SPRINCENELE

SPRINCENELE

Sprincenele sint doua proeminente musculocu-tanate, arcuite si acoperite cu fire de par, dispuse transversal la limita dintre frunte si pleoapele superioare.

Ele adumbresc ochii si stavilesc scurgerea transpiratiei spre cavitatea conjunctivala; joaca de asemenea un important rol estetic si in mimica.

in general se descrie fiecarei sprincene trei portiuni, destul de precis delimitate, si anume: a) capul - este extremitatea mediala, de forma ovo-idala; b) corpul sau portiunea mijlocie; si c) coada care este extremitatea laterala, prelunga si subtire.

Capul si corpul sprincenelor corespund sinusurilor frontale, care le despart de encefal, raport care confera acestei regiuni un deosebit interes anatomic, clinic si operator. Aspectul normal al regiunii sprincenoase poate fi modificat in unele stari patologice, prin fracturi, plagi, flegmoane sau tumori. Dintre acestea din urma sint caracteristice chisturile dermoide ale cozii sprincenelor, resturi ale primei crapaturi branchiale.

in constitutia anatomica a sprinceneloj: intra cinci straturi anatomice, care de la suprafata in profunzime sint: a) pielea, mai paroasa decit in regiunile invecinate, puternic aderenta la straturile subjacente, prezinta numeroase glande sebacee si este acoperita cu fire de par, punct de plecare pentru chisturile sebacee, respectiv pentru furuncule; b) stratul lax subcutanat, sarac in grasime; c) stratul muscular: frontal, orbicular al pleoapelor si sprincenosul (m. corrugator supercilii si m. de-pressor supercilii); d) stratul lax submuscular; e) periostul.