, reprezentate prin: cauze vulvo-vaginale, pelviene ginecologice, endocrine, coitus intreruptus;

* b) cauze psihogene, reprezentate prin: conflicte, sentimente de culpabilitate, anxietate, preocupari obsesive, stari ipohondriace etc.

Frigiditatea. Starea femeii caracterizata prin imposibilitatea de a avea un orgasm obtinut prin contactul vaginal cu un partener heterosexual poarta numele de frigiditate (anafrodisie, anestezie sexuala sau anorgasmie feminina) (Stoica).

W. Stekel a consacrat un studiu complex si deosebit de important acestei probleme.

O sotie frigida este indiferenta fata de viata conjugala, iar in timpul actului sexual ea este frustrata de emotiile si senzatiile sexuale, care sunt, atunci cand acestea exista, extrem de reduse si nu ating niciodata slavea de orgasm.

Sotul este cei care sesizeaza primul si reactioneaza deosebit de violent in toate situatiile de frigiditate din cursul vietii conjugale. Femeia frigida, dimpotriva, este mult mai retinuta, se jeneaza si nu apeleaza decat foarte rar la medic.

Din punct de vedere clinic frigiditatea se asociaza cu o stare de neliniste, irascibilitate, de tensiune psihica, cu senzatia de insatisfactie, toate acestea putand cu timpul sa duca la dezvoltarea unui complex <Je inferioritate al femeii respective.

in afara unor cauze biologice, de natura organica, frigiditatea mai poate fi functionala, de natura pur psihogena. Rolul factorilor psihologici, de natura emotional-afectiva, este deosebit de important in indeplinirea normala a actului sexual la femeie.

Factorii psihotraumatizanti au un rol deosebit de important in aparitia frigiditatii, care este considerata, din punct de vedere psihosexual, o "nevroza in doi', in sensul acesta se considera ca frigiditatea este adesea legata de prezenta unui partener lipsit de tact, in asemenea masura incat se poate afirma ca "nu exista femei frigide, ci barbati nepriceputi'

Fiind o tulburare, in mare parte psihogena, frigiditatea poate beneficia de psihoterapie. Aceasta insa nu trebuie centrata exclusiv pe femeia in cauza si tulburarile acesteia, motiv pentru care se va institui o "psihoterapie a cuplului familal'.,

Tulburari comune de dinamica sexuala

Am analizat mai sus tulburarile de dinamica sexuala la barbat si la femei. Exista insa un grup de tulburari de dinamica sexuala care sunt comune atat barbatului cat 'si femeii, ele fiind legate direct de viata cuplului sexual, si pe care le vom analiza in continuare.

in categoria tulburarilor comune de dinamica sexuala se inscriu acele tulburari care apar in mod egal la ambii parteneri ai cuplului si care pot fi "tulburari in minus' sau "tulburari in plus'. Acestea sunt apareunia, hemipareunia si fenomenele de hipersexualitate.

Apareunia si hemipareunia. Acest gen de tulburari de dinamica sexuala sunt reprezentate prin copulatii incomplete sau chiar imposibil de realizat intre partenerii cuplului sexual.

Cauzele acestor tulburari sunt diferite la barbat si la femeie. Cele mai frecvente cauze pentru barbat sunt reprezentate prin existenta unor fimoze sau a hipospadiasisului. Cauzele semnalate la femeie sunt reprezentate prin: absenta congenitala a vaginului, uter dublu cu vagin unic, uter sau vagin septat, himen neperforat, in ambele situatii avem de-a face cu malformatii congenitale care pot beneficia de tratament chirurgical adecvat cu foarte bune rezultate.

Hipersexualitatea este un tip de manifestare psihosexuala care poate aparea atat la barbat cat si la femeie.

Hipersexualitatea la barbati se manifesta prin performante sexuale pe perioade lungi din viata acestora. Ea se caracterizeaza printr-o erotizare excesiva, ajungand in unele cazuri la obsesii si tulburari de comportament cu acte antisociale, agresivitate sau atentate la bunele moravuri.

in ceea ce priveste formele de manifestare ale hipersexualitatii la barbati se citeaza urmatoarele:

Donjuanismul este comportamentul hipersexual caracteristic seducatorului de cariera care alearga dupa femei, le seduce si le poseda, fiind incapabil sa se ataseze de vreuna dintre ele.

Modelul "Casanova'-este tipul preferat al mai multor femei. Acesta se caracterizeaza printr-o necesitate sexuala urgenta de a se razbuna pe fiecare femeie, considerand ca 1-a ranit in amorul propriu.

Satiriasisul este manifestarea in cursul careia impulsiunea sexuala apare ca o stare de excitatie permanenta si irezistibila, individul fiind oricand amator de a avea relatii sexuale.

Tipul barbatului viril este cel care corespunde manifestarilor hipersexuale din cursul fazei de andropauza.

Hipersexualitatea la femei se manifesta printr-un erotism excesiv, legat in special de dereglari endocrine. Comportamentul hipersexual al femeilor a fost studiat de W. Pasini, care descrie trei tipuri:

Hipersexualitatea, care este activitatea sexuala superioara mediei ca frecventa si intensitate, dar inca destul de bine controlata de femeie.

Nimfomania, care reprezinta o necesitate necontrolabila si permanenta de a avea relatii sexuale cu orice pret, oricand si cu oricine.

Erotomania este un comportament sexual inadecvat, avand la baza un delir erotic, foarte sistematizat tematic. Comuna atat femeilor cat si barbatilor, erotomania este "ideea deliranta de a fi iubit' in absenta oricarei forme de raspuns din partea presupusului partener la care se refera persoana deliranta. Aceasta afectiune poate fi intalnita in cursul evolutiei clinice a unor psihoze de tip paranoic sau paranoid, in PMD, schizofrenie sau PGP.